568 matches
-
a răscumpăra prin masca religiozității nenumăratele sale abuzuri, și mai ales desfrânările sale cele nesăturate, care erau o veșnică amenințare pentru onoarea celor mai nobile femei. Și cum să nu se fi supus toată lumea poftelor lui, cînd cruzimea întrecea încă desfrînarea lui? Oamenilor celor mai nevinovați li se tăia nasurile și urechile, li se scoteau ochii, li se tăia limba; membrele lor erau hăcuite, sau le turna plumb topit prin deschizăturile corpului. Față cu o asemene turbare a domnului, oamenii fugeau
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
s'dom: ars) și Gomora (Evreiască: עֲמוֹרָה, Standard: ʿAmora, Tiberiană: Ġəmôrăh / ʿĂmôrăh, Greacă: Γόμορρα) au fost două cetăți la sud de Marea Moartă, care conform Bibliei, au fost distruse din porunca lui Iehova, pentru desfrânarea de acolo, și în special pentru homosexualitate (sodomie). făceau parte, se pare, dintr-un grup de cinci cetăți de la sud de Marea Moartă, pe atunci zonă de câmpie. Cele cinci cetăți erau: Sodoma, Gomora, Adma, Țeboim și Bela sau Țoar
Sodoma și Gomora () [Corola-website/Science/311241_a_312570]
-
însă de către „industria muzicală dominată de evrei”. Acesta din urmă afirmă că industria a devenit o armă de distrugere a Europei, promovând formații care se centrează „in jurul a tot ce-i bolnav și anti-european pe planetă, de la pornografie și desfrânare la droguri și homosexualism”. Hendrix Mobus din Absurd vedere o aconcluzie logica” a mișcării norvegiene în black metalul național socialist și interpretează incendierea bisericilor drept un „atavism cultural”. Vikernes a scris unele versuri de pe albumul Transilvanian Hunger De darkthrone
National Socialist black metal () [Corola-website/Science/329888_a_331217]
-
coordona motoriu cele 639 de grupe musculare ale omului, de-a ține în echilibru cele peste 300 de articulații, și în pacea siestei - probabil - găsește loc pentru aptul rol de-a gândi. Biserica creștină a stabilit șapte păcate capitale: mândria, desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginți, invidia (pizma), mânia și lenea (trândăvia).
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
Taina prin care un bărbat și o femeie s-au hotărât reciproc și în mod liber, să trăiască împreună întreaga lor viață în scopul de a se ajuta reciproc, a naște și a crește copii și a se feri de desfrânare. Ei primesc prin rugăciunile preotului, harul divin care sfințește legătura lor și îi ajută la împlinirea ei. Prin Taina Cununiei, legătura dintre bărbat și femeie devine asemănătoare acelei dintre Hristos și Biserică - (Efeseni 5 , 22-23). Românii se căsătoresc în general
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
învinge pe dușmanii Israelului și aduce Chivotul la Ierusalim. Dumnezeu îi promite apoi lui David și succesorilor săi o dinastie veșnică. Dumnezeu pedepsește casa judecătorului și preotului Eli pentru nesocotirea, de către fiii săi, din lăcomie, a darurilor Domnului și pentru desfrânarea lor, dar și pe Eli, pentru că nu i-a oprit pe aceștia, ci i-a cinstit pe fiii săi mai mult ca pe Dumnezeu. Fiii cei răi mor în lupta cu filistenii, împlinind proorocia Domnului. Eli moare la 98 de
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
și abuzurile mediului clerical al capitalei. A luat măsuri aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...18 A reorganizat spitalele și ospiciile orașului mergând până la a încerca să-l
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
nici un cântec de copii care să conțină aceste vorbe și, imediat, și-a dat seama că îi vorbise o voce divină. Luând „Cartea apostolului”, citi primele cuvinte care îi căzură sub ochi: „"Nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte"”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
global un stil de viață „spurcat” (2 Petru 2:7), unde cuvântul ασελγειαις [gr. aselgeiais] este interpretat în alte locuri ca depravarea (Marcu 7:22, 2 Corinteni 12:21, Efeseni 4:19, 1 Petru 4:3, Iuda 1:4), sau desfrânarea (Romani 13:13, 2 Petru 2:18). În Ezechiel 16, a comparație lungă este făcută între Sodoma și Regatul Israel. „Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit urâciunile lor, ci, ca și cum atât ar fi fost
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
curent în societatea germană postbelică. Koch a fost acuzată că a colecționat suveniruri din pielea deținuților uciși cu tatuaje distinctive. Ea era cunoscută sub numele de "Vrăjitoarea de la Buchenwald" ("Die Hexe von Buchenwald") de către deținuții din cauza presupusei sale cruzimi și desfrânării față de deținuți. Ea, de asemenea, a mai fost numită "Bestia de la Buchenwald", "Regina de la Buchenwald", "Vrăjitoarea Roșie de la Buchenwald", "Văduva Măcelarului" și "Curva de la Buchenwald." a fost închisă înainte de 1944, atunci când a fost achitată din lipsă de probe, dar soțul
Ilse Koch () [Corola-website/Science/331554_a_332883]
-
obeze. De-a lungul istoriei, numeroase culturi au considerat obezitatea un rezultat al defectului de caracter. Personajul "obesus" sau personajul gras din comedia greacă era un gurmand adesea ridiculizat. În era creștină, mâncarea a fost deseori asociată cu lăcomia și desfrânarea. În cultura modernă occidentală, greutatea excesivă este adesea considerată neatrăgătoare, obezitatea fiind în mod frecvent asociată cu diverse stereotipuri negative. Persoanele obeze de toate vârstele pot fi stigmatizate social și pot fi ținta hărțuirii sau evitării de către semenii lor. Obezitatea
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
Gabbany), un sclav negru al colonelului confederat Anderson (Zoltan Vadasz). Sosirea în saloon a "profetului" poligam cu cele 15 soții ale sale duce la întreruperea distracției, el certându-i pe locuitori că încalcă legile sfinte și se dedau băuturii și desfrânării. Prin intermediul cunoștințelor limitate de limbă engleză, frații Brad îl informează că sunt în căutarea lui John, al cărui chip se vedea pe afișele cu cei căutați. Cei doi frați sunt arestați sub acuzația de uneltire împreună cu fratele lor pentru a
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care era de asemenea și o mare băutoare. Filip a comis adulter; și încă din 1526 el a început să ia în considerare permisibilitatea bigamiei. Potrivit lui Martin Luther, el a trăit "în mod constant într-o stare de adulter și desfrânare". El și-a propus să se căsătorească cu fiica uneia dintre doamnele de onoare ale surorii sale, Margarethe von der Saale. În timp ce landgraful nu avea nici un fel de scrupule în această chestiune, Margarethe nu a fost dispusă să facă pasul
Filip I, Landgraf de Hesse () [Corola-website/Science/337591_a_338920]
-
opiniile mele fiind reinterpretate de autorul numit (Aurelian Titu Dumitrescu)." "Cu mulțumiri" Nichita Stănescu "Directorului editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu" "28-I-1983, București" De Aurelian, de Titu și de Dumitrescu Ne-am cunoscut printr-o minciună, care s-a vădit ulterior, prin desfrînarea talentată a versului lui, ca nefiindă. M-am uitat, mărturisesc cu oboseală, pe versurile lui și lăsîndu-mă cuprins de ele m-am regăsit într-o odihnă a spiritului. Din sămînță muncitorească naște vers de fiertură de fier, și-l înțepenește
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
(24 ianuarie 1444 - 26 decembrie 1476) a fost Duce al Milano din 1466 până la moartea sa. A fost cunoscut pentru cruzime, tiranie și desfrânare. s-a născut la Fermo, în apropiere de castelul familiei Girifalco, ca primul fiu al lui Francesco Sforza și a Bianca Maria Visconti. Când tatăl său a decedat (8 martie 1466), Galeazzo era în Franța ca șef al unei expediții
Galeazzo Maria Sforza () [Corola-website/Science/330898_a_332227]
-
În combaterea păcatelor capitale, Sfinții Părinți nu omit niciodată să înfiereze desfrânarea, care este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
În combaterea păcatelor capitale, Sfinții Părinți nu omit niciodată să înfiereze desfrânarea, care este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
denumirilor ei, așa cum sunt ele întâlnite la scriitorii asceți. În acest sens putem arăta faptul că unii derivă cuvântul curvie, în grecește - porneia - de la pernimi (perao), care are semnificația de a vinde ceva spre întrebuințare excesivă, exploatare. Astfel, curvia sau desfrânarea era înțeleasă ca vinderea trupului de către stăpânul acestuia, fie că era vorba de stăpânul femeii, în epoca în care aceasta era roabă, fie de către femeia însăși în scopul dobândirii unui profit de natură materială. În epoca veche, femeia era considerată
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
însăși în scopul dobândirii unui profit de natură materială. În epoca veche, femeia era considerată un obiect, bărbatul sau stăpânul său având drepturi depline asupra ei. O putea vinde sau chiar omorî 5. Și filosoful antic Aristotel, referindu-se la desfrânare, precizează: Credeți-mă că desfrâul este dărâmarea trupului, scurtarea vieții, mânia binefăcătoarelor - adică a virtuților 6. În scrierile lui Evagrie Monahul, denumirea porneia (πορνeια) curvie, indica prostituția sacră ce se practica în păgânism, precum și ideea de pierdere a frâului în ceea ce privește
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
suflete, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 1, 1988, p. 18. 3 Ibidem, p. 22. 4 Jean Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în românește de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2001, p. 136. 5 Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva ei. Frumusețile căsătoriei și ale familiei creștine, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 2003, p. 54. 6 Aristotel apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 7 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 56. 1 erotic 8. În limba română această patimă a fost denumită prin două cuvinte care au același înțeles. Este vorba de termenii curvie și sinonimul său desfrânare. Primul cuvânt este tradus sau definit ca: viață desfrânată, desfrâu, curvăsărie (popular). În ce privește al doilea cuvânt și anume desfrâul, acesta este compus din două cuvinte des și frâu9. Desfrâul este de fapt o purtare, atitudine desfrânată, corupție, depravare și imoralitate
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prin termenul frâu se înțelege totalitatea curelelor împreună cu zăbala, care se pun la cal și la gura unui cal spre a-l supune și a-l putea mâna11. Din acești doi termeni ce sunt total opuși, putem afirma faptul că desfrânarea înseamnă lipsa frâielor sau abuzul sexual în ceea ce privește relațiile sexuale. Cuvântul desfrânare ilustrează multe feluri de plăceri, pofte și patimi, dar sensul cel mai obișnuit este acela de pierdere a frâului sau neputința de a stăpâni pornirile anarhice ale trupului 12
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pun la cal și la gura unui cal spre a-l supune și a-l putea mâna11. Din acești doi termeni ce sunt total opuși, putem afirma faptul că desfrânarea înseamnă lipsa frâielor sau abuzul sexual în ceea ce privește relațiile sexuale. Cuvântul desfrânare ilustrează multe feluri de plăceri, pofte și patimi, dar sensul cel mai obișnuit este acela de pierdere a frâului sau neputința de a stăpâni pornirile anarhice ale trupului 12. Asupra acestei probleme și-au îndreptat privirile Sfinții Părinți ai Bisericii
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]