580 matches
-
557 de minute, Prima TV, 24.XI.2007), a se conversa (vă conversați, Pro FM, 18.XI.2007) mai acceptabil, a se expira (s-a expirat timpul, Radio România Actualități, 25.XI.2007) etc. 3. MORFOLOGIA NOMINALĂ 3.1. Concurența desinențelor și atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
FM, 18.XI.2007) mai acceptabil, a se expira (s-a expirat timpul, Radio România Actualități, 25.XI.2007) etc. 3. MORFOLOGIA NOMINALĂ 3.1. Concurența desinențelor și atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară a pluralului prin alternanțe), în vreme ce limba cultă preferă clar desinența -e, producând chiar fenomene de hipercorectitudine, acolo unde norma a acceptat formele în -i. În orice caz, oscilații există în continuare. Unele devieri față de normă apar mai ales la forma articulată enclitic a substantivului sau adjectivului (vezi Avram 1979): s-
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2007)12. Ambele fenomene au fost explicate fonetic (prin asimilare sau disimilare), morfologic (prin analogie) și ca reacție la eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente. 3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepții) omonime, dar și de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
eroarea contrară (ca fenomene de hipercorectitudine); oricum, se dovedesc destul de persistente. 3.1.2. Mai evidentă este incertitudinea vorbitorilor în folosirea desinențelor de feminin singular, genitiv-dativ, -e și -i, urmate de articolul hotărât. Oscilațiile pot fi produse de concurența între desinențele de plural, cu care cele de genitiv-dativ sunt (cu anumite excepții) omonime, dar și de fenomene fonetice, de analogie morfologică sau hipercorectitudine, care privesc strict genitiv-dativul (vezi Avram 1979, în 1987: 104−105). Formele în care, înainte de articol, la genitiv-dativ
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
liberalizarea pieții, Antena 1, 14.XI.2007; modernizarea pieții, Antena 3, 12.III.2008 etc.). În materialul analizat, probabil pentru că aparține limbii culte, vorbitorii făcând deci eforturi de exprimare corectă, se constată și mai des preferința pentru secvența -ei (-e desinență de genitiv-dativ, -i articol), acolo unde pluralul este în -i: la sursa neregulei (B1 TV, 17.XI.2007); Nadal este regele zgurei (Radio România Cultural, 21.V.2008); a dat foc plapumei (Antena 1, 11.XII.2007); mulțumesc și mașinei
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
ilustrează o anumită instabilitate a formelor de genitiv-dativ și o nesiguranță a vorbitorilor (mai ales când pluralul - potențial reper - e rar folosit sau chiar inexistent); mai semnificativă cantitativ, pentru registrul investigat, este extinderea secvenței -ei. 3.1.3. Concurența între desinențele de neutru plural -e și -uri13 se manifestă în continuare, cu oscilații în ambele sensuri: extinderea lui -uri la substantive înregistrate de normă cu -e - produsuri naturale (N24, 7.V.2007), aceste semnuri (Antena 1, 11.III.2008) -, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și în registrul standard din mass-media; uneori sunt folosite spontan, alteori cu o intenție de familiaritate glumeață. S-au înregistrat mai ales construcțiile cu articolul lu(i) antepus, devenit marcă de caz pentru nume proprii feminine care ar putea primi desinență - torționarul lui Elisabeta Rizea (TVR Cultural, 23.X.2007), blogul lui Ioana Dobre (Antena 1, 29.XI.2007), atentatul la adresa lu' Monica Lovinescu (Realitatea TV, 10.XI.2007), răspundeți voi invitației lui Mădălina (B1, 29.X.2007) -, ca și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
că s-ar manifesta în continuare vechea tendință de utilizare invariabilă a adjectivului pronominal de întărire (vezi Iordan, Guțu Romalo, Niculescu 1967: 132−133). Acesta este folosit din ce în ce mai puțin și formele apar aleatoriu, din cauza dificultății de realizare a acordului (cu desinența interioară formei compuse); a fost totuși înregistrat mai ales femininul singular, în folosire adverbială, de focalizator: însăși materialele (B1 TV, 28.X.2007), însăși faptul că... (N24, 10.III.2008). Dificultățile de flexiune internă și insistența acțiunilor de cultivare a
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de complement direct, fără marca pe; folosirea invariabilă a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
era acceptată ca variantă literară liberă și cea fără -ră-, la persoanele I și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord cu uzul limbii, de Pană Dindelegan (1987: 47). Cf. Avram (1997: 230), Zafiu (2007a). 8 Desinența a fost semnalată de Iordan (1943, în 1948: 142-143) ca fenomen regional (oltenesc), puțin pătruns în limba standard. Avram (1973, în 2005: 182-190) confirma, pe baza atlaselor lingvistice, statutul dialectal al formei, dar atrăgea atenția și asupra prezenței sale în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
este dovedită formal prin acordul la plural: Revoluție a fost sau n-a fost, dar sigur au fost de-alde Gavroche. (agenda.liternet.ro, octombrie 2006). În cazul numelor proprii, construcția cu de-alde este parțial echivalentă antonomazei realizate cu ajutorul desinențelor de plural 13, așa cum se poate observa, în exemplul de mai jos, din coordonarea celor două sintagme (Mitici și de-alde Gigi): Amenințarea în cazul lui Ioanițoaia este să invite cu încăpățânare aceleași personaje, multe odioase (Mitici și de-alde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
mințit până ... Mergând mai departe cu răspunsul la Întrebarea de mai sus (Care este rostul presupoziției?), se naște o altă Întrebare, din cazul concret analizat: De ce, totuși, Își asumă ministrul, sub umbrela largă a lui noi - exprimată lingvistic implicit, prin desinența specifică persoanei Întâi plural, minți-m, faptele foarte grave rezultate din presupoziții? El putea să construiască un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini. Răspunsul la această a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
1999, "Comentarii lingvistice despre "politica" și probleme conexe", în LR, XLVIII, 3-4, p. 181-192. Avram, M., 2003, "Considerații asupra dinamicii limbii și asupra studierii ei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 15−22. Avram, M., 2003−2004, "Despre desinența -uri la substantivele feminine", în Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia (AUI XLIX−L), p. 63−70; reprodus în Avram (2005), p. 111−120. Avram, M., 2005, Studii de morfologie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Avram, M.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
nou introduse. Acestea se pot grupa: a) după gradul de adaptare, în: − împrumuturi recente, neadaptate: brie, call girl, cover-girl, fondue, self-made-man - la acestea fie nu se indică forma de genitiv sau cea de plural, fie pluralul nu se face cu desinențele românești (self-made-men, call-girl); − împrumuturi recente parțial adaptate: babysitter (s.f.), brandy, CD-player, CD-writer - la acestea se indică o formă de plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
acestea fie nu se indică forma de genitiv sau cea de plural, fie pluralul nu se face cu desinențele românești (self-made-men, call-girl); − împrumuturi recente parțial adaptate: babysitter (s.f.), brandy, CD-player, CD-writer - la acestea se indică o formă de plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și forma de N-Ac sg., conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
La tipul flexionare ea-le nu am înregistrat niciun substantiv (am considerat că sărățea, pl. sărățele, nou introdus în DOOM2, este preexistent primei ediții a dicționarului). La tipul flexionar a-le s-ar încadra substantivul plurale tantum cosmeticale, dar aici desinența -le nu are atât rol morfologic (de a forma pluralul), cât derivativ (de a crea o formă cu conotații stilistice)7 - iată de ce nu l-am introdus în statistica tipurilor flexionare. Nu am înregistrat nici substantive cu două forme de
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
putut încadra aici, ambele având la bază adjective, dar am considerat că sunt preexistente DOOM1: semigreu și diliu). 3.3. Substantivele neutre 3.3.1. Tipul Ø-uri: am înregistrat aici 202 substantive. Clasa substantivelor de genul neutru care utilizează desinența -uri este foarte eterogenă. Aici se încadrează toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
desinența -uri este foarte eterogenă. Aici se încadrează toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența -uri pentru că nu se pot combina cu desinența -e din motive fonetice. În această situație sunt siglele terminate în vocală, fiind incluse în această subclasă toate siglele care se pronunță pe litere 10, deoarece se termină în vocală 11, la
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
toate siglele încadrate la genul neutru 9 (ASLO, BD, BMW, CD, CD-ROM, CEC, CV, E, EEG, EKG, IDR, IQ, ISBN, LP, ONG, OZN, TAB, TVA, VIP). Unele substantive de genul neutru primesc desinența -uri pentru că nu se pot combina cu desinența -e din motive fonetice. În această situație sunt siglele terminate în vocală, fiind incluse în această subclasă toate siglele care se pronunță pe litere 10, deoarece se termină în vocală 11, la care se adaugă xenismele și alte împrumuturi recente
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pentru a avea și referenți masculini: megastaruri, VIP-uri, superstaruri. Xenismele preferă -uri, cu anumite excepții condiționate fonetic (vezi infra, 4.1). Este vorba de 105 de substantive din 191 de xenisme de genul neutru (față de numai 19 care primesc desinența -e). Substantivele care sunt omonime cu adjectivele cu patru forme preferă -uri ca să distingă substantivul de adjectiv: abrupt 2 (din lista de substantive nou introduse, doar acesta se conformează acestei reguli). 3.3.2. Tipul Ø-e: am înregistrat aici 169
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
patru forme preferă -uri ca să distingă substantivul de adjectiv: abrupt 2 (din lista de substantive nou introduse, doar acesta se conformează acestei reguli). 3.3.2. Tipul Ø-e: am înregistrat aici 169 de substantive. În rândul substantivelor neutre care primesc desinența -e la plural sunt multe substantive formate de la adjective, prin conversie: activ, adunător, antialergic, antiapoplectic, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antigripal, antiinflamator, antiradar, antitusiv, antiviral, apocromat, autocolant, blindat, celular, coleretic, contraceptiv, demachiant, denominal, denotat, deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
la plural sunt multe substantive formate de la adjective, prin conversie: activ, adunător, antialergic, antiapoplectic, antibronșitic, antidepresiv, antidiabetic, antigripal, antiinflamator, antiradar, antitusiv, antiviral, apocromat, autocolant, blindat, celular, coleretic, contraceptiv, demachiant, denominal, denotat, deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular. Primesc desinența -e toate substantivele neutre terminate în -tor (adunător, aerogenerator, copiator, defibrilator, desfășurător, deșteptător, dezaburitor, diaproiector, director, fotocopiator, prăjitor, premergător, retroproiector, storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism, machism, marinism, puștism,), -nim (acronim, antroponim, heteronim, matronim, oiconim, patronim). 3.3.3. Tipul iu-ii
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
hacker, hamburger, hotdog, inch, pampers, provider, pound, ranger, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman, (incluzând și varianta jeanși). Situația lui yesman este puțin mai specială, în sensul că pluralul este marcat de două ori în varianta scrisă a cuvântului: prin desinența -i și prin forma men (în care se recunoaște forma de plural din engleză). În forma fonetică, această dublă marcare se pierde, deoarece yesman se pronunță ca în engleză, [iesmen]. Au pluralul omonim cu singularul 7 substantive masculine: sg.: boy
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ca în engleză, [iesmen]. Au pluralul omonim cu singularul 7 substantive masculine: sg.: boy (art. boy-i), playboy (art. playboy-i), disc-jockey (art. disc-jockey-i), DJ (DJ-ii), gay (art. gay-i), homeless, skinhead. Se observă faptul că 5 dintre acestea nu își pot atașa desinența -i din motive fonetice: ele se termină la singular în [i] sau [į]17. În seria masculinelor sunt și 3 substantive care păstrează pluralul din limba de origine: self-made-man, self-made-men și cornflakes și jeans (în variație liberă cu o formă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]