207 matches
-
pe servietă, moțăia, răzbit de oboseală, clătinîndu-se pe scaun de somn. Deodată servieta îi alunecă pocnind pe parchet și-și revărsă conținutul de broșuri. Speriat, Gonzalv se ridică în picioare, apoi își culese hârtiile de pe jos, pe care se citea deslușit: Gonzalv Ionescu, "Memoriu de lucrări însoțit de curriculum vitae". - Ești foarte obosit, domnule Gonzalv Ionescu, ar fi binesă mergi să te odihnești, zise Erminia cu o învederată expresie de milă, în care nu intra nici o nuanță erotică. Conțescu aprobă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
i se dea mare atenție. Sunetele de mișcare sau de conversație, care veneau de la mesele apropiate se estompau și se depărtau, dar cele minore, din vecinătate îrespirația lui Macbeth, o linguriță care se atingea de o farfurie) erau amplificate și deslușite. Molly Tierney apăru în raza lui vizuală. Culorile părului, pielii, gurii și rochiei deveniră tot mai limpezi, ca ale unei figuri dintr-un vitraliu, cu lumina crescînd în spatele ei. Clipă de clipă, corpul ei căpăta semnificația sirenelor de pe stînci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gri străbătute de fuioare de un roz delicat. Orizontul era marcat de o linie argintie. Acoperișurile întunecate căpătau soliditate în lumina crescîndă. Erau mai puține clădiri prăbușite decît crezuse. Dincolo de ele, o masă ușoară de nori se transforma în dealuri deslușite, care nu străjuiau orașul, ci se depărtau, margini dincolo de marginile cenușii perlate, cu cîmpuri și păduri ridicîndu-se spre capătul depărtat al unei mlaștini. întunericul de deasupra lunecă și se frînse în vînt, preschimbîndu-se în nori și aer albastru. Privi într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
însemnele heraldice îmi creau o senzație de fericire concentrată, de o natură pur senzuală. Eram fascinat de dreptunghiurile și romburile lucioase umplute cu nuanțe de albastru, roșu, galben, verde, negru și alb, combinate în modele cele mai vii și mai deslușite decît tot ce văzusem pînă atunci, cu excepția decorațiilor de Crăciun. Copiii sănătoși își exersează imaginația jucîndu-se împreună. Eu nu eram sănătos. Imaginația mea se exersa în singurătate prin fanteziile alimentate de filme și pozele din cărți. Uneori acestea îmi dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lift, îngenunche, mare și grea, înfășurată în părul fibros, în fața fetei și-i sărută mâna dreaptă. Buzele apăsate pe dosul palmei eliberară parcă-o substanță volatilă, care urcă spre creierul Mariei și-l făcu să scânteieze o clipă. Costel văzu deslușit (dar curând o uită) o coroană de raze în jurul tâmplelor iubitei lui. Femeia se ridică, se-ntoarse, arătîndu-și fesele imperiale, cu vulva întunecată, aproape animalică, dedesubtul lor, și intră în cabina liftului, așezîndu-se pe scaun și luând iar fluturele în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
folositor. Nu-i așa că adevărata cheie (o parte din ea) de la ușa misterului „lor“ se află ascunsă sub „pământul nostru“? Nu o să ajungem nicăieri atâta timp cât o să considerăm „fenomenul“ Aum ca pe un lucru străin de noi, o imagine greu de deslușit, deformată, văzută cu binoclul de pe malul celălalt. Oricât de neplăcut ar părea acest lucru, este important să-i introducem pe „ei“, până la un anumit punct, în structura „noastră“, și așa să purcedem la cercetarea „fenomenului“. Dacă dăm greș în găsirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
An Nou 1994 cu multe bucurii și Împliniri! Îmi cer adâncă iertăciune pentru Întârzierea cu care vă trimit acest semn; am așteptat Însă - Îndelung - să se limpezească Întru câtva situația mea, pentru a vă putea da știri cât de cât deslușite. Din păcate, lucrurile au rămas, până În clipa de față, la fel de confuze precum erau dintru Început. M-aș reîntoarce oricând la New York, aș fi În stare să plec și mâine, dar n-aș vrea să o fac În orice condiții; or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În kitschul prezentului abundent și adesea pustiu, căutându-se, În mereu altceva, tot pe sine. Fără această mereu actualizată premisă a aventurii umane, strania existență a micii noastre planete și a marii ei istorii ar fi Încă mai greu de deslușit decât ni se pare, oricum, adesea. Se Înțelege de ce autorul acestor eseuri Își vede reconfirmat astăzi, Într-un context mai larg, scepticismul care temperase deja, În paginile volumului Despre clovni, un anumit sentiment al urgenței, irepresibil În anii de dinaintea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
părere am despre Zi-zhen. Încercând să-mi ascund stânjeneala, îi spun că o respect foarte mult pe Zi-zhen. Croitoreasa se oprește din lucru și ridică privirea. În ochii ei se citește suspiciunea. Trăgând un fir de ață, zice încet, dar deslușit: Mao Zedong aparține Partidului Comunist și poporului. Nu e un bărbat obișnuit, ca să fie vânat. A suferit pierderea primei soții și nu o să și-o piardă pe cea de-a doua. Înainte să apuc să răspund, ea continuă. Numele răposatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a fugări nemișcarea apei. Și n-am apucat să arunc în baltă cu prima lansetă, când am auzit pe moș Bâcu șuierând așa, ușor, mai mult printre dinți. Se auzea vag, ca un zvon de poveste, niște găgăituri, apoi din ce în ce mai deslușit, iar moșul era numai urechi. Napucase să-și monteze sculele de pescuit când, pe cărarea pe care venisem apăru... un boboc de gâscă. Cred că venise pe lume în anul acela, căci nu-i crescuse decât ceva pene pe aripi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ocupa acum tot spațiul din fața mea și nu-mi puteam dezlipi ochii de pe pielea lui delicată, pe care curgeau, se schimbau, evoluau și se stingeau desene de neînțeles și totuși limpezi, ca acele pagini văzute în vis, cu fiecare literă deslușită, dar pe care degeaba încerci să le citești. Curând, lumina deveni gelatinoasă. îmi ungea fața, îmi pătrundea în gură și-n nări. Respiram lumină și îmi simțeam cavitatea dintre coaste aprinsă și fierbinte. îmi priveam mîinile: deveniseră roșii-transparente, ca și când căușul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
născut? Luise răspunde șoptind cu sfială, de parcă i-ar fi frică: — La Linz, lângă Dunăre. Lotte își trece limba peste buzele uscate: — Și eu, la fel! În grădină e liniște. Totul e nemișcat, doar creștetele copacilor mai freamătă.“ Taina pare deslușită, dar nu face decât să se adâncească. Se caută fotografii vechi și se povestesc puzderii de-amintiri. Se piaptănă buclele în cozi și cozile în bucle, iar oglinzile confirmă verdictul. Universul uneia devine jumătatea necunoscută a universului celeilalte. Mister numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
stă în marginea unei astfel de chestiuni. Se fixează în ofensă, încât aceasta nu devine prilej de a trece dincolo de sine. Logic vorbind, clipa ca atare nu există. „Din punct de vedere socratic, ea nu poate fi nici văzută, nici deslușită, nu există, nu a fost și nu vine; din care cauză învățăcelul este, vezi bine, tocmai adevărul [căci își reamintește cele adevărate, le obține prin anámnesis], iar ocazia clipei nui decât o glumă, la fel cum nici coperta unei cărți
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de interes din partea celor care scriu, citesc, creează pentru a se face remarcați de către jurii. Multitudinea de diplome primite de ei îi face pe profesori mândri că au colaboratori excelenți în deslușirea tainelor istoriei. Și, pentru că aceste taine se cer deslușite, iar uneori tălmăcirea necesită mult mai mult timp decât cel acordat de cadrul strâmt al trunchiului comun, istoria se predă și prin intermediul unor discipline opționale la clasele de filologie și la cele de științe sociale. Paleta acestora este foarte largă
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
la cîteva zile după ce Julius Împlinise zece ani. În prima seară, fiindcă totul a Început Într-o seară pe la ora șapte, n-a avut nevoie de băutură ca să-și arate mînia cu o Încăpățînare neobișnuită, Bobby nu se exprima prea deslușit și Julius, la Început, nu reușea să priceapă limpede ce naiba se petrece. Pe urmă a Înțeles ceva mai bine și chiar s-a bucurat, fiindcă mînia fratelui său strica planurile lui Juan Lucas pentru următoarele săptămîni ale vacanței de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ce credeți: să mă mărit sau nu? Voi face cum spuneți dumneavoastră. Afanasi Ivanovici păli la față, generalul încremeni; toți făcură ochii mari și-și lungiră gâturile. Ganea se prefăcu într-o stană de piatră. — Cu... cine? întrebă prințul abia deslușit. — Cu Gavrila Ardalionovici Ivolghin, continuă Nastasia Filippovna la fel de tăios, ferm și răspicat. Urmară câteva secunde de tăcere; prințul parcă încerca, dar nu putea să vorbească din pricina unei greutăți care îi apăsa pieptul. — N-nu... nu vă măritați! șopti el în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
jos e ceva, În grădină... 000000000000000000te uiți În jos la ce e pe pământ și apoi te răsucești și treci Încă o dată prin gard, mergând spre cartierul muncitoresc de lângă fermă. Ei urlă după tine dar tu nu poți auzi nimic deslușit. Te oprești și te uiți la copacii roz Înfloriți, la cei pe care ți-i arăta mereu Rhona. Îi plăcea la nebunie parfumul lor. Apoi Brian Meldrum Îți blochează calea: Robertson, io vorbesc cu tine n pizda mătii! Tu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
za starea mè. întâmplatu’s’a de v’am vădzut și mare sminteală iaște vederea voao. Că unde sunt zilele cele calde și frumoase? Iată s’au dus. Unde bucuria me? Iată s’au frânt. Unde limba cea repede și deslușită? Iacă n’am. Decum v’am vădzut, io iaste altu omin. Deci vă rugăm ca ăl mai târdziu mânii, vă leato 7118, după vecernie, să biinevoiți a hi la piaț Balgi-Bașlâc, patamu șto aveam nedeajde pre domniia voastră se daț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și Laura face și ea parte din acest rotund. Și parcă și timpul s-a ghemuit în fața acestor tineri frumoși care încep un capitol ce se anunță a fi cu totul Marian Malciu inedit, plin de mistere care se cer deslușite. Așa cum Laura își mărturisește la un moment dat: “Am senzația că suntem doar noi doi, prizonieri ai timpului, blocați împreună parcă pentru o eternitate...!” Monologul Laurei în fața oglinzii dezvăluie adevăratele sentimente ale tinerei și acest procedeu de prospectare a conștiinței
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dintre noi, muritori cu voie sau fără voie, ne dorim să avem măcar vise de zbor (a nu se interpreta psihanalitic), dacă nu cumva să zburăm pur și simplu, nu doar cu avionul, ci în felurite chipuri. Zborul cel mai deslușit și tainic-consistent pe care l-am întâlnit în literatura vieții mele a fost (poate că cetitorul se așteaptă deja la secvența cu pricina din parte-mi) acela al ravisantei Margarita Nikolaevna din romanul Maestrul și Margarita de Mihail Bulgakov. Vai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
eu totuși parcă o înțelegeam, căci era vorba, în această durere, și de nevasta pușcașului, care de pe atunci a murit, așa, s-a dus, „numai de foc și de amar!“. Ș-acuma, cu stăpânul acest tânăr, vânătorul n-avea nimic deslușit. Cel puțin mie nu voia să-mi spuie nimic. Și nu înțelegeam ce putea să aibă, pe câtă vreme „boierul lui“ nici nu sta la moșie; venea numai așa, toamna, pe-o lună, două. —Ce-ai cu el, neică Marine?... —Eu? cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
începu să scurme și să zvârle la dreapta și la stânga trestiile și paiele săivanului risipit. Se oprea din când în când și asculta. Apoi strigă: —Măi Niță, măi, eu-s, măi băiete...! Gemetele lui Lepădatu urmau înainte, dar păreau mai deslușite. Faliboga începu să urle prin noapte răgușit: — Măi oameni buni, măi! n-auziți, măi! Îi veni un gând apoi; își smunci pușca din spate și slobozi de două ori. Detunăturile se amestecară cu clocotul viforniții. Iar se plecă, scurmând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un ghem de sfoară. Scrumiera era înconjurată cu mucuri de țigară. Era un mister pe care domnul Gonzalez nu reușise să-l dezlege, căci domnișoara Trixie nu fuma. O întrebase de mai multe ori, dar nu primise niciodată un răspuns deslușit. În jurul domnișoarei Trixie părea să existe un fel de câmp magnetic. Atrăgea toate gunoaiele care erau în birou, iar când dispărea vreun stilou, o pereche de ochelari, un portmoneu sau o brichetă, puteau fi de obicei găsite undeva în biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]