483 matches
-
represiunii comuniste În România, dar și În alte țări-satelit ale Moscovei). Foarte puținele cursuri despre Gulag și istoria recentă care există În câteva universități din România (la facultăți de istorie, jurnalism, litere) Încearcă și ele să atragă atenția studenților asupra destructurării mecanismelor de manipulare În comunism și În postcomunism. Acestor instituții li se adaugă - cu semnul Întrebării, Însă - Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). În intenția sa inițială, acesta urmărea deconstruirea cercurilor concentrice ale delatorilor În România comunistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modele Între cele două războaie mondiale, modul de producție al noutății ideologice se sprijinea pe critica și acceptarea În același timp a unui model romantic (vezi variantele europene ale sale, fascistul ori comunistul, mai puțin Însă democratul), În postmodernitate, odată cu destructurarea avangardei ideologice, și atacul asupra oricărui fundamentalism cultural, printre care și cel al eurocentrismului, asistăm la o revenire a unor teze ale românului transcendent, citite Însă altfel. Proiecțiile despre un român generic ori transcendent nu au fost o invenție autohtonă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întârzia să fie rezolvată? Cartea lui Pavel Câmpeanu, Societatea sincretică, analizează ce s-a petrecut În societatea stalinistă, care și-a propus și a reușit să anihileze proprietatea. Nu pot să nu mă Întreb care este costul cultural al acestei destructurări? E Încă greu să măsurăm exact efectul distructiv al practicii de egalitarism forțat asupra comportamentului cultural al individului. Un om căruia i se refuză dreptul de proprietate, mă refer și la cea simbolică, este redus la utilitatea unui instrument, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
astfel cu afirmațiile autorului român ce provine din psihologia socială. Un fenomen inerent schimbării sociale este rezistență la schimbare. Neculau(1996Ă consideră că aceasta se manifestă în România postcomunistă prin „comportament defensiv, apariția conflictelor interne, identificarea țapilor ispășitori, masificare și destructurare socială, supunere necondiționată față de puterea centrală, exces de populism”. Potrivit autorului principala categorie socială ce prezintă o rezistență crescută la schimbare este cea caracterizată prin: „formație și cultură reduse, alcătuită din muncitori calificați la locul de muncă, birocrați fără studii
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și discursului. Însă, "fugind" mereu de la existență spre artistic, de la artistic spre "natural" și de la "natural" spre non artistic, autenticitatea riscă să își piardă pe drum "umbra și ființa"105. S-a observat, desigur, tendința de structurare a materiei prin destructurarea formelor narative consacrate în așa fel încât să creeze iluzia că faptele ce fac obiectul discursului romanesc nu sunt istorisite, ci surprinse în însăși derularea lor concretă. Nu istorie povestită, ci istorie trăită. Se încearcă deci imposibilul pentru a ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
partidele ecologiste și libertariene (Kitschelt 1988; Müller-Rommel 1998) sau partidele alternativă în Statele Unite ale Americii și America Latină (Sundquist 1983; Rosenstone et al. 1984; Alemán și Kellam 2008). Ele au apărut ca efect al crizei sistemelor de partide (Whiteley 2011), dar destructurarea sistemelor de partide occidentale nu poate fi înțeleasă fără a lua în calcul partidele mici. Numite în multe feluri, partide mici (minor parties), partide terțe (third parties), partide de diviziune (splinter parties), aceste partide au două caracteristici definitorii (Reiser și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este cea care, prin exercitarea funcțiilor sale (sprijin acordat indivizilor, asigurarea resurselor necesare, crearea cadrului necesar de exprimare, definirea identității), asigură exercitarea controlului social informal. Acesta din urmă devine esențial pentru evitarea disfuncțiilor sociale. În lagărul comunist s-a încercat destructurarea comunităților (în România într-o foarte mare măsură s-a și reușit) pentru a împiedica reacția colectivă împotriva regimurilor totalitare. Mai mult, configurarea mediului urban trebuia realizată astfel încât să nu permită apariția unor relații sociale caracterizate prin spirit comunitar. Rezultatul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
naturale, apă-canal, energie termică pentru încălzirea locuințelor, telefonie etc.) au fost, în mare parte, externalizate, fără a se observa reduceri de tarife, ci, dimpotrivă, majorarea continuă a acestora. Se poate observa că oferta națională de produse de export, raportul export-import, destructurarea economiei naționale sunt componentele unui deficit comercial cronic care se constituie într-o frână pentru dezvoltarea economică și evitarea creșterii continue a datoriei externe. Globalizarea s-a regăsit prin prezența companiilor străine în economia României, „ocuparea” pieței interne cu produse
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unor instituții financiare străine, fără gândire strategică, unde interesul național nu a fost definit și, ca atare, nici prezent în deciziile de privatizare. Efectele au fost pe măsura deciziilor: dezindustrializarea țării, pierderea a circa patru milioane de locuri de muncă, destructurarea economiei, dependența țării de credite externe pentru acoperirea balanței de plăți externe și a deficitului bugetar. În cele mai multe cazuri, privatizarea a însemnat lichidarea unităților economice conform unui model propriu de acțiune, agreat de autorități, și anume: vânzarea unităților economice investitorilor
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
serviciilor. Astfel s-a întâmplat în cazul combustibililor petrolieri, distribuției de gaze naturale și electricitate, telefoniei, băncilor comerciale, fabricilor de ciment, aluminiu, hârtie etc. Nu este fără acoperire afirmația că privatizările haotice, în sens economic, au dus la involuția economiei, destructurarea acesteia (poate ireversibilă), aducerea economiei la nivelul anilor ’40-’50 din secolul al XX-lea și, mai înainte de a fi privite ca aport la bugetul național (sunt și câteva exemple reușite), privatizările gestionate de decidenții români și încurajate de instituțiile
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială fragmentat acum mai puțin de corporatism și de diferența condițiilor profesionale, cât prin destructurarea statutelor muncii este el însuși subiect al unor reconfigurări divergente. Acestea țin pe de o parte de dezmembrarea acestui sistem, pe de alta de privatizarea și de încorporarea lui în sfera financiară și, în cele din urmă, de universalizarea lui
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la noi (1868), Eminescu avea optsprezece ani; în Franța se instaura simbolismul. Față de imensitatea formelor realului, innumerabile, ne putem spune că poezia vine cu variabilele ei, niciodată oprite în loc, deschizând perspective esențiale. Criticul de poezie se angajează în explorări, în destructurări și tipologii; istoricul aspiră să puncteze (dincolo de suprafețe și stratificări) o rețea de mentalități; filozofului îi stă bine să descopere în poezie plăsmuiri pluricategoriale. La o comunitate cu excepționale virtuți muzicale, cum este cea germană, frații Schlegel considerau (în revista
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din amestec în topitură; păstrarea integrității structurale a celor doi parteneri în timpul prelucrării și prevenirea unor reacții secundare nedorite; realizarea unui grad optim de modificare care să permită atât destructurarea componentei biodegradabile, cât și accesul agenților naturali de biodeteriorare la substrat; dezintegrarea structurală în mediu ambiant într-o perioadă de timp rezonabilă, în acord cu destinația și durata de viață a produsului; productivitate și preț de cost convenabile care să
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob; păstrarea integrității structurale a celor doi parteneri în timpul prelucrării și prevenirea apariției unor reacții secundare nedorite; realizarea unui grad optim de modificare, care să permită atât destructurarea componentei biodegradabile, cât și accesul agenților naturali de biodeteriorare la substrat; dezintegrarea structurală în mediu ambiant într-o perioadă de timp rezonabilă, în acord cu destinația și durata de viață a produsului; diminuarea poluării mediului înconjurător cu produse greu biodegradabile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life" / 111 6.3.3. Considerații conclusive / 117 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online / 117 Capitolul 7 Societatea izomodernă / 135 7.1. Destructurare. Restructurare / 135 7.2. Stractificarea izomodernă / 136 7.3. Redempțiunea modernității / 145 Concluzii / 151 Bibliografie consultată / 155 Surse internet / 163 Bibliografie suplimentară / 165 Abstract / 171 Mulțumiri Cartea de față reproduce, cu unele modificări de conținut și adăugiri, textul tezei doctorale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de structură socială/societală. Odată desprinsă semnificația acestui concept, voi putea trece la identificarea unor schimbări structurale specifice perioadei izomoderne. Modelul de analiză pe care îl propun constă, după cum voi explica mai pe larg, la sfârșitul lucrării, în trinomul structurare destructurare restructurare. Conform teoriilor sociologice structuraliste, individul se naște în interiorul unui sistem social care există independent de comportamentul acestuia și care, mai mult, îi influențează comportamentul și alegerile valorice. În acest sens, societatea este "anterioară" individului. Valorile, cultura și instituțiile, care
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o variație discontinuă a efectelor" (Boutot, 1993/1997, p. 23). Catastrofa este asociată oricărei discontinuități fenomenologice. De exemplu, conturul unui nor este o zonă de catastrofă a atmosferei, dacă norul nu se dezintegrează sub aparența de ceață. "Catastrofele" sunt așadar destructurări în succesiunea firească a formelor. Este vorba de "singularități" care generează, morfogenetic, noi structuri, adică "spații cu deformare continuă". Spre deosebire de alte teorii ale complexității, teoria lui Thom nu apelează la principii din știința fizicii, ci numai la aparatul furnizat de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
față. În al doilea rând, recuperarea ideii de formă în științele exacte ne poate inspira în reevaluarea ideii de structură în sociologie. Structurarea presupune și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și de la modelul conceptual al științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse în capitolele anterioare. Pentru aceasta, propun folosirea a două concepte conexe celui de structurare, și anume conceptele de destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse în capitolele anterioare. Pentru aceasta, propun folosirea a două concepte conexe celui de structurare, și anume conceptele de destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]