138 matches
-
ne trecea prin cap:Janeta cu și fără coc, eu cu și fără pălărie. Am mai fi stat, dar trebuia să plecăm să ne pregătim de plecare. Pentru ultima dată am simțit nisipul fierbinte sub picioare că obișnuiam să mergem desculțe până la trotuar. Era fierbinte chiar și spre seară, cu atât mai mult acum la orele dinspre amiază. La Marea Neagră nu am simțit nisipul chiar atât de fierbinte. Aici te ardea nu alta. Cât am sta în Grecia am avut plăcerea
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
că ipoteza modestiei ca factor declanșator al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale. Astfel, "grandes dames obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde sau să poarte rochii fără mâneci la amiază" și erau conștiente că "ieșirea din aceste tipare ar fi fost stânjenitoare" (W.I. Thomas 1899, 249). Însă autorul atrage atenția că această explicație a relaționării modestiei cu vestimentația nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a acelei „fantastice discuții“, dacă avusese într-adevăr loc. {i atunci, pentru prima oară, mi s-a năzărit în minte întrebarea dacă nu cumva Hartley și Ben erau uniți prin atracție sexuală? — Charles! Rosina alergase câțiva pași după mine, lipăind desculță prin iarbă, cu roba albă fluturându-i în vânt. Am așteptat. — Charles, iubitule, spune-mi, trebuie să știu. Ai venit astăzi aici ca să mi te oferi? — Pui prea multe întrebări, i-am răspuns. În timp ce înaintam, am auzit-o râzând vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să-l tot cânt, Pana l-a învăța și iarbă Clătinându-se în vânt. 102 Pentru mama (cântec) versuri de Virgil Carianopol Tare necăjita ai fost mama, Iarna, vara, orice timp trecând, Cât era de frig sau de căldură, Tot desculța te-am văzut umblând. Ochii tăi ardeau că două stele. Le mai văd luminile și azi. Boabe mari de lacrimi, ca jarul, Le striveai cu mâna pe obraz. N-ai purtat o haină mai că lumea. O scurteica veche doar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cer s-au adunat nori plumburii, amenințători. Toloaca ne aștepta surâzătoare însă. Ne scurta drumul. Am luat-o la picior, să nu se înnopteze și să nu ne prindă ploaia. Când am ieșit din oraș, cu pantofii în mână și desculțe, mergeam de mâncam pământul. O santinelă, de pe punctul de observație, din toloacă a început să ne fluiere și să ne atenționeze că ploaia este aproape. Ne-am făcut că nu înțelegem și-am reușit să trecem podul, peste pârâul Posen
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a fost șansa mamei mele și a celorlalte femei să scape de o deportare sigură sau poate chiar de moarte. Ofițerul care conducea escorta a hotărât, în cele din urmă, să le de-a drumul, să se întoarcă acasă. Erau desculțe, cu picioarele umflate și crăpate și așa au pornit către primul sat aflat în drumul lor. La un momemt dat, au auzit focuri de mitraliere după care s-a lăsat o tăcere suspectă. Acolo și-au găsit sfârșitul cei 150
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
îmbătată de parfumul lor suav și... și l-am blestemat pe Dumnezeu, întrebându-l cum îngăduie mârșăvia asta, atâta frumusețe, alături de atâta moarte?! Eram o adolescentă romantică... Visam dragostea absolută, eternă, dincolo de mormânt... Ce proastă eram! râde Maria sarcastic. Alergam desculță pe malul mării și recitam sonetele lui Petrarca, mă luam la întrecere cu vuietul valurilor și strigam: De nu-i iubire tot ce simt, ce-i oare? Iar dacă e, din ce-a fost plămădită? De-i rea, de ce durerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
n-are leac nici cu buruieni, nici cu leacuri, nici cu farmece. E pierdut!... Cu siguranță c-am văzut și eu niscaiva iele, mormăie Ștefan zâmbind în mustață. Păzește-mă, Doamne, de iele! Blagoslovește-mă numai cu zâne... Alerg, alerg desculță prin rouă și culeg, culeg flori, fel de fel... Și, tot culegând, ajung la lacul cu nuferi din mijlocul pădurii. Era cald, cosașii țârâiau, apa clipocea, mă chema... Arunc tot de pe mine și... huștiuluc în apă. Și m-am bălăcit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
munceau. De mici ne învață cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
frumusețe deosebită. Mănăstirea aparține rușilor și se slujește rusește. Biserică era parțial în reparații interioare. Am văzut multe acolo, dar cel mai mult m-a impresionat icoana cu Maria Magdalena. Este de o frumusețe rară: îmbrăcată în veșmânt alb și desculța. Icoana ei este înaltă de aproximativ 1,70 m, de mărimea unei persoane. Cred că ea a făcut păcatul desfrânării 140 mai mult din cauza că era foarte frumoasă și mulți bărbați o doreau. Dar când a aflat că e păcat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lapoș", "guguștiuc", "o ții așa ca gaia mațu, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj de desfrînat: "a fost di granda, era să fete pe mine", "La mai mare, solzoșia ta... al nostru ești. Umbli să-ți lași lapții cu folos. Bre, cum te mai înfigeai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecând prin ploaie acoperită mereu de ploaie... și eu iubeam ploile, eram prietenă foarte bună mă tăvăleam prin iarba udă îmi plăcea să rup firele ierbii verzi și să umblu așa cu ele în dinți găseam și buburuze alteori săream desculță în ploaie în noroiul de pământ de țară și-n vânt rochia mea se zbătea să-mi ascundă genunchii... și-mi plăcea să amețească astfel bărbații privindu-mă " Sunt cea mai frumoasă femeie!" îmi spuneam cu pletele feciorelnic sălbăticite, rebele
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]