1,754 matches
-
2. Hormonii testiculari - biosinteză, reglare, efecte și roluri fiziologice, mecanism de acțiune, receptorul androgenic. 3. Spermatogeneza. 4. Evaluarea funcției gonadale masculine. 5. Insuficiența testiculară. 6. Criptorhidia. 7. Ginecomastia. 8. Tumori gonadale secretante. 9. Disfuncția erectilă. III. Diferențierea sexuală 1. Genetica determinismului sexual și diferențierii sexuale. 2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale. 3. Sindromul Turner. 4. Sindromul Klinefelter. 5. Hermafroditismul adevărat. 6. Pseudohermafroditismul masculin. 7. Pseudohermafroditismul feminin. 8. Transsexualismul. IV. Infertilitatea de cauză endocrină V. Comportamentul sexual 1. Motivația sexuală. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
implicate în comunicarea intercelulară și controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutații dinamice. - Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană: stabilirea naturii genice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiționarea genetică a bolilor comune ale adultului. - Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare: genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Mutații; mutații genetice; mutații dinamice; anomalii cromozomiale 9. Genetică biochimică 10. Imunogenetica: sistemul HLA; superfamilia genelor imunoglobulinelor; structura și sinteza lor; sistemul complement; grupe sanguine. 11. Genetica dezvoltării: controlul genetic al dezvoltării embrionare timpurii; inactivarea cromozomului X; genetica dezvoltării membrelor; determinism și diferențiere sexuală. 12. Genetica populațiilor; legea Hardy - Weinberg și factorii care influentează frecvența genică și genotipică; polimorfismul genetic - Evaluare teoretică 3.2. Modulul 2 - Principii de Genetică medicală 3.2.1. Obiective 1. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme și dileme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme și dileme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul sarcinii normale. Consultația prenatală. Diagnosticul de sarcină în trimestrele I, II și III (clinic și paraclinic). Consultația prenatală, sarcina cu risc obstetrical crescut, igiena sarcinii. 9. Nașterea normală, fiziologia travaliului. Generalități asupra travaliului. Determinismul travaliului. Bioritmuri în reproducerea umană 10. Fenomenele de bază ale nașterii. Fenomenele active, fiziologia contracției uterine, mecanismul dilatației. Fenomenele pasive ale nașterii 11. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical, prezentații și poziții 12. Perioadele și timpii nașterii 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia genetică a sistemului imun. 7. Genetica bolii canceroase. 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate. 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme și dileme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
contribuție însemnată la tezaurul cunoștințelor despre lume, în particular în domeniul biologiei. Astfel, Al-Jahiz (781 - 869) este unul dintre primii care prezintă concepte evoluționiste, ca "lupta pentru existență". De asemenea, introduce ideea de lanț trofic și este susținătorul ideii de determinism geografic și de mediu, concepte avansate pentru acea epocă. Biologul kurd Al-Dinawari (828 - 896) este considerat fondatorul arab al botanicii. În lucrarea sa, "Cartea plantelor", descrie peste 600 de plante și discută amănunțit etapele creșterii vegetale. În domeniul anatomiei și
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
socializările trăite va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
va fi încorporată (experiențele diferind de la o clasă socială la alta), ceea ce va duce la formarea grilelor de interpretare pe baza cărora individul se comportă în lume. "Habitus"-ul este astfel matricea comportamentelor individuale, ceea ce implică negarea unui determinism supra-individual (determinismul existând în funcție de indivizi). Acest habitus influențează toate domeniile vieții (alimentație, cultură, muncă, educație, consum, petrecerea timpului liber...) "Habitus etnic" este un ansamblu de habitudini, de dispoziții dobândite și de practici caracteristice unui anumit grup etnic dintr-o societate multietnică și
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
interior, că atunci când ți se dă ceva trebuie ca asta să antreneze reciprocitatea. Dacă un bun este deja obținut, trebuie să mulțumim donatorului, altfel beneficiul ar putea fi retras", căci "dacă o regulă este încălcată, cineva trebuie să plătească". Acest determinism incită ființa umană să caute în spatele actelor naturale un "donator" căruia să-i mulțumească sau să-i ceară. Ritualul religios adresat ființelor supranaturale, ca rugăciunea, este o cerere de ajutor și este produsul mecanismelor noastre de tranzacție socială întoarse spre
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
baza genetică este esențială pentru ca diferitele componente ale religiozității (devoțiune, antropomorifsm, comportament ritual, relații sociale) să poată exista, dar și "variația în profilul genetic" care suportă "variația în expresia acestor componente" este mai mare decât influența socială! Falsa problemă a determinismului În același timp, studiile asupra eritabilității pun în evidență că determinismul genetic nu este singurul factor responsabil de manifestarea unui comportament sau a unei abilități. Dacă este necesar să fim dotați cu instrumente psihocomportamentale necesare tipului de relații sociale tipice
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
comportament ritual, relații sociale) să poată exista, dar și "variația în profilul genetic" care suportă "variația în expresia acestor componente" este mai mare decât influența socială! Falsa problemă a determinismului În același timp, studiile asupra eritabilității pun în evidență că determinismul genetic nu este singurul factor responsabil de manifestarea unui comportament sau a unei abilități. Dacă este necesar să fim dotați cu instrumente psihocomportamentale necesare tipului de relații sociale tipice speciei noastre pentru a produce antropomorfism și credință religioasă, este evident
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
cu instrumente psihocomportamentale necesare tipului de relații sociale tipice speciei noastre pentru a produce antropomorfism și credință religioasă, este evident că și cultura, mai apoi, poate influența în sensul accentuării sau diminuării acestor comportamente abilități. Adesea oamenii pun în opoziție determinismul biologic și influența culturală, comițând eroarea de a atribui termenului "determinism" sensul dat în filozofie, unde acesta reflectă "un fenomen fixat de manieră absolută și care nu poate să nu se producă." Aceasta este o viziune fatalistă care se confundă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
pentru a produce antropomorfism și credință religioasă, este evident că și cultura, mai apoi, poate influența în sensul accentuării sau diminuării acestor comportamente abilități. Adesea oamenii pun în opoziție determinismul biologic și influența culturală, comițând eroarea de a atribui termenului "determinism" sensul dat în filozofie, unde acesta reflectă "un fenomen fixat de manieră absolută și care nu poate să nu se producă." Aceasta este o viziune fatalistă care se confundă cu "predestinarea". În biologie determinismul genetic înseamnă mai degrabă predispoziție; un
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
comițând eroarea de a atribui termenului "determinism" sensul dat în filozofie, unde acesta reflectă "un fenomen fixat de manieră absolută și care nu poate să nu se producă." Aceasta este o viziune fatalistă care se confundă cu "predestinarea". În biologie determinismul genetic înseamnă mai degrabă predispoziție; un factor genetic este necesar pentru ca un fapt biologic să existe, ceea ce nu înseamnă că acesta va și exista neapărat (Gayon). Este așadar condiția necesară dar nu și suficientă pentru explicarea unui fenomen, și nicicum
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
individ. Cu excepția cazurilor de disfuncții majore, putem să exersăm un oarecare control asupra comportamentului nostru. Suntem programați genetic să fim în stare de veghe ziua și să dormim noaptea, dar dacă suntem dispuși să facem eforturile necesare putem inversa acest determinism biologic. Un individ sănătos mental are întotdeuna posibilitatea să aleagă între un gest altruist și unul egoist, chiar dacă cele două comportamente sunt determinate genetic. Astfel chiar dacă componentele comportamentului religios și ale credinței în viață după moarte au un substrat organic
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
naratorul (Hermes) spune că zeii au oferit oamenilor pofta trupească, „Eros și Ananke lucrând în deplin acord”. Norbert Wiener, în cartea sa "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", o prezintă pe Ananke ca personificare a determinismului științific, în contrast cu Tyche care este personificarea nedeterminării din mecanica cuantică, în afirmația des citată: „Șansa teoreticianului mecanicii cuantice nu este libertatea etică a augustinienilor, iar Tyche este o amantă la fel de neobosită ca și Ananke.” În seria "Ravirn" a lui Kelly
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
continuare, concepția sa despre pluralismul filosofic, explorând relația dintre individ și realitate, precum și teme filosofice accesibile publicului larg, cum ar fi: sensul vieții, iubirea, moartea, credința. Philosophical Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State, and Utopia (1974/2001
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
adoptată de către un număr mare de feminiști care au recunoscut-o că și o reprezentare a propriei furii." Griselda Pollock analizase pasajul prin prisma filosofiei Adrianei Cavarero și Bracha Ettinger și teoriei matriciale. Medusa apare că și noțiune reprezentativă a determinismului științific și nihilismului, în special în contrast cu idealismul romantic. În această interpretare a Medusei, încercările de evitare a privirii sale reprezintă evitarea realității deprimante a faptului că Universul este lipsit de sens. Jack London utilizează motivul Medusei în acest sens în
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
β-globină a hemoglobinei, cauzând un singur schimb de aminoacid care schimbă proprietățile fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe care un organism o folosește ca să funcționeze, mediul înconjurător joacă un rol important în determinismul fenotipului final - un fenomen cunoscut adesea și că „înnăscut sau dobândit”. Fenotipul unui organism depinde de interacțiunea dintre genetică și mediul înconjurător. Un exemplu pentru acest caz sunt mutațiile datorate temperaturii. Adesea, o singură schimbare de aminoacid în cadrul unei secvențe
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
o anumită coincidență există). La metanivelul analizei general-filosofice a concepției posmoderniste, principiile de bază pot fi elucidate și conștientizate, în mod constructiv-critic, ca atitudini de depășire a dogmatismului, totalitarismului și standardizării, a tendințelor moștenite de la epoca raționalității rigide și a determinismului univoc. în postmodernism, e important faptul că el evită toate formele de monism și universalism, se implică critic nu numai față de reprezentările pozitiviste logistice, dar și față de idealurile și normele științei clasice, ale științei epocii moderne, în genere. În loc de aceasta
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
recomandat să se interzică abordarea ei înainte de a face un studiu temeinic al Talmudului. Scrierile sale sunt clare și concise, si sunt marcate de un spirit logic și rațional Hameiri contesta, de pildă, existentă dracilor, eficacitatea amuletelor împtriva deochiului, de determinismul astrologiei și multe superstiții, pentru că ele infirmă noțiunea de liber arbitru. El s-a făcut cunoscut și pentru deschiderea să de spirit față de „neevrei” (Neamuri, Goyim) și aceasta într-un climat de persecuții contra evreilor, afirmând că referințele cu privire la apostați
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]
-
cu "Itaca", pentru că ultimul capitol, "Penelopa" nu are început sau sfârșit, este un text ciclic. Structurat în opt propoziții excesiv de lungi, lipsite de punctuație, monologul lui Molly Bloom din "Penelopa" constituie, după Wolfgang Iser, o eradicare completă a teleologiei sau determinismului și o perpetuă reactualizare a trecutului, ca sursă regeneratoare nesecată. Conform lui Harry Levin, "Ulise" „ignoră formalitățile unei narațiuni și ne invită să împărtășim un flux al experienței nediferențiate, eludând distincția dintre obiectele descrise și cuvintele folosite pentru a le
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]