570 matches
-
nărăvaș în seara concertului, el nu avea destule mîngîieri care să așeze în trup ființele mici aruncate direct în stradă de un clopot în implozie, el nici măcar nu știa că fiecare sunet este expresia unei stări prin care trupul se descotorosește de Univers și prin care oul se sparge de ascuțișul întîiului gest cabalistic, dar el știa de bună seamă cum să cheme amintirile acasă uti-uti-uti ca pe niște rațe pestrițe ce mătură cu burta lor plină de muzică mațele pămîntului
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
aterizeze cu elicopterul spre a le ține brăilenilor mobilizați cu forța un discurs mobilizator. Cuprins de o lehamite vecină cu greața existențială de care vorbește alunecosul, imoralul și cameleonicul Sartre în romanul sugestiv intitulat La Nausée, purtătorul falei patriotice se descotorosește de drapelul roșu pe care-l reazemă de un zid și dezertează subit de la mărețele idealuri de care trebuia să se lase dopat cu înflăcărare. Gestul acestui abandon poate părea neînsemnat, dacă-l privim cu mintea de pe urmă a românului
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
să stea la baza acestor activități clandestine și propensiuni bizare ale inubliabilei protagoniste ce pare să se apropie într-un fel de categoria așa-zișilor sfinți fără dumnezeu. Ea întrupează păcătoasa care continuă să fascineze chiar și după ce s-a descotorosit de aura malefică. Încărcată de sugestii în acest sens e scena în care fostul amant devenit călugăr într-o mănăstire din Bucovina îi oferă o icoană pe care păcătoasa o ia cu mâna între degetele căreia fumegă nelipsita-i țigară
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
învățat să faci o cafea atât de bună? Se desprinde din brațele mele cu delicatețe. - Alta, să știi, nu-ți mai fac! Sunt chioară de somn! O văd cum se strecură sub plapumă, las ceașca pe masă și o urmez, descotorosindu-mă de haine. Se lipește de mine înfrigurată. - Ești rece ca gheața! exclam. - E frig acolo, la infirmerie! Vreau s-o sărut pe buze, dar își ferește gura. - Fără sărut, te rog! îmi șoptește încet. Iartă-mă!
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384875_a_386204]
-
Părinți ne spun: „Dumnezeu a pus în sufletul nostru un judecător neobosit și un paznic necontenit - conștiința”. De asemenea ne sfătuiesc să gândim la dragostea arătată de Dumnezeu la dăruirea acestui „judecător nemituit” ca să ne facă mai înțelepți, să ne descotorosim de păcate încă din această lume în care suntem. Și dacă conștiința nu ne părăsește niciodată, dacă ea este judecătorul nostru - spun - înseamnă că nici remușcarea - mustrarea de cuget, părerea de rău, regretul, nici el nu pleacă din sufletele noastre
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
messer Domenico. Trebuie să vorbim și despre altele. Dădu să plece, Însoțit de privirea perplexă a cămătarului. Trecând, dădu cu bocceaua peste tocul ușii Înguste, lăsând să Îi scape o Înjurătură. Trebuia să se Întoarcă la Priorat și să se descotorosească, În sfârșit, de acea piedică. 12 În aceeași zi, după-amiaza târziu Dante intră În micul naos Întunecat al Celor Patruzeci de Martiri și se apropie de altar ținându-se pe lângă perete, ca să nu bată la ochi. Spre fund, alături de masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
său, trebuie să Îl fi reținut. Cine Își permisese? Un junghi Îi străbătu creierul, iradiind din ochiul stâng. Avea nevoie de poțiunea lui Teofilo. Dădu din nou să se ridice, pentru a doua oară, dar mai Întâi trebuie să se descotorosească de jonglerul acela enervant care Îi urcase În cârcă, iar acum Îi agita clopoțeii pe la ureche. Își duse brațul drept la ceafă, Încercând să Îl Înșface Înainte ca ceilalți să Își dea seama de gluma vulgară al cărei obiect era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În cerneală și, după o ultimă ezitare, aplică sigiliul. — S-a făcut, se mărgini să adauge trecându-i lista vecinului de la dreapta sa. Rând pe rând, cu repeziciune, ceilalți patru priori repetară acest gest, ca și când ar fi vrut să se descotorosească de o spaimă, acționând rapid. Al cincilea reținu pentru o clipă documentul, Înainte de a-l trece ultimului. Din fericire, mandatul nostru expiră la idele lui august. Intenționez să plec În pelerinaj la Roma pentru marele Jubileu. Vreau să mă Îndepărtez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de jind. — Începusem să cred că te-ai rătăcit, zise el. A sunat Tomás Aguilar. Spune că v-ați dat Întîlnire. Ai uitat? — Barceló, care se răsucește ca o jaluzea, am spus eu, Încuviințînd. Nu mai știam cum să mă descotorosesc de el. — E un om de treabă, Însă un pic nesuferit. Ți-o fi foame. Merceditas ne-a lăsat niște supă din aia pe care a făcut-o pentru mama ei. Fata asta e o comoară. Ne-am așezat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mustață ca trasă cu pensula și niște ochi albaștri și sticloși. Exhiba un zîmbet de vînzător, fals și forțat. Mi-a părut rău că Fermín nu era de față, fiindcă el nu stătea prea mult la taclale pentru a se descotorosi de comis-voiajorii de camfor și de nătărăii care, din cînd În cînd, se mai strecurau În librărie. Vizitatorul Îmi oferi zîmbetul său unsuros și fals, luînd la Întîmplare un volum dintr-un teanc de lîngă intrare, ce-și aștepta rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să termine treaba! adăugă el cu un rânjet. Dante mai urmări puțin grupul din priviri, apoi Încălecă din nou. - Unde trebuie să descărcăm daravera? Întrebă bargello după ce parcurseseră vreo sută de pași prin cetate, de parcă de abia aștepta să se descotorosească de Încărcătura aceea de hârburi. - Însoțește-mă până la Palatul priorilor, la San Piero. Sacul să i-l predai meșterului Alberto, lombardul care ține o prăvălie la Santa Maria. Să aibă grijă de el ca de ochii din cap. Eu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
simțurile se Încăpățânau să i-l confirme: era posibil ca o femeie să supraviețuiască fără o jumătate din propriile organe, dacă Dumnezeu așa hotărâse. Dar, oricât de mult ar fi Încercat să se convingă pe sine, nu izbutea să se descotorosească de bănuiala că tabernacolul nu era un element pur ornamental, ci un expedient care nu permitea ca miracolul să fie observat din părțile laterale. Încercă să se deplaseze spre colțul bisericii, spre a verifica dacă bănuielile Îi erau Întemeiate. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
omul era unul dintre cei doi asasini, cu siguranță acum trebuia să fie departe. Fu cuprins de nemulțumire. În afară de codice, În cameră nu existau obiecte de valoare, nici un lucru de care om aflat pe fugă să nu se fi putut descotorosi fără regrete. Dacă, Însă, teoria lui era greșită, atunci Bernardo, În acele momente, se găsea aproape de spada fatală, iar odată cu moartea sa, ultima posibilitate de a rezolva enigma avea să se piardă pentru totdeauna. Ieși În dreptul scărilor, sperând că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pietre... Francezul Îl fixa În tăcere, cu singurul său ochi, care lucea În Întuneric precum ochiul unei pisici. - Acolo, familia Colonna și alte mari familii romane ar fi fost gata să vă acorde sprijin cu armatele lor, numai să se descotorosească de gheara Încovoiată a lui Bonifaciu, ajutați de banii Serenissimei! continuă poetul. Acesta era proiectul Credincioșilor, nu-i așa? Aceasta e comoara despre care tot vorbiți cu toții: sipetele lui Petru. - Vino cu noi, priorule. Glasul lui Monerre sunase calm, distant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Cecco. Poate că rămăsese În urmă, poate că nădejdea și puterile Îl părăsiseră. Poate că lada, a cărei greutate continua să o simtă, nu era decât o halucinație. Și dacă... dacă sienezul Îl urmase anume În capcana aceea ca să se descotorosească de el? Purtarea necioplită, sporovăiala, lașitatea amestecată cu o aparentă smerenie n-ar fi putut fi toate doar o mască menită să ascundă botul unei bestii asasine? Era pe cale de a-și pierde controlul mișcărilor, când Începu să simtă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
explorat În anul care a trecut. — Ce-ar putea fi mai neprofitabil decât lipsa de chef de acum? — Poate că e, În sine... dar tu evoluezi. Ceea ce ți s-a Întâmplat ți-a dat răgaz de gândire și acum te descotorosești de o mare cantitate de balast privind succesul, nevoia de a fi supraom. Cei de felul nostru nu-și pot Însuși teorii Întregi, cum ai Încercat să faci tu. Dacă ajungem să rezolvăm problemele de cum apar, una câte una, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fiul ei Hans pe lângă ea, fără s‑o bage în seamă și‑și aruncă hainele pe podea. Ai avea nevoie cam des de mâna lui taică‑tău, Hans. Ce noroc că n‑am decât mâna ta, de care o să mă descotorosesc însă curând pentru mâna unei femei pe care o iubesc. Sophie va fi aceea. Am impresia că vrei să te descotorosești de mai multe mâini care se întind spre tine din întunericul raporturilor economice, sunt mâinile fraților și surorilor tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
des de mâna lui taică‑tău, Hans. Ce noroc că n‑am decât mâna ta, de care o să mă descotorosesc însă curând pentru mâna unei femei pe care o iubesc. Sophie va fi aceea. Am impresia că vrei să te descotorosești de mai multe mâini care se întind spre tine din întunericul raporturilor economice, sunt mâinile fraților și surorilor tale, care provin din aceeași clasă socială ca tine și rămân totuși acolo. Aici ai perfectă dreptate, vreau să ies din sosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mari din marmură care duceau sus la reptile, după care merse spre ieșire, părăsind Acvariul și Grădina Zoologică. În stradă, pe Budapester Strasse, m-am ținut în spatele unui grup de elevi până am ajuns pe Ansbacher Strasse, unde m-am descotorosit de ghid, mi-am pus pe mine impermeabilul pe care-l ținusem în mână și mi-am răsucit în sus borul pălăriei. Micile modificări ale înfățișării sunt esențiale când urmărești pe cineva. Asta, plus rămânerea în spații deschise, la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
zise zâmbind: - Oricum, doar domnul va rămâne cu mine în cabinet. Cu formalitățile gata îndeplinite, Mihai începu să povestească fluent, privind într-un loc fix, ca și cum ar fi citit dintr-o carte. Dorea să nu-i scape nimic, să se descotorosească de tot absurdul care-l încovoia de ceva timp. Simțea nevoia să fie înțeles întrutotul, să-și afle aici capătul de drum care ducea spre speranța că viața lor își va relua cursul normal. Doctorița îl ascultă fără să-l
PROMISIUNEA DE JOI (XVII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363864_a_365193]
-
cum se simte mama sa, unde îi este înmormântat tatăl... Arion, căci așa-l chema pe bărbatul care acum se îndeletnicea cu un pahar de whiskey, îi provoca oroare. Avea vocea autoritară și privirea tulbure. Ar fi vrut să se descotorosească de el, însă îi era datoare cumva. El îi angajase avocați, dăduse proba care o discriminase și o eliberase din închisoarea unde stătuse câțiva ani. În tot acest timp, fusese singurul ei vizitator. De multe ori n-ar fi dorit
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
fi readus acasă volumele, acestea l-ar fi dernjat. Categoric, numai acesta ar fi răspunsul. Volumele acelea, nu puține la număr și editate nu cu eforturi financiare considerabile, el le împărțise prea repede, așa ca și cum ar fi vrut să se descotorosească, fie de câteva perechi de pantofi demodați, fie de costume de haine fără nicio valoare. Sau ca și cu ar fivrut să se descotorosească chiar ca de niște jucării de bebeluși, vechi de pe vremea Titanicului, și astăzi numai bune de
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
cu eforturi financiare considerabile, el le împărțise prea repede, așa ca și cum ar fi vrut să se descotorosească, fie de câteva perechi de pantofi demodați, fie de costume de haine fără nicio valoare. Sau ca și cu ar fivrut să se descotorosească chiar ca de niște jucării de bebeluși, vechi de pe vremea Titanicului, și astăzi numai bune de dus la un muzeul de jucării pentru copii cool ai mileniului III. Acum avu senzația că ar fi trebuit să mai rămână acolo, pe
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
principală de multe ori, însă nu fusese invitat sau refuzase mereu să treacă de această barieră. Frica îl izbise violent și îi încarcerase întreaga voință de comunicare. Amintirile veneau în valuri, îi copleșeau sufletul... Era mult prea devreme să se descotorosească de ele. Imensul living păstra vreo patru tablouri mari, câteva mai mici, ca o miniexpoziție explorată de neuitare. La loc de cinste se afla totuși fotografia în sepia a pictorului cu priviri senine, cu zâmbet deschis, printre culori, așa cum și-
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
ei și i-a cerut să-l ducă cu mașina spre casă, într-o seară în care domnișoara Romanescu tocmai venise în vizită la cei doi. N-avea de unde să știe că acesta era doar un motiv de a se descotorosi de o cantitate de droguri pe care o avea asupra sa, nici că tânărul era urmărit de poliție și dorea, cu orice preț, să arunce vina asupra altei persoane. Tânărul a cerut să coboare mai devreme, la un semafor, și
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]