208 matches
-
are asupra publicului, după cum absența totală a planificării se corelează negativ cu judecățile publicului despre discurs. Tracul are asupra vorbitorului un efect pozitiv (îl mobilizează pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi exemplificată astfel: emițătorul jurnalului de la ora 19:00, difuzat pe PROTV, este Andreea Esca; sursa este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grupuri, k, de exemplu de la 2 la 6. Interpretarea grupurilortc "Interpretarea grupurilor" Pasul de interpretare a grupurilor este, din punctul de vedere alcercetătorului, extrem de important, întrucât în acest moment „transpare” structura căutată a datelor sau este validată o ipoteză legată destructura datelor. Acest pas presupune examinarea valorilor pe care le iau variabilele de grupare pentru obiectele din fiecare grup rezultat, pentru a înțelege natura grupurilor. La interpretarea grupurilor este utilă analiza centroizilor. Acest lucru este imediat, atunci când datele originale nu au
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și de adaptabilitate, termeni specifici unui discurs cyborgic. Spre exemplu, un sistem de navigare digitală pentru orbi înseamnă obținerea unei priviri protezice, care nu mai este centrată în creier, ci este dispersată în spațiu. Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită ca fiind diferită de organul corpului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
liniară sau ierarhică și în înțelesul de disciplinare. Creând fluxuri corporeale și substanțialități circulatorii, procesul de interfațare este o ipostaziere a interstițialității spațiului virtual: o mediere sau un cadru de negociere între om și mașină, localizând și perturbând deopotrivă subiectivitatea, destructurând-o prin fragmentare și prin multiplicare și reluând-o prin reciclare și relocalizare. În intermedialitatea formată de relaționarea strânsă dintre suprafața și adâncimea ecranului monitorului, se desfășoară forțe identitare, se traversează circuite și fuzionează sisteme biocibernetice, se împacă binarisme și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-se permanent cu alte sisteme și experimentând la granița dintre genetic și cibernetic. Deopotrivă coordonează și este coordonat de întruchipările variate ale spațiului virtual, de fluxuri și de intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări, de impurități și de mixaje corporale, mintale și societale. Aflată sub semnul vitalității nomade, identitatea la interfață face coaliție cu alteritatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în cyberspațiu, cât și dezrădăcinate, transmutate și inversate în mod postuman până la limita „corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în experiența telerobotică care fluidizează granițele corpului, până la transplanturile medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
viu creat de artist prin intermediul încrucișării dintre biologie, tehnologie și societate. În același timp, acest tip de instalație transgenică exprimă următorul paradox caracteristic artei lui Eduardo Kac. Chiar dacă se înscriu în paradigma generală a instalațiilor artistice și a teleprezenței care destructurează ideea de obiect de artă, lucrările readuc în prim-plan importanța obiectului-subiect artistic, alăturată în mod necesar procesului interactivității. În acest sens, se poate afirma că arta transgenică reunește principiile instalațiilor artistice cu noile concepții asupra obiectului (imagine/proces/organismă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tip Merleau‑Ponty în spațiul virtualității" Legătura dintre tehnologie, pe de o parte, și identitate, dorință, plăcere și afectivitate, pe de altă parte se derulează atât la nivel existențial, cât și social, etic sau politic. Fluxurile acestei legături par a destructura spațiul și corpul, a desființa intenționalitatea și a dezasambla sedimentarea ființei umane. Lucrurile nu stau tocmai așa, după cum vom vedea ulterior, după o scurtă divagație teoretică în perspectivă fenomenologică. În contextul teoriilor culturale actuale ale obiectivării trupului (ca imagine, ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între finit și infinit, pământ și cer, fizic și ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o scientia sexualis (știință a sexualității). Dacă Orientul a venit cu arta, Occidentul a venit cu știința despre... sex! Această direcție occidentală este un document profund despre mentalitatea omului occidental. Ea ne spune că sexul (la fel ca puterea) trebuie (!?) destructurat pentru a-i înțelege resorturile și "natura". Reversul acestei "științe" sunt secvențele "crucificării" sexiste din pornografia zilelor noastre. Între predica preoților și practica sexuală există multiple relații complementare. Pentru lumea modernă sexualitatea a devenit o "nouă religie", iar reprezentările sale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un istoric, a descrie înseamnă a urma ordinea secvențelor sau a manifestărilor umane; înseamnă a prezenta ce anume se dezvoltă ca act și acțiune în istorie, în viața socială și cotidiană. A descrie mai înseamnă a alcătui tablouri sau a destructura tablouri prin secvențe temporale, prin analiza discursurilor și prin alte imagini. De fapt, orice posibil discurs se întemeiază pe secvențe temporale și pe alte imagini/reprezentări analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Chronos. Evident că istoricii nu au cum să cunoască toate dedesubturile unor activități social-politice, ci doar ceea ce într-un mod intenționat și controlat politic se spune, se dă publicității. Documentele de arhivă modernă sunt veritabile instrumente politice. Ele pot fi destructurate în profunzimea facerii lor pentru a găsi noi modalități de a investiga și, implicit, a completa condițiile de adevăr existente prin cercetările precedente. Aparatul politic modern și contemporan oferă anumite condiții și condiționări în raport cu adevărul, iar aceste condiții se află
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atacă atât istoria, cât modul politic de constituire a disciplinelor moderne, arătând astfel politica din interiorul cunoașterii moderne. Acest "antiistoric"237, "antirealist"238 și "antiumanist" cu scrisul său "extraordinarily difficult"239 este, în esență, un profund istoric, un hiper-realist, care destructurează politicile cunoașterii moderne, un umanist prin excelența gândirii sale240. Prin Foucault, White și studiul de față, întemeierea istoriografic-discursivă a politicilor nu se mai poate susține pe o instrumentalizare a cunoașterii istorice, așa cum în secolele XVIII-XIX făceau istoricii de Curte. Un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
voluminoasă carte de versuri în epocă pe adresa înaltei societăți a saloanelor, edița princeps și următoarele au devenit pentru N. Georgescu un reper de disociere și o referință negativă ce au declanșat ... eminescologia. Toți ceilalți editori au fost tentați să destructureze edițiile Maiorescu, să reordoneze poeziile după alte criterii. Din lunga listă a edițiilor și a autorilor lor, amintim doar numele unor V. G. Morțun, A. D. Xenopol, Matei Eminescu, Ioan Scurtu, A. C. Cuza, G. Adamescu, N. Iorga, C. Bogdan Duică, G.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
către felul în care spune indiferent ce". În virtutea acestui cinism stilistic, avocații apărării ar putea absolvi și textele de tinerețe incriminate, atenuându-le iresponsabilitatea civică prin invocarea histrionismului juvenil al stilistului impenitent. Un tipic procedeu de prestidigitație, repede și sistematic destructurat de V. Protopopescu, aspru în a-i pune la punct pe hagiografii generației '27 ("criterioniștii"), pe toți criticii ce nu s-au eliberat de "cataracta pseudotraumei identitare" și care nu contenesc să întrețină spectrul unei conspirații antiromânești, victimele preferate ale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
oglinda și luciul apei sunt și vehicule temporale. Hyperion se transformă În timpul călătoriilor, există astfel un alt timp al acestor module intertextuale care diferă de timpul acțiunii propriu-zisă din poemă, acești generatori intertextuali operînd aidoma unor vehicule ale timpului ... ei destructurează și detemporalizează acțiunile. În aceste minuscule mașinării ale timpului narațiunea capătă un statut de sine stătător, există un timp al povestirii dar și un alt timp care se naște În interiorul acestor vehicule: oglinda și luciul apei ... eroul Întreprinde călătorii În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
pe care o încarcă adesea cu semnificații specifice, adăugând elementelor cadrului terestru (luna, codrul, izvoarele, brazii, munții), pe cele ale cadrului cosmic (luna și stelele, cerul) aflate în interdependență și în armonie deplină, Ana Blandiana alătură aceste elemente simbolului copilăriei, destructurând oarecum canonul paradigmatic romantic. Vârsta iubirii, a fericirii și a armoniei depline este copilăria, care generează sentimente profunde asemenea amorului adolescentin sau din tinerețe: "Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne", " De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
are vocație de a organiza totul, inclusiv violența: găștile de cartier, echipele de suporteri sportivi, clanurile familiale reprezintă expresii edificatoare ale acestei tendințe. Ori, o violență organizată este cel mai adesea mai incisivă și, În mod evident, mai greu de destructurat decât una spontană. De altfel, tocmai procesul urbanizării - mai ales al urbanizării forțate ca rezultat al unei industrializări necumpătate - este, În opinia noastră, și principalul factor al exploziei violenței În confruntările sportive. Asistăm aici la o sublimare, la o transformare
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de conținut antidogmatic." Sună ca un program personal, introspectiv, ca de altfel și opțiunea autoarei pentru Dezordinea preventivă a lui Matei Vișniec, roman al unei episteme deconstructiviste, cu totul atipice: "Fiind o literatură de idei despre viitorul sumbru al omului "destructurat", lectura nu e prea atractivă, dar trebuie continuată cu interes profesional, din curiozitate. Studenții de la Jurnalistică ar avea un profit real din dezbaterea unei astfel de cărți, care i-ar face fie să dea bir cu fugiții, fie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este purtătoare a unui nucleu al individualității sale și se realizează ca personalitate. Este o noțiune aplicabilă doar omului, dar nu în întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar în cazurile patologice, când psihicul adultului se destructurează, rămâne doar atributul de individ; de asemenea, semnificația peiorativă de individ exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Psihologia contemporană vizează prin conceptul de persoană nu atât individul uman din punctul de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în instituțiile universitare. În acest context, resurgența interbelicului, care unea farmecul fructului oprit până mai ieri cu exaltarea oficializării, a creat impresia unei eliberări autentice. În subsidiar, anexarea selectivă a tradiției interbelice a neutralizat în mare măsură discursul de opoziție, destructurat de preluarea unor teme până atunci definitorii antisovietismul, antibolșevismul, discursul național în repertoriul oficial. Aceasta cu atât mai mult cu cât îngăduința de a călători în Occident o nouă libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
este grea. Lectorul de astăzi se vede nevoit să se mulțumească cu citate rezumative sau să se oprească la semnalarea de exemple paralele din culturi înrudite, fie și distanțate în timp și în spațiu. Nu este vorba numai de forme destructurate sub presiunea vremurilor și de ieșirea lor din uzaj, dar și de amalgamarea, de suprapunerea, de contopirea unor valori sinonimice pînă la tautologie. Ne trezim cu o mare migrație de semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un continuum tridimensional al modernizării postmodernizării re-civilizării. Izomodernitatea (așa cum a reieșit din capitolul 3.3) nu reprezintă doar o epocă istorică: ea este însăși paradigma complexității modernismului postindustrial. Putem să destructurăm această eră prin prea multă sau dimpotrivă prin prea puțină cunoaștere. Vom lua decizii corecte sau eronate în continuare. De aceea, studierea acestor fenomene impredictibile ale izomodernității nu poate reprezenta decât un demers de lungă durată și, în orice caz
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și poziționate la același nivel cu cele sociale). Această evoluție a problemei științificității cunoașterii umane și a relației sale cu fenomenul ideologic a deschis, cu timpul, calea unor teorii care își propun să se elibereze de "fantasmele trecutului" și să destructureze "vocabularele finale" asumate de obiectiviști și, respectiv, de relativiști. S-a conturat, pe o astfel de direcție, inițiată și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168. Aceasta promite, pe de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]