182 matches
-
obicei, nici de data aceasta nu au fost găsiți toți rezerviștii de pe lista trimisă de Escadronul de Călărași Fălciu Poliției Huși iar acest lucru l-am constatat găsind la dosar adresele celor doi comisari de despărțiri, trimise forului superior. Șeful Despărțământului al II-lea, comisarul Holban, a trimis superiorului său actul nr.407/25 aprilie 1877 cu următorul conținut: „La Ordinul Dv. no.(...) anecsat aici cu respect vă prezint probele constatatoare că sau depusu trei rezerviști (subl.ns.) la casarma Escadronului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cătălin Ciolca (redactor-șef), Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais,Valeriu Rusu, Nicolae Turtureanu. De la numărul 1/1997 redactor-șef devine Victor Durnea. Ulterior din colegiul redacțional mai fac parte Ioan Ciupercă, Florin Faifer, Mihai Harea, Dumitru Bunea. Editată de despărțământul „Mihail Kogălniceanu”, filiala ieșeană a organizației culturale Astra, R.r. își propune, între altele, să restituie în paginile sale valoroasa tradiție a acestei organizații, dar și să îi reflecte activitatea curentă. Astfel, număr de număr apar ample articole recuperatoare: Astra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
și obiectivele ei, Astra și românii de peste hotare, Astra în Basarabia interbelică, Astra și Banatul sârbesc în perioada interbelică, Astra și românii din ținuturile Covasnei și Harghitei, iar rubrici precum „Breviar astrist” și „Revista revistelor noastre” oferă informații despre inițiativele despărțămintelor reînființate ale Astrei. Revista are însă și un îndeajuns de cuprinzător spațiu rezervat culturii și civilizației românești. Rubricile „Studii. Eseuri. Interpretări” și „Restituiri. Evaluări” conțin contribuții de Const. Ciopraga, Gavril Istrate, Al. Zub, Liviu Leonte, Stelian Dumistrăcel, Al. Husar, Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
, revistă apărută la Satu Mare, lunar, începând cu martie 1936 și până în aprilie 1940. Din martie 1937 poartă subtitlul „Literară-socială”. Redactori sunt Constantin Gh. Popescu și Octavian Ruleanu. Cu numărul 1/1938, apar completări în subtitlu: „Editată de Astra, despărțământul Satu Mare”. Revista se vrea a fi „tipar și cuget românesc”, promovând „scrisul cinstit” și „gândul curat”, „puse în slujba unui ideal național”. Rubrici permanente: „Încrestări”, „Dări de seamă”, „Răboj”, „Cărți-reviste”. Apar versuri, unele republicate, de Petre Dulfu, Octavian Goga, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285196_a_286525]
-
ce a realizat fizicianul Ștefan Procopiu. 2. De ce al elevilor români de pretutindeni ? În lume există peste 25 milioane de români, din care aproape 5 milioane în afara granițelor țării, mai departe sau mai aproape. Acest concurs se află sub umbrela Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” al Asociațiunii Culturale „Astra”, asociațiune care are în obiectul ei de activitate „unirea în cuget și în simțiri” (vorba poetului) a românilor de pretutindeni. Cred că elevii participanți la acest concurs, nu numai la faza finală, cunosc câte ceva
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pline de responsabilitate meserii, dar și în calitate de informatician, fizician medical, fizician tehnolog, biofizician, cercetător în toate aceste domenii. Succes ! Decan, Prof. dr. M. Toma Mai 2008 IV.6.6. Ștefan Procopiu. Amintire și actualitate În fiecare an, în luna ianuarie, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA, cercul profesorilor de fizică, organizează comemorarea celui care a fost profesorul Ștefan Procopiu. Menționez că această acțiune face parte din activitățile Secțiunilor Științifice ale ASTRA. Anul acesta
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
persoane: foști studenți ai profesorului Procopiu, foști colaboratori ai profesorului în domeniul didactic și al cercetării științifice, foști studenți ai Facultății de Fizică, profesori din învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
didactic și al cercetării științifice, foști studenți ai Facultății de Fizică, profesori din învățământul preuniversitar și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii, prin persoana domnului director ing. dr. Mihai Alexandru, domnul profesor Mardarie Sorohan
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și universitar. De asemenea, la Simpozion a participat și doamna Areta Moșu, președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” și, neexagerând în nici un fel, sufletul și inima acestui Despărțământ. A fost un bun prilej pentru doamna Moșu de a prezenta în fața auditorului activitățile Despărțământului în anul 2007. După un salut de bun venit, adresat de direcțiunea școlii, prin persoana domnului director ing. dr. Mihai Alexandru, domnul profesor Mardarie Sorohan, fost colaborator al profesorului Procopiu, a prezentat o scurtă alocuțiune despre personalitatea omului de știință
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
dumneavoastră, mai devreme sau mai târziu va fi răsplătit. Vă mulțumesc pentru atenție ! 19 martie 2005 Decan, Prof. dr. M. Toma IV.8.5. Conferința ASTREI „Taina identității” Dragi oaspeți, Onorată asistență, Printre acțiunile științifice și academice nominalizate în Programul Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, subliniem: mese rotunde, simpozioane, conferințe. Încă de la înființarea acestui Despărțământ, personalități de seamă ale culturii din România, dar și din spațiile locuite de români din afara granițelor țării, au conferențiat cu prilejul diferitelor manifestări, aducând în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
2005 Decan, Prof. dr. M. Toma IV.8.5. Conferința ASTREI „Taina identității” Dragi oaspeți, Onorată asistență, Printre acțiunile științifice și academice nominalizate în Programul Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, subliniem: mese rotunde, simpozioane, conferințe. Încă de la înființarea acestui Despărțământ, personalități de seamă ale culturii din România, dar și din spațiile locuite de români din afara granițelor țării, au conferențiat cu prilejul diferitelor manifestări, aducând în discuție evenimente majore ale istoriei și culturii române. Cunoașterea mai adâncă a problemelor spirituale și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
doct, erudit, se asociază cu patosul persuasiv. SCRIERI: Figuri mureșene (în colaborare cu Eugen Nicoară), Târgu Mureș, 1933; Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron E. Cristea, Târgu Mureș, 1938; Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în despărțământul Reghinului (1919-1939), Cluj, 1939; Gh. Bogdan-Duică, București, 1940; Țara Oașului, București, 1940; St. O. Iosif. Viața și opera, București, 1941; Noi contribuții la cunoașterea vieții și activității lui Visarion Roman. Corespondența sa cu Gheorghe Barițiu și Iosif Hodoș, Sibiu, 1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor de întunerec în ritmul problemelor... universale". Prin astfel de judecăți, Cioran se apropie hotărît de direcția Zeletin-Lovinescu. Și acest despărțămînt al convingerilor sale, din cartea din 1936 (reeditată în 1941), e mereu obiect de meditație. Într-un loc, d-na Marta Petreu calculează că aventura politică a lui Cioran n-a durat decît opt ani, 1933-1941 (cît o fi durat
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Magnum) nu au fost terminate pentru că, pentru a fi încheiate, presupuneau muncă în echipa a unor largi colective. Numai Cuvente den bătrîni, tot lucrare de mari proporții, a fost încheiată. Cum se știe, Hașdeu a fost și un literat. Acest despărțămînt al operei sale trebuia, și el, restituit într-o ediție critică. Misiunea și-a asumat-o dl Stancu Ilin, care, în 1986, a publicat, într-o bună ediție critică, primul volum, adunînd poezia din volume și periodice. Apoi a urmat
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
negru. Cu adevărat fermecătoare e atmosfera camerei în întregul ei. Lumina puternică vine din stânga, prin geamurile ce dau într-o curte al cărei gazon de-un verde intens te copleșește. Grădina e ea însăși desenată în forme geometrice severe, cu despărțăminte de piatră dincolo de care se ițesc flori intens colorate, în nuanțe agresive de alb, roz și violet. Scaunul pe care stă scriitorul e o capodoperă: lat, cu spătar înalt, de-o suplețe acrobatică. Acoperit cu un material în carouri, el
Ce obiecte aveți pe birou? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7926_a_9251]
-
calității în educație la nivelul școlii, realizarea unui studiu privind un sistem informațional adecvat, precum și a unui sistem de raportare financiară. Lucian Ronkov Festival internațional l Creație literară religioasă Societatea Culturală „Patrimoniu“ Timișoara, condusă de Aurel Turcuș, în colaborare cu Despărțământul „Ioachim Miloia“ al „Astrei“ din orașul nostru, Asociația națională „Cultul Eroilor“ Timiș, Liceul Teoretic „Vlad Țepeș“ din Timișoara și sub egida Consiliului Județean Timiș și a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, organizează în data de 14 septembrie
Agenda2005-34-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284102_a_285431]
-
carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau lucrurile în acest despărțămînt cărturăresc, mă îndoiesc de această posibilă și necesară reluare a muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul drumului, neîncheiată și lăsată de izbeliște. Acest al treilea volum al cărții lui C.
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
nici o inițiativă pentru a continua și chiar a relua aceste remarcabile ediții. Această activitate se încadrează, de fapt, la capitolul monumente istorice, spre care se mai îndreaptă atenția diriguitorilor culturali. Căci ce alta este patrimoniul literaturii române clasice decît un despărțămînt - important - al monumentelor istorice de interes național? Iar conservarea patrimoniului literaturii române clasice se realizează numai prin reeditare în ediții de ținută, cunoscute sub numele de ediții critice. De ce stau ele de izbeliște pe drumul tuturor așteptărilor și nimeni nu
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare pe nota unei scrisori dar nu și pe scrisoare, care era interzisă. Îmi aduc aminte, de
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
inocență le scriu. Ele pleacă mai mult dintr-un fel de compasiune pentru vacarmul în care se trăiește, literar, la noi. îmbulzeala permanentă pe potecile care, chipurile, duc la capodoperă. La scrierea care revoluționează, ciclic, precum anotimpurile, alte și alte despărțăminte ale literelor române. Succesiv, noii creatori, autori, sunt primiți cu rafale elogioase, cu montări spectaculoase, cu noian de speranțe mărturisite ditirambic. Fiecare nou venit se crede, pentru o clipă, că el chiar așa și este. Că iată, prin el, s-
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își spun părerea în cunoștință de cauză, cu onestitate. În REVISTA ROMÂNĂ nr. 19 (editor: Astra - Despărțămîntul "Mihail Kogălniceanu" - Iași) e publicat un interviu luat de Valeriu P. Stancu profesorului Andrei Corbea-Hoisie, laureat al Premiului Herder și al Premiului "Jacob și Wilhelm Grimm" - prestigioasă distincție acordată celor mai buni germaniști din lume. Din interviu aflăm că eruditul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
va opta la nesfârșit pentru finanțarea de la bugetul statului a unor instituții clientelare care nu produc altceva decât mediocritate și nu fac decât să multiplice mentalitatea prăfuită a funcționarului intelectual cu cotiere (ca să nu mai spun că destule "institute", "filiale", "despărțăminte", "așezăminte" etc. sunt veritabile oaze pentru nevestele-gospodine ale unor personaje sus-puse!) banii contribuabilului român sunt zvârliți cu cinism pe geam. A privi cu dispreț ciocoiesc eforturile Fundației " A Treia Europă", a ignora întreprinderea de mare anvergură a lui Andrei Pleșu
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
puțin "contextul" receptării la Blaj a poeziei eminesciene; poezia lui Eminescu s-a bucurat de prețuire și înainte de pamfletul antieminescian al lui Grama, și după aceea, aceasta constituind doar o dureroasă sincopă. Nicolae Brânzeu, Istoria școalelor din Blaj, Eminescu, Editura Despărțământului "Timotei Cipariu", Blaj, 2000.
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]