565 matches
-
să te urmeze, în înfăptuirea răului, cei slabi. De aceea este necesară înfrânarea ca și postul, deoarece amândouă sunt leacuri doctoricești și de folos spre biruirea acestei patimi. Fiind o patimă trupească și slujindu-se de trup pentru împlinirea ei, desfrânarea se slujește cel mai mult de simțurile trupești, pe care că le întoarce de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o scrisoare către un fiu duhovnicesc, Avva Efrem, stareț al Mânăstirii Filotheu din Muntele Athos, îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul în sine spre o femeie este păcat, ci privitul cu poftă. Numai acest fel de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și cu voință liberă. Căci când căutând cu iscodire te vei minuna și vei pofti, ai primit săgeata
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur, Edit. Bunavestire, Bacău, 1995, p. 156. footnote>. Părinții ne recomandă să nu privim des, insistent și lung spre o femeie, pentru că poți ațâța pofta și astfel riști să introduci în tine sămânța desfrânării. Nu trebuie să se uite că cine privește la altcineva primește în sine ceva din însușirile aceluia. Prin privire are loc o comunicare; ea nu e numai un act de la distanță<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
curaj și să cazi în păcat [...] căci rotindu-ți ochii pretutindenea, nedreptățești pe aceea la care te uiți, că o atingi cu ochii nelegiuiți. Chiar dacă n-o atingi cu mâna, o atingi cu ochii. De aceea și asta se socotește desfrânare și aduce asupră-ți chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
neostoită. Remediul îl constituie austeritatea și decența în gesturi, ținută, conduită și îmbrăcăminte<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi socotită un bun remediu împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
descoperite înaintea Lui<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinteă, pp.113-114. footnote>. Cel ce luptă să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească și îmbrăcămintea. Alte mijloace trupești de tămăduire a desfrânării ar mai fi și evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
120. footnote>. Când vorbește despre patimi, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre un automatism al patimii, iar când oferă remedii desfrânării, printre altele, Sfântul Ioan spune: și dacă obișnuința zămislește această patimă, înseamnă că tot ea o și poate stinge, căci mulți iubind în acest fel, au încetat de a mai iubi, ne mai văzând pe cele pe care le iubeau
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei, se tăvălesc în mocirla patimilor, pentru cei care doresc să ducă o viață asemănătoare poruncilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
poate face chiar prin asumarea stării de monah sau de om căsătorit a creștinului. Acestea pot fi două din remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând monahismul sau celibatul și păstrarea ei obține cunună, căsătoria o laudă moderat, iar desfrânarea corecție și pedeapsă<footnote Georges Habra, op. cit., p. 175. footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând monahismul sau celibatul și păstrarea ei obține cunună, căsătoria o laudă moderat, iar desfrânarea corecție și pedeapsă<footnote Georges Habra, op. cit., p. 175. footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
potoli setea de infinit<footnote V.V. Zenkovsky, op.cit., p. 50. footnote> căci ceea ce găsește în patimă este un infinit de proastă calitate<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, căsătoria a fost și este considerată remediul ideal pentru îndepărtarea desfrâului și a desfrânării<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
10. footnote>. Castitatea în căsnicie este o integrare a erosului în tandrețe în contextul actual al unei indiferențe iute agresivă a sufletelor<footnote Ibidem. footnote> ce apare după un timp de conviețuire în doi. În acest caz lupta împotriva patimei desfrânării este mai grea, deoarece se încearcă o stopare a bolii, o înfrânare în doi, amândoi se supun privațiunii, la fel cum în rugăciunea lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a bolii, o înfrânare în doi, amândoi se supun privațiunii, la fel cum în rugăciunea lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă ies toate gândurile rele, ucideri, adultere, desfrânări, mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
rușinăm, cu mult mai vârtos trebuie să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare este și lectura din Sfintele Scripturi, neuitând însă că lecturile bune folosesc numai atunci când le îmbini numaidecât cu fapta<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 157. footnote>, deoarece lenea face ca patimile să se întoarcă<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să luăm aminte la noi înșine pentru a nu cădea în desfrânare. În acest sens, spune: Năvălesc pofte rele și ca un tăun îți ațâță sufletul spre porniri nestăpânite și desfrânate? Dacă vei lua aminte la tine însuți (Deut. 15, 9), îți vei aminti că plăcerea de acum va avea sfârșit amar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote> patimii. Deci smerenia este o altă atitudine esențială<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 126. footnote> pentru a fi statornic în orice altă virtute, Sfântul Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote>. Vindecarea de patima desfrânării presupune paza inimii și a minții, prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de un părinte duhovnicesc și mărturisirea tuturor gândurilor noastre acestuia, paza trupului și a simțurilor, fuga
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu grijă pentru că întreaga noastră viață se va scurge în chip firesc, dacă ne stăpânim de la început poftele și nu ucidem cu mijloacele rele fătul omenesc, făcut să se nască prin dumnezeiasca purtare de grijă. Femeile care folosesc pentru acoperirea desfrânării droguri pentru avort, scot afară o materie complet moartă, dar avortează odată cu fătul și iubirea de oameni.<footnote Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, 10, trad., note și indici de Pr. Prof. Dumitru Fecioru Edit. IBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 267. footnote> Aceasta
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]