288 matches
-
acolo, printre toate jeleurile și dulcețurile alea importate. Dar nu plânge oare toată lumea în supermagazin? Munca noastră la Envirosell constă foarte mult în identificarea diferențelor dintre cumpărători, încercând să identificăm tipuri și să trasăm reguli generale, care să fie utile detailiștilor și altor oameni care se ocupă de spațiul de cumpărare. Nu este de mirare că într-o lume în care „bărbații sunt de pe Marte, iar femeile de pe Venus” suntem foarte atenți la modul diferit în care se comportă bărbații și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
rămân necăsătoriți mai mult timp decât înainte, învață să cumpere lucruri la care tații lor nici nu s-ar fi gândit. Și deoarece se căsătoresc cu femei care lucrează până târziu, trebuie să pună mai mult umărul la aprovizionare. Producătorii, detailiștii și designerii de magazine care acordă atenție modului cum fac bărbații cumpărături vor avea succes în secolul XXI. Cea mai importantă arenă pentru observarea comportamentului bărbaților a fost dintotdeauna supermagazinul. Aici, cu atâtea produse la îndemână, poți observa abandonarea, frământarea
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
era efectul scontat. Merita efortul doar pentru că o astfel de idee ar fi adus mai mulți bărbați la magazin. Și ar fi ajutat să transforme magazinul într-un spațiu de interes pentru bărbați. Acesta ar trebui să fie scopul oricărui detailist în ziua de astăzi. În toate aspectele afacerii, va trebui să anticipeze cum se schimbă rolurile sociale ale bărbaților, iar piața de desfacere va fi dominată de acel distribuitor care se adaptează primul. O regulă generală importantă: aveți în vedere
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
posibil, și cum aranjarea cu măiestrie a mărfurilor poate schimba totul în această lume. Vom vedea cum nu numai mărfurile, dar și suporturile pe care sunt expuse determină ce este văzut și ce trece neobservat. Vom discuta despre modul cum detailiștii pot manipula până și modul cum percepem timpul în cadrul experienței de cumpărare. Vom trage o privire inclusiv asupra a ceea ce pare a fi o antiteză a shopping-ului senzual: viitoarea lume a comerțului cu amănuntul prin internet. Capitolul 12 Experiența
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vor fi nevoite să perceapă TVA - o adevărată piedică pentru prețurile mici de care se bucură acum cumpărătorii de pe web. Totuși, internetul va schimba lumea shopping-ului așa că trebuie să ne obișnuim cu faptul că va schimba și modul cum detailiștii și producătorii fac afaceri. Companiile care vor înțelege cum funcționează această unealtă și care vor ști să o folosească vor avea un avantaj față de cei care nu înțeleg cum va funcționa și, în anumite cazuri, acest avantaj va fi decisiv
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
publice necesită alte resurse și strategii decât cele de conștientizare a nevoii de planning familial sau de cartografiere a rutelor balenelor albe. În principiu, acțiunile educative sunt: * acțiuni cu adresabilitate către cei direct afectați de funcționarea afacerii (ex. consumatori, furnizori, detailiști, comunitate, mediu și, nu în ultimul rând, angajați); * acțiuni cu scop de diminuare a efectelor unor disfuncții sociale grave, cu risc major asupra echilibrului și coeziunii lumii; * acțiuni care vizează progresul umanității și conservarea biodiversității. Aceste acțiuni nu pot fi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
important în această fază este dialogul cu grupurile de influență pentru identificarea părerilor celor care contează în buna funcționare a firmei: angajați, sindicate, clienți, reprezentanți ai societății civile (ONG-uri, biserica, media locală), reprezentanți ai administrației locale, ai furnizorilor sau detailiștilor, specialiști, alții. În faza de pregătire, managementul firmei ar trebui să-și proiecteze tacticile în funcție de răspunsurile la câteva întrebări-cheie: care sunt grupurile cointeresate, care sunt problemele lor, cerințele și așteptările lor față de companie, în ce fel influențează aceste grupuri compania
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vânate de colecționarii și amatorii de pictură naivă. Am fost de mai multe ori cu ea în diverse tabere de pictură naivă, și am putut să-i studiez modul în care pictează, precum și stilul de naiv perfecționist, cu tușa de detailist foarte profund. Paula Iacob este după mine o pictoriță foarte valoroasă, care în prezent este foarte căutată de amatorii de pictură naivă, și asta fără a fi un pictor comercial, asta spune foarte mult, deoarece sunt alți pictori naivi care
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cred că sunt puține cazuri de așa ceva. Ar mai fi și altă categorie de pictori naivi, între cei detailiști și grosieri, sau mai bine zis o paletă întreagă de pictori naivi care fac trecerea gradată de la pictorii grosieri la cei detailiști, și invers. Aici e greu de făcut comentarii, deoarece fiecare pictor naiv are un specific anume în ceea ce privește culorile, folosința pensulelor mai mari sau mai subțiri, sau modul în care se realizează anumite detalii cum ar fi fețele personajelor, animalele, ramurile
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
stilurile de pictură, și mă întorc din nou la categoriile de pictori naivi grosieri și detailiști, sigur că grosierii erau mult mai productivi la pictură, fiind în stare să scoată poate mai mult de un tablou pe zi, spre deosebire de cei detailiști, care stăteau mai mult cu lucrul la un tablou. Nu discut aici valoarea tabloului, asta nu ține de timpul efectiv folosit cu pictura, un tablou, fie el și naiv, poate să fie foarte valoros, fie și cu câteva tușe de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
comerț și În societate. Să analizăm În același mod ce anume creează o afacere sănătoasă și prosperă. Un lucru este clar: Într-o piață neprimitoare nu se ajunge cu ușurință la succes. Cu câțiva ani În urmă, un grup de detailiști au deschis un nou magazin În Centrul Comercial Stanford din Palo Alto (California), după ce strânseseră un capital serios și alcătuiseră un plan de afaceri bine pus la punct. Ideea lor a fost să Înființeze pe coasta de vest a țării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a fost un mare succes și acest start reușit i-a determinat să deschidă Încă 3 magazine În alte centre comerciale din California. Însă, cu toată strădania, aceste magazine au pierdut bani și campania a fost lichidată de către proprietari, toți detailiști cu multă experiență. Ei speraseră ca toate previziunile inițiale din planul lor de afaceri să se continue prin succesul primului magazin. După acest eșec au dispărut de pe piață”. Paul Hawken, În cartea sa Cum să dezvoltați o afacere, dă următorul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de consumatorul final. Fenomenul a luat rapid amploare. Peste 95% din supermarketurile din SUA folosesc În prezent codul-bară și scanerul. În 1988, În Întreaga lume, din Cehoslovacia până În Papua-Noua Guinee, existau peste 78.000 de astfel de echipamente. Prin intermediul lor, detailistul poate urmări traseul a mii de articole (supermarketul mediu din SUA le oferă consumatorilor 22.000 de articole diferite de la producător la consumator), vânzările, profitabilitatea, sincronizarea publicității, costurile, prețurile, rabaturile, amplasamentele, fluxurile de trafic etc. „Detailistul știe mai multe despre
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de echipamente. Prin intermediul lor, detailistul poate urmări traseul a mii de articole (supermarketul mediu din SUA le oferă consumatorilor 22.000 de articole diferite de la producător la consumator), vânzările, profitabilitatea, sincronizarea publicității, costurile, prețurile, rabaturile, amplasamentele, fluxurile de trafic etc. „Detailistul știe mai multe despre produs decât fabricantul său”, confirmă Pat Collins, președintele celor 127 de magazine „Ralph” din sudul Californiei. Analizând imensul volum de date culese prin intermediul scanerului, managerii supermarketurilor decid cât de mult spațiu vor afecta anumitor produse, ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
volum de date culese prin intermediul scanerului, managerii supermarketurilor decid cât de mult spațiu vor afecta anumitor produse, ce cantitate și ce sortimente de mărfuri vor cumpăra și când anume. Rezultatul „războiului informațional” constă Într-o luptă acerbă Între producători și detailiști privind condițiile de expunere (spațiul de raft), costul fiecărui metru pătrat (banii-de-Împingere) și termenele de livrare. Noile inovații tehnologice dau și mai mult câștig de cauză distribuitorilor, care implementează „modele de profitabilitate directă a produsului”, determinând profitul real al fiecărui
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de cauză distribuitorilor, care implementează „modele de profitabilitate directă a produsului”, determinând profitul real al fiecărui produs pe unitate de spațiu, În funcție de greutate, ambalaj, „managementul de raft” și „modele spațiale”. Odată cucerit controlul asupra fluxului de date provenite de la consumatori, detailistul Își concentrează atenția asupra informației orientate spre client. Determinând ce anume va „vedea” consumatorul, distribuitorul controlează, de fapt, promovarea produselor. Lanțul de magazine „Wal-Mart”, al patrulea ca volum din SUA, insistă, de exemplu, ca firmele gen Gillette să-și modifice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt astfel forțați să renunțe la caracterul de masă al ieșirilor și să treacă la tiraje mai scurte și la intervale de ciclu tehnologic mai rapide; trebuie să se adapteze chiar și la standardele de calitate și ambalaj impuse de detailiști. Informațiile generate de scannere și de software-ul Încorporat de distribuitori devin atât de importante, Încât producătorii sunt nevoiți să le achiziționeze, fie direct, fie prin firme de intermediere. În această Întrecere, consumatorul Își plătește marfa de două ori - o dată cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de importante, Încât producătorii sunt nevoiți să le achiziționeze, fie direct, fie prin firme de intermediere. În această Întrecere, consumatorul Își plătește marfa de două ori - o dată cu bani și a doua oară cu informații oferite gratis distribuitorului -, În timp ce producătorii și detailiștii Își dispută drepturile legale și beneficiile rezultate din prelucrarea datelor respective, sperând să câștige de două ori. În realitate, clientul devine un colaborator, chiar un participant la procesul de producție - Alvin Toffler Îl definește „proconsumator”, deoarece este coproducătorul și covânzătorul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
5 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996 în cazul înțelegerilor verticale" și din "Instrucțiunile privind aplicarea art. 5 din Legea nr. 21/1996 în cazul înțelegerilor verticale". 102. Un exemplu poate fi asociația formată de un grup de detailiști pentru cumpărarea în comun a produselor. Acordurile pe orizontală încheiate între membrii asociației sau deciziile adoptate de către asociație trebuie mai întâi evaluate că acorduri pe orizontală, în conformitate cu prezentele instrucțiuni. Numai dacă această evaluare este pozitivă devine relevanță evaluarea acordurilor pe
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
relevante pentru evaluare. Restrângerile de concurență pe aceste piețe sunt mai probabile dacă părțile vor câștiga putere pe piată prin coordonarea comportamentului lor și dacă părțile dețin în comun un procent semnificativ din totalul costurilor. Acesta este, de exemplu, cazul detailiștilor care sunt activi pe aceeasi piața cu amănuntul relevanță și achiziționează împreună o cantitate semnificativă din produsele pe care le oferă apoi spre revânzare. Este, de asemenea, valabil când fabricanții și vânzătorii concurenți ai unui produs finit achiziționează în comun
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
Prin însăși natura lor acordurile de achiziții comune se încheie între agenții economici care concurează pe piața de achiziții. Dacă însă este vorba de cooperarea între cumpărători concurenți care nu sunt activi pe aceeasi piața relevanță din aval (de exemplu, detailiștii care sunt activi pe piețe geografice diferite și care nu pot fi considerați concurenți potențiali în mod realist), art. 5 alin. (1) din lege se aplică foarte rar, cu excepția situației în care părțile au o poziție puternică pe piețele de
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
de vânzare, cu atat crește stimulentul că ele să își coordoneze comportamentul că vânzători. Acest lucru poate fi facilitat dacă părțile ajung la un nivel ridicat de participare a costurilor prin achizițiile în comun. De exemplu, dacă un grup de detailiști mari cumpăra împreună un procent ridicat din achizițiile lor, un procent ridicat din totalul costurilor lor va fi comun. Efectele negative ale achizițiilor în comun pot fi deci similare producției în comun. 112. În al doilea rând, puterea pe piețele
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
la furnizorii eficienți. De asemenea, aceasta poate să producă creșteri ale costurilor concurenților pentru că furnizorii vor încerca să își recupereze reducerile de preț la un grup de consumatori prin creșteri de preț la alt grup de consumatori (de exemplu, discriminarea detailiștilor de către furnizori în ceea ce privește rabatul acordat). Acest lucru este posibil numai dacă furnizorii de pe piețele de achiziții au și ei un anume grad de putere pe piață. În ambele cazuri concurență pe piețele de vânzare poate fi restrânsă în continuare prin
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
minimă, vor fi falimentați dacă nu continuă să își reducă prețurile. Această situație provoacă probabil o restrângere semnificativă a concurenței care nu poate fi depășită, ca importanță, de câștigurile în eficientă din unirea volumului. Exemplul 3 Situația: 150 de mici detailiști încheie un acord de constituire a unei organizații mixte de achiziții. Aceștia sunt obligați să cumpere prin intermediul organizației un volum minim, care reprezintă circa 50% din totalul costurilor fiecărui detailist. Detailiștii pot cumpăra prin intermediul organizației mai mult decat volumul minim
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]
-
din unirea volumului. Exemplul 3 Situația: 150 de mici detailiști încheie un acord de constituire a unei organizații mixte de achiziții. Aceștia sunt obligați să cumpere prin intermediul organizației un volum minim, care reprezintă circa 50% din totalul costurilor fiecărui detailist. Detailiștii pot cumpăra prin intermediul organizației mai mult decat volumul minim și pot face achiziții și în afara cooperării. Ei au o cotă de piață comună de 20% atât pe piața de achiziții, cât și pe piața de vânzări. A și B sunt
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]