590 matches
-
cîntate. Atunci. Pămîntul și temliile se topiră iar el se aruncă, mușcă, grohăi și apucă printre cărnuri tremurătoare care scînceau; era ca un porc carnivor cu degete. Mai tîrziu, simțindu-se extenuat, se întinse din nou blînd, înșurubîndu-se iar în despicături moi, legănîndu-se și mișcîndu-se deasupra moliciunii, plutind și lăfăindu-se în dulceață. Prinse o încheietură, iar penisul i se cuibări între două movile moi și Lanark se umplu de un nicăieri blînd. Era vîrît pînă la genunchi într-un pîrîiaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o mișcare greșită, lăsîndu-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine decât instinctul. Mușcat de dorință, hipnotizat de pulpele albe revărsate în despicătura halatului, eram gata să cad în păcat, când diavolul, tot diavolul, mi-a șoptit că poate și cu Laura... M-am crispat, m-am scârbit de propria mea dorință, m-am revoltat împotriva femeii care mi se oferea și mi-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se revărsa și fața îi era plină, era încă un bărbat arătos, sau cel puțin știa încă să se poarte ca unul. Nasul, mai ales, lung și drept îi dădea feței sale putere din profil. Văzut din față însă, o despicătură mică la vârf nasului fascina privirea. Gura, generoasă în comparație cu cea a tovarășului său, se unduia sub un zâmbet studiat și, în același timp, după cum Porfiri putu să observe, se încrunta la celălalt. ă Bună ziua. Aici este biroul editurii Atena, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mișcare greșită, lăsându-mă să-i văd coapsele grase și albe până sus. Mă privea cu ochi galeși, aburiți de așteptare și câteva clipe n-a vorbit în mine decât instinctul. Mușcat de dorință, hipnotizat de pulpele albe revărsate în despicătura halatului, eram gata să cad în păcat, când diavolul, tot diavolul, mi-a șoptit că poate și cu Laura... M-am crispat, m-am scârbit de propria mea dorință, m-am revoltat împotriva femeii care mi se oferea și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Atunci, buzele s-au mișcat din nou și, de data aceasta, un hohot de râs a umplut întreaga poiană. Era râsul pe care de atâtea ori l-am auzit, fără să aparțină cuiva anume. Am izbit cu putere chiar în despicătura buzelor și mă așteptam să țâșnească sânge. Când colo, buzele s-au lăbărțat numai pentru a-mi azvârli în obraz un hohot de râs și mai nerușinat. Simțeam că fierb de furie și loveam ca un nebun în buzele de
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
nu-i spusese mamei - căci Între fiică și nepoată, bunica era mereu de partea nepoatei. — Aveai o rochie roșie, spuse Jonas. Valentina se miră că băiatul Își mai amintea. Dar poate că era meritul rochiei. Era a mamei. Cu o despicătură amețitoare pe spate, ce ajungea până la noadă. Îi era largă: trebuise s-o strângă cu zece ace. Sperase că Într-o astfel de rochie s-ar fi simțit mai bine, dar fusese chiar mai rău - niciodată nu se simțise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
e deștept, nu mă putui abține să nu remarc. Ah, bine, dacă-ți place tipul ăsta de deștept de Oxbridge care dă cu tifla în stânga și-n dreapta... Helen mai bău niște bere. Avea o față de pasăre: în loc de ochi, două despicături înguste și verzui, nasul, un cioc mic și ascuțit, iar buzele subțiri. Printr-o minune a aparatului de filmat, această combinație de trăsături era foarte atrăgătoare, astfel că Helen apărea adesea în spoturi comerciale TV. —Hugo nu pare să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Îi lunecară, În jos, către fese. Apăsat, pe piele, pe sub chiloți. Ajunseră la fese. I le dezmierdă. I le apăsă, segment cu segment, În Întregime. Și le trecu, apoi, În partea din față. Pe picioare, de la genunchi, În sus, până la despicătura acestora. Chiloții căzură ca ceva fără nici o trebuință. Fusta, largă, nu conta. Parcă nici nu mai era pe trupul acela, care, acum, se zbătea Într-un tremur mărunt. Molipsitor. O așeză, dacă nu cumva, se așeză, ea Însăși, iar picioarele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
DANIEL BĂNULESCU În Cabinetul-dormitor al Mariei C. Nicolici, beznă să-ți vâri arătătoarele-n ochi. Has-Satan reperă bucile triste, stafidite, de colac dezumflat, ale cucoanei. Alături de ele, dosul trufaș, de statuie obeză, gelatinos de osânză, al lui Genel. Orientîndu-se după despicătura șezutului, îi detectă taximetristului umărul și-l scutură serios de omoplat de două, trei ori. - Puturosule, hai de scoală-te, de te culcă!... Belește ochii, bă! Saltă-te-n șezut!... Hai, ia deșteptarea, ca în pîrnaie!... Te scoli, mă duci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bârfele despre Răposat, nu mai bârfiți... Doar mi-ați fost martore, cât am rămas de paralizată, neînțelegînd nici ce se întîmplă. Când mi-au adus veste că Răposatul s-a făcut fărâme în Munții Bucegi. Luând în stomacul meu fiecare despicătură de stâncă între Brâul lui Răducan și Colții lui Mărgărit... La Crematoriu l-am depus, pentru că nu puteam să îngrop creștinește un buletin, două șosete și 300 de kilograme de frunze uscate... Tot ce-a mai fost găsit din Răposat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de făgăduielile și întortochelile dezvăluite de somnul său cel aprins, încît duminică, 24 aprilie 1988, când un papițoi gătit în țoală de stofă bleumarin, cu nasturi metalici, se apropie furișîndu-se c-un cuțit de bucătărie și tăie, dintr-o singură despicătură, și îi mai și fură cercelușul cărnos al urechii (agresorul permițîndu-și până și răgazul de a-l pansa cu vată și leucoplast), Doru nu schiță o grimasă, nu-l învrednici pe mutilatorul său nici cu un strănut. Dormi, în continuare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nițel catran la încheieturi și, când 1-a auzit tropăind pe scările de lemn, i-a ieșit înainte: - Să trăiești, stăpîne! - Bună dimineța, i-a răspuns domnul Bică, duhos. Își trăsese numai pantalonii și i se vedea pieptul păros prin despicătura cămășii de noapte. O dată a simțit sluga că-l taie cineva la inimă cu un cuțit. Jupânul stingea lămpile din curte, să nu se facă risipă de gaz. Vântul ridica praful de pe pavaj. Sus, la ferestrele chiriașilor se luminau geamurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cătrănit... - În flăcările alea mari să te văz... De ce mă minți, mă? Ucenicul nu mânca, nu petrecea. Băgase de seamă cum îl pierde din ochi ibovnica pe meseriașul de la masa vecină. Țiganca se mișca, i se vedeau țâțele tari prin despicătura rochiei. Petrică Cîrcu, om și el. S-a mai făcut că nu bagă de seamă, s-a mai răsucit, s-a dus la oamenii lui de aveau în primire balul, i-a socotit, a strâns banii de la tombolă, că se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lăsară pe dușumea. Veni rândul lui Paraschiv. El îi privi pe fiecare în parte, să nu-i uite. Își îndreptă șalele zdrobite. Lumina lămpii scădea. Șeful era aprins la obraz. Necunoscutul râdea. - Las', că spuneți voi! Îi vârâră unghiile în despicătura de lemn. N-a scos un cuvânt. I-au făcut degetele zob. Curgea sângele din buricele lor rupte. Se aprindeau pe dinăuntru. Până în șira spinării îl durea. Parcă-i îndesaseră o vergea de foc prin limbă. Căscă ochii mari și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ghica - cît termometrul face gimnastică sub linia de la zero ca sub un trapez ideal, Îmi umplu zilele cu Îndeletniciri intelectuale și cu Întreținerea focului din sobe. Am ajuns În arta aceasta la Înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice cari ar merita medalia de aur, dacă asemenea talente s-ar recompensa În țara noastră. Dimineața Îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Patau sau trisomia 13 Are o incidență de 1:10 000(20 000) nașteri. Nou-născutul este caracterizat prin: întârziere în creștere; microcefalie/holoposencefalie (o singură emisferă cerebrală, vebtricul cerebral unic, agenezie de corp calos); o triadă de simptome clinice tipice - despicătură labio-palatină, microftalmie/anoftalmie, polidactilie - în 70% dintre cazuri. Se întâlnesc frecvent și malformații ale cordului sau sale sistemului urogenital. În peste 50% dintre cazuri decesul se produce în prima lună de viață, datorită malformațiilor viscerale severe. Cei 3 % dintre indivizi
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de un prieten de nădejde. Au fost întâmpinați de bărbați cu glugă pe față ce le arătau calea pe care trebuia s-o urmeze. Când toți opt s-au aflat în fundul peșterii, s-a făcut o tăcere absolută. De prin despicături laterale începură să-și facă apariția, așezându-se în cerc, alți bărbați cu glugă și femei cu bucăți de câlți aprinși și cu mucuri de lumânare. În mijloc a fost aprins un foc. Tommaso s-a temut de ce e mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era atât de aproape, o mângâie de-a lungul gâtului arcuit, până la claviculă. Cosmina închise ochii, amețită de mângâierea aceea. Degetul coborî către piept, respirația ei deveni tot mai grea, el îi descheie nasturii de la bluză și degetul căută, prin despicătura sânilor, sfârcul din dreptul inimii. Atingerea fu atât de ușoară, încât fata, gemând ușor, nu mai știa dacă geamătul vine dinlăuntrul sau din afara ei. Atunci bărbatul o strânse în brațe, sărutând-o cu violență. Mâinile lui devenite, brusc, nerăbdătoare începură
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu să mori în locul meu... Se ridică încet, se încovoie sub stâlpul în formă de cruce și îl ridică. Pe brațele orizontale ale stâlpului rămăseseră câțiva cilindri de ceramică albă din care se răsfirau fire electrice. Cu stâlpul sprijinit în despicătura umerilor și mâinile întinse pe cele două brațe, fata făcu primii pași. Dar curând căzu în genunchi și se ghemui sub povară, abia suflând. Ceilalți tăceau. Lumina lunii le poleia fețele. Începură să urce în urma Magdalenei, oprindu-se odată cu ea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
proaste, s-o fi spart de frig, și nu m-a crezut. - Uite, eu te cred. Raportul medicului legist (fragment): "Plaga a treia, situată în regiunea dorsală stângă, în dreptul vertebrei flotante, se caracterizează prin lărgimea ei excepțională, de forma unei despicături lineare cu grosimea de trei mm. Ea nu e profundă, probabil din cauză că instrumentul cu care a fost făcută a întîmpinat rezistență în palton și haină. Lovitura a fost totuși dură, sfărâmând coasta. Plaga pare făcută cu un cuțit gros, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție empirică. Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Calea cea mai eficientă pentru ameliorarea soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca un element pitoresc, modul de culegere a fructelor din pomii mai înalți. Se folosea, pentru aceasta, o ustensilă specială, numită „îmbucătoare” (proțap sau mușcătoare), confecționată dintr-o prăjină lungă, despicată la un capăt în trei sau în patru. În despicătură se fixau bucăți de lemn încrucișate, care lărgeau prăjinile la dimensiunea fructelor. Poamele proaspete sau uscate, împreună cu preparatele din fructe, au avut un rol important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]