182 matches
-
de realitatea vieții țărănești și muncitorești” (ibidem, p. 30). Cum s-au organizat, pe ce principii și cu ce programe, școlile țărănești din țara noastră? Într-o broșură intitulată programatic Prima școală țărănească din România (1943), dr. Vasile Ilea, președintele despărțământului Maramureș al „Astrei”, înfățișează principiile care au condus la organizarea acestei școli, la Sighet, în 1931. A fost, de fapt, un curs scurt de albinărit, de două săptămâni, la care au participat 18 săteni din comunele înconjurătoare. Elevii au locuit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scris Marx: ăia-s frații Max! N-am acceptat să modific: ca să n-aibă neplăceri la partid, a decis să nu mai tipărească programul... Facerea de bine... și Oedip Printre multele mele cunoștințe se numără și doamna Areta Moșu, Președinta Despărțămîntului (sic!) Astra, Iași. E o femeie deosebită, bună la suflet, care face enorm pentru românii de dincolo de graniță. Este, de altfel, foarte iubită în Diaspora estetică. Iar în țară, nu știu să aibă dușmani: e genul de femeie care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în proporții pocite, făcîndu-și complimente unul altuia și numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista și de a despera de viitorul omenirii daca n-ai ști că după o sută de ani, de pildă, peste amândouă despărțămintele geniilor contimporani, peste balamuc și pușcărie, va crește iarbă și că în amintirea generației viitoare toate fizionomiile acestea vor fi pierit fără de nici o urmă, ca cercurile din fața unei ape stătătoare. Garanția învingerii adevărului și binelui în lumea aceasta este moartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de lingvistică trebuie abordată cu metodă, desfășurată cu sistem și istovită în toate amănuntele [...]. Nu-i nimic altceva mai departe de mine decît metoda“. „[...] sînt, dacă vrai, poet. Obișnuit, am rămas la această îndeletnicire a mea și n-am încălcat despărțămîntul în care se află stăpîni anume specialiști pe care-i respect și de care mă tem“. footnote> , Mihail Sadoveanu s-a considerat mereu „un scriitor de povestiri și nuvele care a avut prilejul, într-o carieră lungă, să observe poporul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ce a realizat fizicianul Ștefan Procopiu. 2. De ce al elevilor români de pretutindeni ? În lume există peste 25 milioane de români, din care aproape 5 milioane în afara granițelor țării, mai departe sau mai aproape. Acest concurs se află sub umbrela Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” al Asociațiunii Culturale „Astra”, asociațiune care are în obiectul ei de activitate „unirea în cuget și în simțiri” (vorba poetului) a românilor de pretutindeni. Cred că elevii participanți la acest concurs, nu numai la faza finală, cunosc câte ceva
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pline de responsabilitate meserii, dar și în calitate de informatician, fizician medical, fizician tehnolog, biofizician, cercetător în toate aceste domenii. Succes ! Decan, Prof. dr. M. Toma Mai 2008 IV.6.6. Ștefan Procopiu. Amintire și actualitate În fiecare an, în luna ianuarie, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA, cercul profesorilor de fizică, organizează comemorarea celui care a fost profesorul Ștefan Procopiu. Menționez că această acțiune face parte din activitățile Secțiunilor Științifice ale ASTRA. Anul acesta
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
persoane: foști studenți ai profesorului Procopiu, foști colaboratori ai profesorului în domeniul didactic și al cercetării științifice, foști studenți ai Facultății de Fizică, profesori din învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
didactic și al cercetării științifice, foști studenți ai Facultății de Fizică, profesori din învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii, prin persoana domnului director ing. dr. Mihai Alexandru, domnul profesor Mardarie Sorohan
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii, prin persoana domnului director ing. dr. Mihai Alexandru, domnul profesor Mardarie Sorohan, fost colaborator al profesorului Procopiu, a prezentat o scurtă alocuțiune despre personalitatea omului de știință
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dumneavoastră, mai devreme sau mai târziu va fi răsplătit. Vă mulțumesc pentru atenție ! 19 martie 2005 Decan, Prof. dr. M. Toma IV.8.5. Conferința ASTREI „Taina identității” Dragi oaspeți, Onorată asistență, Printre acțiunile științifice și academice nominalizate în Programul Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, subliniem: mese rotunde, simpozioane, conferințe. Încă de la înființarea acestui Despărțământ, personalități de seamă ale culturii din România, dar și din spațiile locuite de români din afara granițelor țării, au conferențiat cu prilejul diferitelor manifestări, aducând în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
2005 Decan, Prof. dr. M. Toma IV.8.5. Conferința ASTREI „Taina identității” Dragi oaspeți, Onorată asistență, Printre acțiunile științifice și academice nominalizate în Programul Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, subliniem: mese rotunde, simpozioane, conferințe. Încă de la înființarea acestui Despărțământ, personalități de seamă ale culturii din România, dar și din spațiile locuite de români din afara granițelor țării, au conferențiat cu prilejul diferitelor manifestări, aducând în discuție evenimente majore ale istoriei și culturii române. Cunoașterea mai adâncă a problemelor spirituale și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Mihai au trecut în revistă Compania de Onoare. Oaspeții au fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
I. Axani, președintele Uniunii în articolul de început: „Ce vrem!” El încredința pe cei cărora se adresa că nu se urmărește „alt scop decât organizarea noastră pentru respectarea noastră și a drepturilor noastre.” Comitetul Regionalei Bucovina, pe lângă președinții celor 5 despărțăminte județene, care fac parte de drept din comitet, mai cuprindea: Ioan Axani, procuror, președinte; vicepreședinți: dr. Constantin Zappa, profesor și Silvestru Netea, director de bancă; secretari Teodor Bujor, institutor, Petre Masloschi, director de bancă; casier - Teoctist Barbier funcționar la primăria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nuță au fost în centrul atenției criticii de specialitate. În anul 1993 a fost distins cu Premiul Academiei Române, în calitate de coautor la volumul Tezaurul toponimic al României. A făcut parte din primul colectiv de redacție al „Revistei române“, editată de Astra - Despărțământul „Mihail Kogălniceanu“ Iași. În această publicație de prestigiu pentru toți românii din țară și de peste hotare a publicat articole și recenzii privitoare la situația românilor din Basarabia, fiind recunoscut, la Chișinău, ca un profund cunoscător al istoriei literare din spațiul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1959-2012), caricaturist, grafician și cineast; MARIN, Mirela (n. 16 martie 1957), doctor, autoare. MIRON, Dumitru (1894-), conferențiar universitar la Iași; MITACHE, Mihail (1899-1969), magistrat și pictor; MOȘU, Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului român „ASTRA”, cu sediul la Sibiu, autor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Pentru deplina lămurire a șefului Poliției Huși, prefectul anexase adresei și o copie a cercetării făcute de Poliția Iași asupra individului Neculai Chiru dar și asupra altora. Se pare că principalul suspect, Chiru, era locuitor al celui de-al doilea Despărțământ (Despărțire, sector) din orașul Huși deoarece șefului acestei subunități administrative Îi fusese repartizată rezolvarea problemei: „Domnule Comisar Despărțirea a II-a prin raportul No.2891 vă Încunoștiințez că Iancu Nedelcu sau prinsu aice cu două Epe pe care singuru a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chille grâu În hambarul D-lui Dumitru Tălmaciu a D-lui Marcu Iani”. Deci, angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești excelente transmise de comisarul-responsabil de cvartal, Rășcanu: „1) Lupu Cana (Moara de Aburi) 90 chille grâu și 7.000 ocale făină de grâu (o oca era egală cu aprox. 1,5 kg., n.n.), făina vândută rușilor; 2
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
obicei, nici de data aceasta nu au fost găsiți toți rezerviștii de pe lista trimisă de Escadronul de Călărași Fălciu Poliției Huși iar acest lucru l-am constatat găsind la dosar adresele celor doi comisari de despărțiri, trimise forului superior. Șeful Despărțământului al II-lea, comisarul Holban, a trimis superiorului său actul nr.407/25 aprilie 1877 cu următorul conținut: „La Ordinul Dv. no.(...) anecsat aici cu respect vă prezint probele constatatoare că sau depusu trei rezerviști (subl.ns.) la casarma Escadronului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o schimbare de atitudine față de valorile trecutului și promovarea unui spirit de sinteză și acțiune creatoare” (V. Fanache). În același timp, revista caută să fie și un buletin informativ al Astrei, prin rubrici speciale consacrate problemelor acesteia: adunările Astrei, programul despărțămintelor, activitatea secțiilor literar-științifice, istoricul asociației; multe dintre ele sunt trecute în revistă la rubricile de cronică „literară”, „științifică”, „a ideilor”, „plastică”, „culturală”, „demografică”, „sociologică”, „istorică”, „teatrală” și la „Buletin, însemnări, revista revistelor, note”. În plan literar, publicația s-a orientat
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al Caransebeșului. Ca episcop, a luptat pentru păstrarea școlilor confesionale ortodoxe române din Banat. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, fiind membru al delegației
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
spirituale. "Dorința nestinsă" îl împinge spre studiu și spre lumea cărților: ...în vârstă de 18 ani dete pe fiul său George în cancelaria judecătoriei, în care învăță întâia rutină a procedurii; după aceea fu chemat de către capul unei despărțiture din despărțământul administrativ și așezat la stat cu leafă. El însă avea dorință nestinsă de învățătură: de aceea, îndată ce-și găta datoria cancelariei, alerga acasă și se ocupa necurmat cu prourmăciunea studielor: cărțile, ce și le putu procura din păstrăciunea neînsemnatei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857 fu smuls din templul muzelor și denumit cap (șef) la despărțământul ministeriului învățământului, unde își dezvoltă lucrativitatea înaintătoare de învățământ până în 1862". Și totuși, în ciuda acestei bifurcări a vieții, nicio dramă nu e implicată. Nu există frustrare pentru ceea ce s-a pierdut sau pentru ceea ce autorul ar fi putut face. Misiunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
și Turnișor se desfințează, în locul lor creându-se o singură plasă, cea a Sibiului, căreia i se adaugă alte 20 de comune de pe valea Hârtibaciului și un număr de comune din “mărginime”. La 13 iunie 1926, s-au pus bazele despărțământului de plasă (ASTRA) al Avrigului, având la constituire 10 membrii pe viață și 9 activi, președinte fiind directorul Școlii Normale, Gheorghe Bedelean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Avrig se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
1921 Marea Cruce a Ordinului Coroanei României, acordat de Regele Unirii, Ferdinand I și a intrat în pensie la 21 februarie 1921. După acea a mai fost membru al Senatului României pentru o perioadă și membru in Comitetul Central al despărțământului ASTRA (Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român). S-a stins din viață la 2 aprilie 1949 la Sibiu, înmormântat în satul său natal, fără a avea urmași direcți. În localitatea Recea a fost înființat un muzeu în
Ioan Boeriu () [Corola-website/Science/300113_a_301442]