1,260 matches
-
mașina, hainele, casa, calculatorul, televizorul, aurul tău, argintul tău, bogăția ta? Aruncă dar aurul în țărâna, aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor ! și atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăția ta. Atunci Cel Atotputernic va fi desfătarea ta." Iov 22:24-26 ........................................... Dacă L-am văzut pe EL în toată splendoarea și frumusețea LUI, în desăvârșirea și sfințenia LUI, si totusi... mă lupt că "EU" să fie răspunsul la întrebarea " Cine este cel mai mare?", cred ca este
CINE ESTE CEL MAI MARE ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cine_este_cel_mai_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/345095_a_346424]
-
relație și natură, trebuie să depășim, într-un elan irezistibil, sensibilul și inteligibilul, timpul și eonul și spațiul, să fim dezlegați total de orice energie a simțurilor, a gândirii și a nous-ului, ca să întâlnim în negrăire și în necunoaștere desfătările divine mai presus de gândire și minte.“ Când se spune: „Dumnezeu este iubire” înseamnă că Sfânta Treime este iubire; Tatăl este iubire, Fiul este iubire, Duhul Sfânt este iubire. Acesta-i izvorul și arhetipul iubirii între îngeri și între oameni
„DUMNEZEU ESTE IUBIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_dumnezeu_este_iubire_stefan_popa_1387278827.html [Corola-blog/BlogPost/363339_a_364668]
-
De import, de gură cască! Măști perfide și urâte Ies grămadă-n strada mare, Că persoanele-s pârâte C-ar fi-n vogă la serbare... La petrecere sub mască, Se adună mic cu mare Și petrec ca să găsească Speranțe, prin desfătare! În costume și măști hâde Fericirea-i de import, Că tot prostul astăzi râde Văzând măști cu cap de mort... De pe margine privește Toamna noastră românescă, Că bostanul se prostește Schilodit fiind de gașcă! Dar ideia-n fond surâde Să dăm
HALLOWEEN 2015 de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1446235732.html [Corola-blog/BlogPost/352528_a_353857]
-
ca să cadă În sobe -i dogoarea ce te moleșește Bunica -ți citește cu drag o poveste... În lumea magiei s -aluneci ușor Știind că e vremea pentru plugușor Iar casa e plină de -aromele care Îți gâdilă nările, sunt doar desfătare Bunicii, părinții, și frați ne strângem În jurul braduțului din colț, de la geam Cadouri sau dulciuri la toți erau puse De moșul cel darnic, ce -a fost, și se duse Dar nu mai conta, noi ne bucuram Erau simple daruri, și
IARNĂ TÂRZIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1482702142.html [Corola-blog/BlogPost/371636_a_372965]
-
freamăt într-o îmbrățișare de suflete pereche,/ lacrimi neplânse în arșița pustiului din noi...” Poetul George Călin, suflet însetat de mirajul luminii și al cuvântului, captivat de „voluptatea ascunsă a păcatului”, făcând din iubire un spațiu al provocărilor, sfâșierilor și desfătărilor...se lasă devorat de fiecare trăire care izbucnește ca o lavă din cel mai temut vulcan: vulcanul timpului... „vorbind însă, poetul își însuflețește imaginile poetice cu prețul vieții sale pesonale, mutată în irealul artistic. El acceptă să moară încă din
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 8 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului sunt tot mai aproape de ultima cuminte desfătare nu te caut în frunze nici arbori penajul păsărilor parfumul îmbătător de zbor mă adulmecă în poveste ca să pot ajunge la tine urc scara unui sonet fraged menuet și îmi despoi pielea frunzelor de cântare Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE
SONETE CU RĂSUNETE 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465529550.html [Corola-blog/BlogPost/378293_a_379622]
-
prezenți. Cele două voci care, pe un fond sonor aducător de pace sufletească, au recitat, au arătat vigoarea și autenticitatea eternului omenesc și s-a observat lupta dusă între dihotomia omenească. Asemenea eroului din epopeea lui Ghilgameș, care petrece în desfătări, natura din care plecase nu-l mai primește este și frământarea autoarei oglindită în metafore de excepție. Mai mult, coboară, ca în epopee, la Uta-Napiștim pentru a găsi elixirul vieții. Acesta este găsit la fericitul Augustin care spune: „Ne-ai
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Îi înălțăm în slavă imn de mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne odihnește noaptea când Luna este sus. Pământu-i nemurirea, suflarea-i trecătoare, contactul cu pământul e-a vieții desfătare. Ne naștem din țărână ființe muritoare și-ntreaga noastră viață trăim o transformare. Pământul ne primește, pe noi, pe fiecare, când dăm tribut viața din Lumea trecătoare. Referință Bibliografică: Infinitele nuanțe / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 119
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Infinitele_nuante.html [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
mai vorbesc de boxul feminin care este o „capodoperă” și mai mare. Femeia care este expresia gingășiei întruchipate în ideea de mamă, soră, iubită, pusă să se bată cu altă femeie și să-și care la pumni una alteia pentru desfătarea plătitorilor de bilete. Femeia nu are forța bărbatului. A înzestrat-o Dumnezeu cu delicatețe, gingășie, feminitate, duioșie, sensibilitate. Ea are nevoie de mângâiere, de iubire și de protecția noastră. Ea este matca perpetuării speciei. Și când mă gândesc la încurajările
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Zana_mea_cea_buna_8_.html [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
cap, să închid ochii și, dacă s-ar putea, să nici nu mai știu că în zilele noastre se mai petrec astfel de lucruri oribile. Acum două mii de ani cezarii îi sileau pe oameni să se lupte cu fiarele pentru desfătarea curtezanelor. În ceea ce privește fotbalul, nu vreau să rănesc nici o susceptibilitate dar am impresia că ăsta este unul din argumentele pe care societatea noastră modernă l-a de(s)prins din principiul roman „pâine și circ”, aplicat la vremea respectivă pentru liniștea
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Zana_mea_cea_buna_8_.html [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
mă cheamă glasul verii/ câteva toamne se aud într-un colț lăcrimând/ iarna își flutură printre fulgi drapelul de pace/ vreo două viscole ciripesc în cuibul zăpezii/ zăresc un pui de primăvară alăptat/ la pieptul unei ierni mai blânde/ câtă desfătare e-n rostirea nespusă a luminii!...(p.110). Iubirea este o trăire magică, un eros cu energii neștiute, ca în ”revelație” (p.169): ”am aflat secretul mistic al viețuirii terestre/ îmi hrănesc toate celulele somatice cu dragoste” , sau e declanșată
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1467540886.html [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
gând: „Ce-ai făcut? Omul acela suferă - ce-ai făcut?" Și te mustră conștiința și te întorci înapoi și-l ajuți. Dar bogatul acela, în fiecare zi vedea pe acel sărac chinuindu-se la poarta lui și rămânea la fel de nepăsător. Desfătările îl fac pe om crud și împietrit, frați creștini. De aceea, nu trebuie să-i fericim întotdeauna pe cei bogați, tocmai din cauza acestei dări de seamă cumplite în fața lui Dumnezeu. Fiind nemilostivi, ei sunt ca niște furi, fură și ascund
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale și altcineva moare de frig într-un culcuș de paie și pe tine nu te mustră conștiința! Nimic nu e mai grozav decât desfătarea, pentru că ea te face să uiți de Dumnezeu. Și David era bogat, dar cum spune el: „Toată noaptea ud așternutul meu cu lacrimi". Ziua avea foarte multe griji, grijile domniei, iar noaptea, când alții se dădeau la somn, el, regele
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
din această cauză, din marea dragoste a lui Lazăr, discuția era directă cu Avraam. Deci bogatul discută direct cu părintele nostru Avraam cerând trimiterea lui Lazăr să-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată în timpul desfătărilor pământești spre porunca pe care putea să o dea în vederea îngrijirii celui sărac. Propria limbă acum îl chinuie, limba care putea să-l salveze de la acele chinuri! La sigur, el fiind bogat toate se făceau la el prin porunci. El
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
adu-ți amine că ai primit cele bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect"folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale"(Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
și pe care îl voise neatârnat, pentru urmașii săi. Schender Pașa privi această scenă încruntând privirea. Întoarse calul continuându-și drumul. Frumusețea acestei femei îi mișcă până și sentimentele lui, în ciuda faptului că prefera mai mult imberbi, decât femeia cu desfătările ei delicioase pe care le-ar fi dorit oricare alt bărbat zdravăn, pofticios al trupurilor muierești. Mândrețea Elisabetei, ambiția și dârzenia grăitoare nu i le putea lua nimeni nici acum, în drumul spre robie. Ochii-i mari, frumos conturați, ca
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Articolele Autorului Un bătrân vânător cu pușca pe umeri Fericit prin pădure mergea, Își întețea pașii, nu puteai să-i numeri, Acasă regretând se întorcea! Pornise la o frumoasă vânătoare, Dar l-au trimis înapoi... îmi spunea, El pregătise cu desfătare: Prinderea vânatului urmărea. Melancolic pășește, pușca și-o vinde, Printre lacrimi mângâie câinele iubit, Că nici nu știe câte ierni va mai prinde, Anii de pe umeri, părul i-au albit! Referință Bibliografică: Bătrânul vânător / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BĂTRÂNUL VÂNĂTOR de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455893029.html [Corola-blog/BlogPost/380234_a_381563]
-
Ierusalimul pe care Eu l-am pus în mijlocul neamurilor și al țărilor dimprejur.” [29] În revelația scripturistică, Ierusalimul apare drept Cetatea lui Dumnezeu. El Însuși zice, prin glasul proorocului Isaia: „Iată, întemeiez Ierusalimul pentru bucuria Mea, și poporul lui pentru desfătarea Mea”malkutha Iahve, stăpânirea ori Împărăția lui Dumnezeu, și Îl preînchipuia în acest fel pe Iisus Hristos cel prin care acestă împărăție avea să devină o realitate prezentă în viața lumii. De aceea, pe vremea lui Melchisedec, și numele orașului
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Șalom - Pace), adică numele însuși al lui Dumnezeu (Iahve Șalom adică „Domn al Păcii”). În revelația scripturistică, Ierusalimul apare drept Cetatea lui Dumnezeu. El Însuși zice, prin glasul proorocului Isaia: „Iată, întemeiez Ierusalimul pentru bucuria Mea, și poporul lui pentru desfătarea Mea” [30] Iar Domnul Iisus Hristos confirmă și certifică adevărul că Ierusalimul este „cetatea Marelui Împărat”, și de aceea, cum nu trebuie să te juri pe cer, care este „tronul lui Dumnezeu”, tot așa nu-și este permis să te
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sărut Mâna ce poate mângâia Nedeclaratele dorinți Despletite în gânduri Cu idei diafane Semnul acela Ce în cerc Îmi închide atingerea Cu patima vorbei Gestul însoțindu- l În taina privirii Până la porțile desfătării sublime Ce întins este pasul Ce simte chemarea Veșmântului nepurtat Abandonarea în ispitele rănii Ce-ți bântuie trupul Copleșit de dorință Strâng totul într un buchet De neiertat Dacă se află De unde vin Și înspre cine pleacă Fiecare început al
EXTRAS DIN MEMORIA UNUI SĂRUT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1463079560.html [Corola-blog/BlogPost/382165_a_383494]
-
cel mai rău decât toate este nepocăința și neaducerea aminte de ieșirea cea din urmă, adică de mutarea din viață. Acestea sunt călătoriile căii celei cumplite, pe care mulți călătoresc. Dar și sălașul cel cuvenit lor îl vor afla. În locul desfătării, foamea; în locul beției, setea; în locul odihnei, chinul; în locul râsului, tânguirea; în locul alăutei, plângerea; în locul îngrășării trupului, viermele cel neadormit; în locul jocurilor, a fi împreună cu demonii; în locul meșteșugirilor drăcești, întunericul cel mai dinafară și gheena focului și cele asemenea acestora. În
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Efrem_sirul_despre_mantuire_ion_untaru_1326796880.html [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
a pus Mai departe să nu treacă Ci cu valul ei supus Să rămână-n a ei matcă Pământului temelii Domnul când i-a întocmit Eu eram din veșnicii Atunci Meșter iscusit Și la lucru lângă El Eu îi eram desfătarea Îi eram și scop și țel De a-și săvârși lucrarea Pe-a pământului orbită Eu jucam neîncetat În lumina întocmită Plăcând Celui Prea Înalt Plăcând Tatălui iubit Pe Mine ce m-a născut Ca să fiu în infinit Tot ce
MEȘTERUL DIN UNIVERS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2360 din 17 iunie 2017 by http://confluente.ro/Poeme--Meditatie/ioan_daniel_1497686202.html [Corola-blog/BlogPost/384096_a_385425]
-
de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă în brațe, cu dragoste, Zefir, Acum când suntem spre amurgul vieții, Dă-mi o urmă de speranță, Dă-mi un surâs, o sărutarea, S-atârne-n taler pe balanță Iubirea, dorința, măcar o desfătare. Astrule, ce-ai apărut curând, Voi fi eu demn de-a ta iubire? Să simt pătrunderea în gând, Înnobilând a ta simțire? Referință Bibliografică: IUBITO! / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1492666133.html [Corola-blog/BlogPost/375791_a_377120]
-
văzuse așa ceva, nici corali albaștri sau polipi incandescenți. Era un spectacol miraculos, ce se desfășura în fața ochilor, iar prințesa se gândea la părinți, cu părere de rău că ei nu au ocazia să vadă lumea acvatică. După câteva ore de desfătare a privirii, fata a pornit către etaj, pereții din sticlă îi dădeau posibilitatea să poată cuprinde cu privirea tot peisajul maritim. Era o splendoare și se simțea fericită! Îi părea bine că s-a lăsat ambiționată de curiozitatea de a
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_de_sticla.html [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]