766 matches
-
Dunării, Mării Negre, a întinsului grind împovărat cu istorie străveche a dorurilor, dragostelor, durerilor și alinărilor oamenilor Dobrogei. Ascultându-ți cântecele mi se înfățișează deopotrivă apăsătoarea singurătate și îngândurare din polatele pescarilor deltei, clocotul cherhanalelor de la malurile Dunării și Mării Negre, duhurile desișurilor cu răchiți, stuf și răgălii, ale gârlelor, zăcătoarelor și bulboanelor Tulcei, dorurile fără stavile, nebiruitele de plâns frumuseți, toate adunate și reizbucnite în emoție. Te farmecă marea Dobroge într-atât încât emoția să intre singură în cântecele tale, sau o
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
cântecul lor nupțial în pădure, Mă bucur când le văd căzând de pe crengi Spre cerul înalt desfășurând aripi sure. Dimineața când ziua se freacă la ochi Îmi iau arma gândului în spinare Cu cartușiera plină de metafore Și plec prin desișuri la vânătoare Pe o crengă în pădure un cocoș de munte Frumos colorat cum numai Dumnezeu știe Își chema perechea, o mică puicuță, Și dragoastea lor a fost o frumoasă poezie. Am ochit cu arma gândului încărcată Cu multe metafore
GÂNDUL VÂNĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gandul_vanator_al_florin_tene_1326690358.html [Corola-blog/BlogPost/361312_a_362641]
-
până la capăt. Poante multe i-au scos sătenii pe seama acestui beteșug. Avea omul, totuși, o oarecare gospodărie frumușică în sătucul acela ascuns în pădure. Alături se afla un pârâu, iar câțiva copaci stăteau gata să cadă pe casă. Vara, prin desișuri, erau mulți hribi, gălbiori, iar în luminișuri era belșug de zmeură și afine. Să tot muncești, să tot trăiești într-un loc atât de bogat și liniștit! La așa gospodărie, se găsi și o femeie care să stea cu el
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1400498342.html [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
sale furibunde, spumegând de răutate, să prindă pe toți credincioșii adunați la templu, în frunte cu conducătorii lor, adică Lucas și Nicolas. Unii dintre credincioși aflați în templu, mai iuți de picior, reușiră să fugă, să se facă nevăzuți în desișul de lângă tufișurile care înconjurau biserica. Printre aceștia fusese și Nicolas, prezbiterul bisericii. Lucas nu avusese parte de acest noroc, căci fusese prins și legat, apoi luat în primire de oșteni, care-l aruncară într-un car, ca pe un snop
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1433227224.html [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ascult chemarea din abside... Nu mai suspin, nu mă frământ Și-n calea care se deschide Pe strunele iubirii cânt. Dorințe-abia întrevăzute Din pumnii zorilor culeg, Nuanțe sacre, neștiute, Încep ușor să le dezleg. Ies din desișul neputinței Cu gândul ferm și pas întins, Iar prin altarele credinței Simt mângâieri de necuprins. Înscris la școala împlinirii, Cunosc noi sensuri de a fi; Pășind pe pragul fericirii, Conjug doar verbul a iubi. Cu firea-n plină înflorire, Cu
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1445583036.html [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
înălțimile sunt acoperite cu păduri și codri. Aici Basarabia e foarte frumoasă. Dealurile sunt verzi, pădurile și dumbrăvile stau spânzurate pe coaste stâncoase, râurile și izvoarele străbat câmpii și livezi întinse. În aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, printre dealuri, în desișul codrilor stau ascunse mănăstirile și schiturile Basarabiei”. Cetăți mari și puternice se înălțau pe după coamele dealurilor, cetăți vestite cum ar fi Hotinul, aproape de granița cu Bucovina. De aici, turcii supravegheau granița cu Polonia. Despre Cetatea Hotinului, marele istoric Nicolae Iorga
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
pe noi nu ne mai poate vedea nimeni. Se auzea foșnetul pădurii de foioase amestecate cu o mână de conifere în depărtare și un cor de greieri vrednici de undeva de foarte aproape. Luna apăruse și încerca să intre în desișuri cu a sa lumină palidă, timidă și plină de curiozitate. Mirosul puternic de plante de câmp, de iarbă, de fân într-un cuvânt, era atât de intens încât aveam senzația că pipăim acest parfum unic, care ne îndemna la meditație
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1477340724.html [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
resentimente , sufletul poate avea capacitatea de a-și recăpăta puritatea și frumusețea pentru a-și putea cicatriza toate rănile timpului și ale luptelor duse în așa fel încât, să ne poată fi mărturia tuturor reușitelor și răzbaterii prin tot acest desiș al vieții. Doar el va singurul care ne va spune cu adevărat cum am avut puterea să înfruntăm cu stoicism și răbdare toate furtunile cărora am fost nevoiți să le traversăm prin viață.. Sufletul astfel asanat ne va putea fi
TIMPUL ... O NOŢIUNE EFEMERĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1403714875.html [Corola-blog/BlogPost/347425_a_348754]
-
derivă dintr-un țărm necunoscut în altul umplându-și vidul orelor din puștiul zilelor din anii sterpi, Necunoscutul l-a înghițit, lumea și-a schimbat polii, pomii forme mișcătoare, pământul topit, cerul solid, iarbă șoptea, florile cântau, aerul dansa, Prin desișuri întunecate a intrat în mormântul pădurii, umbre și forme prin aer pluteau, un vuiet tot mai puternic prin nepătrunsul de verde-pădure, haotic urca cărările muntelui spre vârf, înfrunta groază cunoașterii, istovit, tot mai adânc în el se scufundă urcând muntele
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sincope_temporale.html [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncă Și visele îmbobocesc, preafrumoase, Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
-și scrie necazul și-a lui apăsare.Așteaptă, supuse, să fie călcateDe tălpile fine și vindecătoare,Când iarba și rugul se-nchină, uscate,Și cântă un imn spre o zi viitoare.Când noaptea-și trimite străjerii de steleDe pază-n desișuri ce tremură sumbre,Lumina din tainița inimii meleUcide sclavia stăpânelor umbre.Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncăși visele îmbobocesc, preafrumoase,Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă.Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VII. ÎN DIMINEAȚA ASTA POEZIA
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
moment, când noaptea începuse să se îngâne cu ziua, o grădină cu tufe de trandafiri și azalee pe margine iar pe gardul grădinii se întrezăreau tufișuri de glicine, ce îmbrăcau zidul. În spatele casei, umbrele nopții lăsau să se ghicească cum desișul parcului se prelungea dincolo de raza privirilor. Întunecimea adâncă a vegetației compusă din tufișuri și siluetele arborilor seculari se conturau, forme tainice ce se pierdeau în valuri de umbră. În imediata apropiere a aleii, florile glicinelor în formă de ciorchini, de
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1468589784.html [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
are ceva de spus. Poate doar tristețea absenței spațiului familial care oferă siguranță, echilibru și armonie interioară, așa cum sugera Virgil CARIANOPOL într-una din poeziile sale: ” Când vrei să vezi prin timpul ce desparte/ Și nu mai poți străbate de desiș/ Închide ochii și-ai să vezi departe/ Ce nu mai poți vedea cu ei deschiși”. Idealul reprezintă o valoare morală, înaltă, în jurul căreia se desfășoară multă pasiune, este o condiție a echilibrului psihic, care ne dă impulsul de a ne
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1406820966.html [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
Pădurea își schimba ușor culoarea, Pășind pe iarb-acoperită -n poleială, Distinsa Toamnă își urma încet plimbarea. Doi greieri ce-și cărau pe drum chitara, Priveau cum îi acoperă frunzișul, Și suspinând după Crăiasa Vara, Își căutau prin vânt cu greu desișul. Pe banca de sub teiul desfrunzit, Stătea uitat caietul meu cu versuri, Și printre file, ghemuit și necăjit, Un greieraș căta al toamnei înțelesuri... Nu căuta degeaba printre rânduri! I-am spus, îmbrățișându-i piciorușul, Eu toamnei nu i-am scris
TOAMNA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475004242.html [Corola-blog/BlogPost/366257_a_367586]
-
Mă oprisem din saltul meu pe asimptote, către infinituri... mă oprisem într-un punct de inflexiune, să las ori să primesc un mesaj (nici asta nu mai știu). Mașina timpului și salturile mele fără nici o regulă mă poposiseră într-un desiș de rarități, sub un lampadar vechi, pe un fotoliu tocit de foiala leneșe a unor mici feline. Ascultam muzica produsă de un patefon, al cărui braț era asemenea unei crengi cu noduri iar la capăt avea un ac în forma
DUZINĂ DE CUVINTE(SAU CHIBRITURI…NICI NU MAI ȘTIU) de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414831795.html [Corola-blog/BlogPost/341120_a_342449]
-
trec prin crengile mele, au pași care nu au trecut încă. Viitorul așteaptă trecutul prin pașii care vor venii, ca să se adapostească la umbra mea. Nu-i roată care să se învârtă pe cerul unei păduri, care să nu lumineze desișuri, chiar dacă sunt ascunse-n întunericul în care își are sălaș, răul, în umezeala dinspre nordul rece. Am iarna care albește coama ramurilor mele multe, dar cu soarele care încălzește, totuși, albul rece din ele. Crăpată-mi este scoarța și bătrână
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Padurea_vorbeste_cu_mine_viorel_muha_1335714654.html [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
căutase de treabă prin pădure, prefăcându-se că trebuie să aducă lemne. Îl înțelegeam foarte bine: el era sortit să rămână mai departe acolo, pe munte, singur-singurel, ascultând cariile din grinzile pereților și vânturile, furtunile, ploile sau zăpezile fluierând prin desișul pădurilor. L-am așteptat în fața cabanei. Simțind ceva straniu în atitudinea mea, Hector, câinele cel negru și flocos apăru de nu știu unde și se înfățișă la picioarele mele, târându-și coada și scâncind. Parcă simțea și el că trebuie să ne
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1470040538.html [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
așa e de mirare, după atâta vreme!... Câinele scheuna fără contenire, agitându-și coada ciuntită. El îl crescuse de puiandru și-l deprinsese cu vânătoarea. Câte întâmplări nu trăiseră împreună, de câte ori nu împărțiseră hrana după o zi de alergătură prin desișuri! Odată bietul câine, încă tânăr și zburdalnic, căzuse prins într-un balț pentru vulpi. Ore în șir umblase să-l găsească. Dăduse de el în cele din urmă, animalul era sfârșit de cât se zbătuse și în jurul trupului sârma de
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
întâmpla. Neamțul era om chibzuit, ce era a lui, era a lui, nimic făcut fără rost, nimic lăsat de izbeliște ... Oh, Rumänien, Rumänien, suspinase iarăși, șuvoaie de aburi ieșindu-i, după adânca inspirație, pe nări. Un trosnet de vreasc din desiș, abia auzit, îl făcuse să tresară. Om sau animal? se întrebase, ca de obicei, instantaneu. Stătuse în încordată așteptare, aproape una cu bușteanul, a cărui răceală o simțea strecurându-i-se tot mai adânc în trup. Degetele i se crispaseră
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
de apărare, văzuse întunericul sfâșiat de fulgerul unui foc de armă, urmat imediat de senzația unei arsuri puternice deasupra omoplatului stâng. Deși dezechilibrat de lovitură, pe care de altfel o aștepta, își descărcase și el pușca în direcția focului din desiș, fără să o mai ridice la ochi. Cele două detunături ale armei sale aproape că se suprapuseseră una celeilalte. Încă ecoul lor nu se stinsese, când un corp greu se auzise căzând. Apoi liniștea se reinstalase în poiană, întreruptă câteva
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Hestia le răspundea tuturor, râzând că încă nu-i vremea trecută și că o să facă și pasul acesta atunci când vor hotărî zeii. ** Era o iarnă cumplită. Crivățul sufla cu putere troienind nămeții. Stejarii trosneau sub greutatea zăpezii. Lupii, urlau prin desișuri. Bătrânii spuneau că nu văzuseră în viața lor o iarna mai câinoasă ca asta. Sufereau de frig și animalele, nu numai oamenii! Ca să se mai încălzească, dar să le și ferească de atacul lupilor, care pe o astfel de vreme
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
poate face ceva în edificarea unei Europe cu adevărat democrate. Textul aduce în atenție o sumă de teme de prim interes și maximă sensibilitate. Pentru a răspunde provocării intelectuale a autorului și a găsi o posibilă cale de ieșire din desișul îngrijorărilor, dezamăgirilor și alternativelor lui, al oportunităților, sfidărilor și amenințărilor pe care le identifică, îmi pare necesară separarea temelor și tratarea lor oarecum distinctă. O primă asemenea temă privește limitarea intelectuală și criza harului conducător în lumea contemporană. Domnul Leu
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și dezastrele sociale ale Petrila - zonă situată la limita de est al depresiunii Petroșani, pierdută între munții falnici ce-l înconjoară acoperiți de desișul pădurilor seculare a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada de trăire pe meleagurile Petrilene ne-o demonstrează doar mărturiile lingvistice
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
trage izvoarele limpezi ale inspirației, din câmpiile înverzite ori din nopțile cu “lună luniță/ ca o aluniță”, “lună lunișoară/ ca o tămâioară/”, din mirosul frunzelor de nuc ori din freamătul mestecenilor, dar mai ales din codru! „M-aș ascunde în desișul pădurii,/ printre crengi uscate,/ m-aș aciui/ ca o ciută fugărită de glonț/ încolăcindu-mă în juru-mi/ mi-aș acoperi fața cu părul/ m-aș face una cu frunzele,/ una cu viețuitoarele speriate/ una cu lutul reavăn/ cu zăpada căzută
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1462532298.html [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443695812.html [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]