2,728 matches
-
CINEMA, scoasă în anul 1914!), să-și lase camarazii de luptă sin guri. Înadins m-am oprit „din drum”, să fac această mică lecție de isto rie. De la o vreme, căutăm modele în afara României, în afara locurilor noastre natale. Și găsim destule! Dar, din păcate, uităm să căutam în jur, in istoria locală! Iată, există și la noi nenumărate fapte de bravură! ... Se intrase bine în seară. Era în jurul orei 19.00, duminică, 29 septembrie. Merg, așadar, agale prin ploaia care se
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
s-a încercat ruperea pisicii-n două" (Ziua, 10.02.2006); "restructurarea Guvernului fiind metoda gen Ťruperea pisicii în douăť prin care miniștrii incomozi (...) sunt înlocuiți" (Cotidianul, 3.06.2006). Expresivitatea locuțiunii e marcată de o violență intrinsecă și trezește destule reacții negative; iubitorii de animale, în special, se revoltă în fața unei imagini brutale și nemotivate. Unii o și comentează, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios; la sfatul "în concluzie: rupe pisica în 2 și vezi-ți de viața
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
hărții. Veneția, de la un capăt la altul, pe ceas, o faci cu piciorul în aproximativ o oră. Hai, o oră si un sfert. Pe hartă sunt trecute toate căile de acces, oricât de mari sau de mici sunt. și sunt destule. Denumirile lor sunt cele care, de fapt, ne pun în dilemă. Acel labirint magic despre care toată lumea vorbește. Venețienii au câte o altă denumire pentru fiecare cale de acces, spre deosebire de europeni. Astfel, dacă germanul spune „strasse” iar francezul „rue”, venețianul
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
grâu! Bună dimineața, pâine! Nu se știe cum poposise acolo, pe tipsia de asfalt cenușiu, sub ploaia toridă de raze, ca o vietate încolțită, gata s-o ia din loc la cel mai mic semnal de alarmă. și semnale erau destule, pe trotuarul bucureștean al Hotelului „Athénée Palace”, pe ușa căruia tropăiau din secundă-n secundă genți diplomat, traiste arhaice, pungi de plastic amintind aeroporturi internaționale, serviete de liceu autohton. Unii treceau grăbiți, fără să observe vietatea mică și neajutorată. Alții
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
păstrezi la județul Timiș și ce putea fi lăsat în afară? „M-am ocupat personal de Vinga“, își aduce aminte Mihai Telescu. „Pe vremea județului Timiș-Torontal, și destul de multă vreme după aceea dulciurile de Vinga erau celebre. Și-apoi, veniseră destule scrisori de la Vinga, în sprijinul ideii că localitatea trebuie să vină la Timiș“. Doar că, pe baza studiilor de la fața locului, dar și din înțelegerea că județul Timiș oricum e foarte mare, Telescu a fost de acord ca zona în
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
Smolenskoe, sectorul sfârșitului de secol XIX se vede, însă, distinct: este locul cel mai sfânt, căci aici se află biserica Sfintei Xenia, ocrotitoarea cimitirului și a Sankt Petersburgului. Printre mormintele cu anii de deces 1860, 1880, 1882, 1890 se strecoară destule de la sfârșitul secolului XX, semn că acuta lipsă de spațiu „înghite” și din teritoriul dedicat odihnei veșnice. Și dacă reconstituirea exactă a mormântului încă mai are de așteptat, totuși stăruințele nu au fost zadarnice: într-o urnă special achiziționată pentru
Agenda2003-40-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281549_a_282878]
-
de trinitatea identificării ochiu lui: fizic, frontal și al inimii. Fie că vorbim de viziunea unificatoare a acestora, matricea lor rămâne spiritul, dar și imaginația. Ea, așa cum se rostea Voltaire, „galopează, dar judecata merge la pas”. Și culoarea ochilor spune destule. Există chiar o mistică a culorilor, în general - de la textele pe carele folosim, până la imprimarea culorilor din robotica aproape sufocantă care ne ia zilnic în primire. Ei bine, se vor întreba unii malițioși, cui prodest acest netămăduitor ocol ... lexical ? Răspund
Trăind lângă modele. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_198]
-
ansamblul „Banatul”, cu o secție de folclor sârbesc. Tot pe atunci, la Timișoara s-a deschis Facultatea de Muzică, oferind talentelor bănățene (și nu numai lor) posibilitatea profesionalizării. Dascăli excepționali, colegi minunați... despre fiecare Laza Cnejevici ar avea de povestit destule. Compozitorul Nicolae Ursu, spre pildă, nu își are locul meritat în istoria muzicii. N-a avut cine s-o scrie pe îndelete, memoria o fi scurtă, cine știe? Ioan Odrobot, Ion Românu - buni profesori, generoși cu studenții în a le
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
pietrele din jurul altarului vechi. Este din ce în ce mai întuneric și cerul încă acoperit de nori. Sunt totuși hotărât ca în această noapte să fac lucrarea chiar dacă va trebui să stau aici până în zori. Dar iată că a ieșit Luna plină. Am acum destulă lumină să pornesc lucrul. Încep să scot pământul și să-l pun deoparte. Deodată observ un grup de oameni, apăruți din noapte. Sunt șase persoane, trei băieți și trei fete, care se îndreaptă spre mine. Surprinși să ne întâlnim noaptea
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
împărtășit disperarea, frustrarea că vinovații de represiune scapă judecății noastre, am plâns alături de văduve și orfani și mi-a tresărit inima de mândrie când eroii au fost distinși cu medalii. Ce se mai poate spune, 15 ani după Victorie? Încă destule. Am avut bucuria și privilegiul să cercetez arhiva prof. univ. dr. Ivan Evseev, unul dintre eminenții oameni de știință timișoreni. În Decembrie 1989 a fost Acolo. În balconul Operei din Timișoara. Personalitate distinsă, spirit civic viu, profesorul Evseev a păstrat
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
liniar, în spiritul operei“, declară maestrul Corneliu Murgu, care a colaborat cu scenografa Geta Medinski în acest proiect: „Aportul meu a fost mai mult la nivel de idee, desigur, un sfert de veac pe scenă mi-au trecut prin fața ochilor destule decoruri și mă pasionează să pun în slujba Operei această experiență“. Distribuția spectacolului este una remarcabilă, cu atât mai mult cu cât multe dintre roluri sunt dublu, chiar triplu acoperite: contele Ferdinand - Peter Hercz; contesa - Elvira Cimponeriu; Lisa - Carmen Gurban
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]
-
își au o poveștile lor de spus. Dacă ai în gând plimbarea și aerul curat, atunci îndreaptă-te spre cărările ce duc la Himalaya, tot atât de sălbatice pe cât de pustii. Dacă vrei pur și simplu să lenevești întins pe plajă, sunt destule ca să satisfacă și cele mai pretențioase gusturi ale amatorilor de bronzat. Călătoriile cu trenurile și autobuzele indiene pot să nu fie întotdeauna distractive, dar cu siguranță reprezintă o experiență. India nu este un simplu loc unde poți să mergi și
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
de încadrare în grad de handicap ce necesită protecție specială (certificat emis de comisia de expertiză persoane cu handicap adulți din subordinea Consiliului Județean Timiș). Drazstyl Rozalia, Arad. Vă mulțumim pentru felicitări și urări. După cum se știe, în lume există destule resurse de toate felurile pentru ca toată lumea să poată avea un nivel de trai decent. Din motive pe care nu le putem expune pe larg, nici în țările dezvoltate (așa zis bogate) nu s-a rezolvat problema sărăciei, a vagabonzilor, a
Agenda2004-23-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282492_a_283821]
-
în folosință lângă Sala „Olimpia“). De asemenea, în 2002 a înființat în structura proprie un centru de relații internaționale, dar și centre și rețele de competitivitate. De ce este C.C.I.A.T. considerată a fi o poveste de succes? Argumentele sunt destule. În 1993, aici se organizează Curtea de Arbitraj Comercial. În 1997, tot aici ia ființă un subcentru Euro Info. Camerei i se va conferi statutul de centru de promovare a relațiilor economice dintre țările semnatare ale Acordului CEFTA (1998-2001). În
Agenda2005-05-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283340_a_284669]
-
unită să adune cele 50 de procente plus un vot necesare pentru a-și propulsa candidatul la Palatul Cotroceni. Iar motive pentru care Emil Constantinescu ar vrea să-și ia revanșa față de cei care l-au trădat în 2000 sunt destule. Sondajul INSCOP ne arată că, în afară de motive, are și mijloace s-o facă, conchide jurnalistul. Iată editorialul integral scris de Val Vâlcu: Traian Băsescu a spus că nu demisionează, fiindcă vrea să-l ajute pe Klaus Iohannis cu președinția. Dacă
Politicianul uitat care îl poate face pe Ponta președinte by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/28289_a_29614]
-
frontal la oamenii lui Traian Băsescu, refugiați în PNL, ar fi devastator pentru construcția lui Vasile Blaga și Klaus Iohannis. Motive pentru care Emil Constantinescu ar vrea să-și ia revanșa față de cei care l-au trădat în 2000, sunt destule. Sondajul INSCOP ne arată că, în afară de motive, are și mijloace s-o facă”.
Politicianul uitat care îl poate face pe Ponta președinte by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/28289_a_29614]
-
recupereze după ce învinuitul repara sistemul de iluminare. După ce și-a terminat treaba, I.C. , în loc să meargă să-și încaseze banii pe lucrare, s-a urcat la volanul mașinii, a băgat cheia în contact și dus a fost. Benzină în rezervor avea destulă. Timp de o lună a circulat cu autoturismul lui D.V. fără să i se dea de urmă. Abia într-un târziu, oamenii legii au găsit mașina abandonată pe un câmp, în apropiere de Uivar. acte normative l Hotărârea nr. 1
Agenda2004-38-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282896_a_284225]
-
Agenda electorală Votul - ca verdict pentru viitor Iar la vot? Nu am încredere, nu se schimbă nimic, nu se poate face nimic... - spun destui, descumpăniți în fața testului din 28 noiembrie. În fața unei oferte atât de diverse, sub presiunea campaniei electorale, cu momentele ei de vârf, dar și cu aparentele perioade de „nu-se-întâmplă-nimic” simplul cetățean, care n-a optat pentru un carnet de partid, se
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
Basarabia. Dar, se știe, România, la ultimatumul primit în iunie 1940, a evacuat teritoriul Basarabiei, nu l-a cedat. Serialul acesta al lui N. Dianu, patetic intitulat Basarabia noastră, este, repet, o valoroasă contribuție de istoriografie politică. Și mai sînt destule astfel de articole în această ediție. D-na Georgeta Filitti ne propune o ediție bună despre un segment semnificativ al activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Mai generale sînt Marea Neagră, Panonia, Bosfor, Bulgaria - evident, pentru trenuri internaționale. O serie de nume ar putea fi considerate istorico-geografice, pentru că evocă prin toponime momente și perioade din trecutul mai îndepărtat - Dacia, Ister - sau mai apropiat: Grivița. Între acestea, sînt destule nume medievale latinizate (atestate de documente), preferate pentru diverse trasee în Transilvania, probabil tot din motive de discurs polemic pe tema continuității: Partium, Claudiopolis (pentru Cluj), Corona și Brasovia (pentru Brașov); spațiul dobrogean preferă numele coloniilor grecești - Histria Callatis, Tomis
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
totul ingratitudinea, pe care eu am constatat-o în prezentarea textelor, a lui Caraion față de dl Ierunca. Există, din nefericire, alte probe. Iar scrisoarea de ruptură adresată de dl Ierunca lui Caraion, reprodusa de noi, vine că o consecință a destule gesturi și cuvinte ale acestuia din urmă care dovedesc că a "uitat" cît sprijin moral și material îi oferise prietenul său din Franța și că l-a împroșcat cu toate noroaiele de care pamfletarul din el era plin pînă la
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
un altar al ludicului. Trebuie să recunosc că, în ce mă privește, m-am delectat totdeauna cu neprevăzuta și excepțională asociativitate la care genealogia te conduce. Conexiunile genealogice surprind totdeauna și șochează uneori. Aș putea culege din cartea dlui Rădulescu destule exemple. Cel la care mă voi referi în continuare mi-a placut pentru că îl leagă pe un foarte celebru scriitor francez din secolul trecut de unul din cei mai iubiți profesori ai mei și de un bun prieten dispărut pe
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
Cristian Teodorescu Am avut mari rezerve față de greva profesorilor și față de strigăturile acestora, destule nepotrivite cu demnitatea acestei meserii. Dar nici o rezervă față de revendicările lor. Dacă profesorii au ajuns la gîndirea lui Toma Necredinciosul și au lungit greva pînă au văzut hîrtiile semnate de guvern, motivul e că au fost mințiți de prea multe
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
două grupuri etnice și lingvistice, flamanzii și valonii, dar care se menține unitar fiindcă asigură cetățenilor săi un nivel ridicat de trai, le dă garanții de stabilitate și protecție, un factor important al coeziunii fiind regalitatea. Frămîntări și nemulțumiri sînt destule și totuși Belgia, această creație artificială a secolului XIX, "rezistă de mai bine de un secol și jumătate, spre satisfacția deloc neînsemnată a tuturor cetățenilor belgieni, flamanzi sau valoni. Și nici mîndria acestor cetățeni nu este neîntemeiată. Statul ai cărui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]