3,459 matches
-
Yamaç. Sub genericul ,Asilmișlar ormani munasebetiyle", Cavit Yamaç face cronica romanului în două numere succesive ale revistei ,Servetifünun", nr. 2399 din 13 august și nr. 400 din 20 august, sub titlul Liviu Rebreanu. Cu ajutorul istoricului Călin Felezău am reușit să deslușesc câte ceva din cele cuprinse în acest articol. Astfel, Cavit Yamaç arată încă de la început că traducerea în limba turcă a romanului Pădurea spânzurațilori este considerată ca fiind un adevărat eveniment în peisajul literar-artistic turcesc, deoarece cititorul turc este pus în
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
pulsând sub piatră, pe piatră, șuvoi din pisc, mă simt eu acasă de-acum, în elementara sărăcie celestă, a sărăcuțului Francisc. Acolo, unde corbul le spune ceva aproape de înțeles puținilor vizitatori care lasă Roma berniniană pentru grotele benedictinilor ; dar deslușesc ei, cei veniți de departe, un murmur mustrător, un freamăt de nemulțumire al aripilor, o ceartă croncănită sever, de abate , despre rătăciri inutile și rădăcini tăiate cu flexul, despre cât de uitat e nexul, care deosebește, dar nu desparte? Hoarde
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
o teoremă a ,punerii în abis", poemul narează aventura autorului într-o sală de muzeu, unde se descoperă pe sine însuși într-un tablou numit Oglindire, iar apoi, succesiv și micșorat, în încă două săli cu tablouri identice, ce se deslușesc tot mai mici în adîncul celui dintîi: Am vrut atunci, de groază, să fug instantaneu din sala cu vechi pînze în lungă adormire - dar uriaș, în spate, de veghe stam tot eu, privind tabloul numit ,Oglindire". în orice critic doarme
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
Ci și mîna răcoroasă a mamei Pe fruntea mea fierbinte. Cărarea împărătească O cărare e raza în zăpadă. Păsări roșii, albastre și aurii O urmează. Și rugăciunea mea. Ultima oră de curs în America. Tinerii mei poeți, Aplecați peste hîrtie Deslușesc cărarea cu nerăbdare, O împodobesc Cu întrebările lor. Răspunsurile vor veni mai tîrziu. îi întreb pe rînd: care e verbul tău? Susan: a fi liber. Meghan: a deveni. Jamie: a fi fericită. Heather: a gîndi. Tyler: a înțelege. Sarah: a
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
uluit. O invitase să vorbească despre viața trăită în comunism și, când acolo, interlocutoarea sa radia de bucuria amintirii acelor ani: Am fost fericiți!" Îmi spunea în ultimul timp că bătrânețea își are partea ei bună, dacă știi să o deslușești. Începi să înțelegi multe din câte ți s-au întâmplat, regreți unele, accepți altele, înveți să ierți. Anul trecut, de Florii, mi-a telefonat pe neașteptate. Îmi propunea să ne ocupăm de scrisorile pe care le primise de-a lungul
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
legitime ambiții sociale. Viața lui de ins în margine (păstrându-se, totuși, între limitele largi ale decenței: căci avea o slujbă, o locuință, scria și traducea cărți) îi putea doar sâcâi, prin ,indisciplina" ei, pe ierarhii regimului. Dar ei nu deslușeau discursul poetic mazilescian, intrigați doar de ecoul său crescând printre critici și cititori - oricum, autorul nu le trezea reale temeri, l-au tolerat cu prudența necesară. în existența lui Mazilescu vor fi contat: extrem de riguroasa lui creație, lumea scriitoricească (și
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
Ioana produce un discurs (= romanul) cu mai multe funcții. Două sînt indiscutabile, de autojustificare, una, de auto-valorizare cealaltă. O a treia este probabilă. E funcția de disimulare: cum Ioana se teme de medic, în care i se pare uneori a desluși un anchetator mascat, nu e deloc sigur că reconstituirea pe care i-o livrează (și pe care, în fond, ne-o livrează!) e cu totul sinceră. În orice caz, ea nu este o povestitoare neimplicată, o naratoare neutră, un cronicar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
nepătruns Am luat abecedarul cu însemnări divine Să dăltuiesc în stânca cuvintele-n aldine Din stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Percep cântul de doină care-a umplut eterul Și-ncerc să deslușesc cum de-a-nceput misterul! Nu mi-am pierdut speranța, sunt sigur că destinul Va desluși răspunsul când vine peregrinul Cum n-am talent și nu am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
stâncă șiroi-va o apă cristalină Să-ți răcorească fața cu zâmbet de regină Percep cântul de doină care-a umplut eterul Și-ncerc să deslușesc cum de-a-nceput misterul! Nu mi-am pierdut speranța, sunt sigur că destinul Va desluși răspunsul când vine peregrinul Cum n-am talent și nu am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză Când cei dotați de soartă cu harul poeziei Vor spânzura tăcerea cu ruga ereziei Stihuri
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
Te-am căutat, te strig în van / Eu mai păstrez ca pe-o icoană / Surâsul tău fixat mai an / Pe laurii dintr-o coroană // Te strig, te caut și-n pustiu / Pustiul sună a pustie / Din șeaua unui bidiviu/ Te deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
În ajunul Crăciunului, germanii au pus brazii împodobiți pe deasupra tranșeelor lor. Privind la ei, s-au văzut parcă dintr-o dată cuprinși de febră Sărbătorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum” și altele. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnica transmițând urârea de sărbători fericite părții adverse. Starea această de bucurie a Sărbătorii Nașterii Domnului s-a transmis și în tranșeele britano-franceze și au început la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
taină, și muguri, și vechi nestemate,/ Sculptură în sare, nadir și zenit, /Fântâni de esențe, cu sete vânate” (O floare de măr) Întreaga sfera afectivă a poetei se concentrează liric în versuri dominate de sensibilitate și candoare în care poți desluși o fire retrasă, învăluită în pudoare, cu o timiditate parcă ascunsă sub valuri. “Am ars discret, jăratec domolit,/ Ne-am spus minciuni și ne-am ghicit în palmă,/ Tăceri ocrotitoare ne-au vegheat/ Din frescele de-o măreție calmă” (Hanul
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
țintirim Au pierit spre zori ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumina când a trăznit La privirea-ți princiară ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să îți deslușesc cărarea Povestit-am prin eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Stiind că Muza-i o femeie Cu sărut ucigător ... Citește mai mult Muzei pierduteTe-am curtat muză celestăPentru un vers, cuvânt sublimCu parfumu-i de tempestăMăturând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
celestăPentru un vers, cuvânt sublimCu parfumu-i de tempestăMăturând prin țintirimAu pierit spre zori ciclopiiCerul meu a obositDoar cupola Sfintei SofiiLumina când a trăznitLa privirea-ți princiară‘N visul meu te-am regăsitCând erupția solarăScânteia spre infinitAm cătat prin universuriSă îți deslușesc cărareaPovestit-am prin eresuriCum mi-a înghețat suflareaRăscolesc Calea LacteeDar rămân prevăzătorStiind că Muza-i o femeieCu sărut ucigător... XXI. VIRGIL CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTĂ 2012”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
NIME”, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumate Nu mai vibrează coarde de piane Tristețea a născut singurătate Dar eu rămân soldat pe bastioane Nu deslușesc cum de plutesc fantasme Cum nici de-i vis ori doar ignor realul Nu am crezut și nici nu cred în basme Deși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nude Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
trecute Și-am respectat fidel suave rime Dar eu detest să scriu din servitute! Citește mai mult Ecou romanței “către nime” S-a dus romanța vieții zbuciumateNu mai vibrează coarde de pianeTristețea a născut singurătateDar eu rămân soldat pe bastioaneNu deslușesc cum de plutesc fantasmeCum nici de-i vis ori doar ignor realulNu am crezut și nici nu cred în basmeDeși cu fiere, îmi golesc paharul! Citesc ades în “fluvii de cuvinte” Cum se frământă sufletele nudeNu pot să cred în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016. Spre viitor Când uragane mătură pustiul Și cade noaptea peste infinit Ascult cu detașare zurbagiul Ce domină-n prezentul arvunit Nemărginirea clipelor senine O savurez în liniștite nopți Dar deslușesc tăceri adulterine Când valul mării bântuie la porți Atingerile stelei călătoare Au dispărut pe-un drum din ani lumină Am alungat tristețea și-ncordarea Dar ai rămas în mintea mea, regină... Părea că viitorul e pe-aproape Și-ncrederea și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
clipește Va încălzi umila mea ființă Nepieritor, destinu-mi ocrotește Să stăpânesc și vers și elocință Citește mai mult Spre viitorCând uragane mătură pustiulși cade noaptea peste infinitAscult cu detașare zurbagiulCe domină-n prezentul arvunitNemărginirea clipelor senineO savurez în liniștite nopțiDar deslușesc tăceri adulterineCând valul mării bântuie la porțiAtingerile stelei călătoareAu dispărut pe-un drum din ani luminăAm alungat tristețea și-ncordareaDar ai rămas în mintea mea, regină...Părea că viitorul e pe-aproapeși-ncrederea și dorul se unesc! Cum pribegesc, ades pierdut pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
șoaptă mici poeme. Aș locui sub pașii tăi, o vreme, să-mi poți reda odihna unui drum, iar norii grei, bolnavi de-atâta fum, să îi aduni cu sârg în ninse gheme. În gândul tău aș locui, o vreme, să deslușesc ce griji și dor te-apasă și ca pe-un talisman, ce-l porți ... Citește mai mult Aș locui în ochii tăi, o vreme,să văd cum munții încă nasc izvoare;când o sărută-n taină căprioare,să simt cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
șoaptă mici poeme.Aș locui sub pașii tăi, o vreme,să-mi poți reda odihna unui drum,iar norii grei, bolnavi de-atâta fum,să îi aduni cu sârg în ninse gheme.În gândul tău aș locui, o vreme,să deslușesc ce griji și dor te-apasăși ca pe-un talisman, ce-l porți ... XXVIII. LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015. Nu se întâmplă pentru-ntâia oară Când cornul Lunii sună-n Ipotești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în această perioadă de sfințenie par
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
tristețea...apoi a dat din umeri, a neputință... Departe bătea o toacă, pentru slujba de seară, vestind spre toaca altei biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase...În respirația grăbită a Timpului creștinismul transformă fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. ----------------------- Elisabeta IOSIF Basarabia aprilie, 2016 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF - BASARABIA - DRUMURI DE LUMINĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl sau, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean. Acel climat de atunci, cu greu se mai poate desluși acum privit prin ceața vremii, dar ochii și sufletul meu încă îl caută pentru a-i dezlega înțelesurile. A trecut de atunci un secol, tata se născuse chiar la începutul lui, în 1902. Cam pe atunci, în țară era un
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
domnule! Dacă bei până... Mai bine taci, că uite: a început emisiunea "Noaptea erorilor" pe Antena 1 și nu se înțelege... Evident, începe cearta și nici noi nu înțelegem nimic. Nici din această nouă emisiune... Poate mai târziu, după ce vom desluși ce-a vrut să spună reportera TVR1 la Jurnalul serii din data de 21 septembrie, Raluca Belciu, referitor la episodul cu vameșii de la Aeroport: - "Bineînțeles, zice reportera, cetățeanul a fost imediat mobilizat de către mascați" (e vorba despre insul care sărise
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
oamenii descifrează pentru a încerca să înțeleagă. Altfel spus, comunicarea însăși devine un act de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un personaj creat de imaginația autoarei. Așa cum Roxana Sicoe-Tirea nu poate decât să deslușească o parte din gândurile aflate în spatele poveștilor bunicului, noi nu putem ghici toate intențiile de comunicare ale autoarei. Tot ce ne rămâne de făcut este să reinventăm lumea poemului în funcție de propria noastră imaginație. Poemul Roxanei Sicoe-Tirea are conștiință de sine
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]