263 matches
-
atunci, eu nu-mi voi mai aminti. Tremuram amândoi, el de furie nerăbdătoare, eu de teamă. Mă simțeam amenințat, căci, dat fiind că-l cunoscusem înainte de perioada lui de glorie, eram într-un fel proprietatea lui, la fel de îndrăgit, disprețuit și detestat cum fusese pentru mine vechea-mi manta albă cârpită în ziua în care dăduse norocul peste mine. De aceea am decis că era timpul s-o iau din loc, îndepărtându-mă de omul ăsta, deoarece n-aș mai fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
banul la ban trage. Legea lui Gresham. Imprimarea capului monarhilor pe suprafața monedelor era o șmecherie egocentristă visată de conducători. Când Caligula a crăpat în cele din urmă, au fost topite toate monedele pentru a i se șterge chipul de pe detestații gologani. Știi că drept bani erau folosite carnea, și țigările, și băutura, și gagicile, desigur, și muniția pentru luptă. Toate astea seamănă cu valuta pe care o arunc eu pe piață. Aș fi fost mai fericit în zilele de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că Harold ar trebui să fie cel care să negocieze contractul ăsta. Harold Kramer era un avocat feroce, care era în stare să dea în judecată pe oricine și care se afla pe lista lui Vivian cu persoanele cele mai detestate. Nu exista nici o îndoială că Vivian nu și-ar fi dorit ca Harold să se implice în povestea asta. — Mai așteaptă puțin, Derek. O să obțin un răspuns de la ea până la sfârșitul săptămânii. Se întoarce din L.A. — Vivian e în L.A.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
pașapoartelor, director general al Vămilor. Se ocupa, În plus, de reorganizarea ansamblului sistemului fiscal, și lui i se atribuia impunerea unei noi taxe asupra Încărcăturilor de pe catâri. Inutil de spus că, În acest stadiu, dl Naus devenise omul cel mai detestat din Persia, simbolul acaparării ei de către străini. Din când În când, se ridica câte un glas care să-i ceară plecarea, care părea cu atât mai justificată cu cât omul n-avea nici o reputație de incoruptibilitate, nici alibiul competenței. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în lipsa ei, nu-i schimbase nimic pe figură. Păcat, foarte păcat - era tot ea, cea dintotdeauna. Iar rochița ei nouă și neagră, de catifea, n-o avantaja, așa cum spusese și Muti ; îi făcea parcă tenul și mai gălbui-pământiu, și părul, detestatul ei păr, cu fir prea subțire, casant, care îi creștea necontenit, ca un puf decolorat la rădăcina frunții, părul ei atârna mai rar și mai fără luciu ca niciodată. Se privise mult timp în oglindă, din față ; pe urmă, încercase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un timp când părintele Bernard discuta liber cu Dumnezeu; nu cu un Dumnezeu sever și atotputernic, ci cu o zeitate mai blândă și mai maleabilă. Părintele Bernard studiase chimia la Birmingham și câștigase o centură neagră la judo. Studiase mult detestata chimie pentru a-i face pe plac tatălui său lumesc, căruia îi zdrobise inima, mai târziu, îmbrățișând cariera preoțească. Tatăl lui, care nu se împăcase niciodată cu această turnură, murise ceva mai târziu. Părintele Bernard nu putuse nici măcar să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai puțin dezagreabil și o să-l poată suporta mai ușor; Îi spuse de trei ori la rînd, dar degeaba: continua să fie Îngrozitor Gargajo ăsta; pînă cînd chiar el, hipersensibil cum era, Îi ghici intenția și se simți dezgustător și detestat, Își plecă ochii și rămase așa Întreaga după-amiază, mut, jegos și pocit. „Trebuie să fii complet lipsit de papile gustative În cerul gurii ca să nu-ți placă tocănița negresei mele!“, striga rotofeiul Romero În timp ce ieșeau cu toții grăbiți, Îndreptîndu-se spre automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e foarte frumoasă ! Are ochii albaștri și seamănă c-o veveriță !“. Parcă presimțind zbuciumații ani care aveau să vină, am degustat dilatat, trăgând de ele ca de-un elastic, lunile de concediu de maternitate petrecute în același minuscul apartament (altminteri detestat, al mamei, dar și al propriei mele copilării și adolescențe). Liniștea semăna cu o bulă de cristal. Am regăsit-o apoi, de fiecare dată când am născut : părea de nezdruncinat. Îmi pot aduce perfect aminte de prima vizită a doctoriței
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
Dar nu era așa. Oamenii erau reținuți, pentru orice eventualitate. Dacă intervenea poliția secretă, anunțând că americanii fuseseră învinși și că oricine zâmbea doar la presupusa înfrângere a lui Saddam avea să fie spânzurat? La urma urmei, puțini credeau că detestatul Mahabarat dispăruse pur și simplu peste noapte. Dacă imaginile de pe Al-Arabiya erau doar o farsă elaborată, pusă la cale de Uday și Qusay pentru a supune poporul irakian unui test și a-i elimina pe cei care nu erau loiali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să-i înfigă lingurița în gură fetiței sale când începu să sune telefonul. Iar lucrurile deveniră mult, mult mai rele. — Ticălosul! Rick Diehl se întoarse cu spatele la șirurile de ecrane de securitate. — Nu-mi vine să cred, zise el. Pe ecrane, detestatul Brad Gordon deschidea ușile laboratoarelor, atingând capsulele Petri de peste tot și trecând mai departe. Brad fusese înregistrat cum trecea metodic prin toate laboratoarele din clădire. Rick își strânse pumnii. — A intrat în clădire la ora unu dimineața, spuse șeful temporar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
acorde pentru asta niște pedepse foarte aspre. Conform ziarelor și radioului, oameni mânioși, pe drept cuvânt, făcuseră deja ce putuseră, dând buzna în jalnica mea mansardă cu șobolani, spărgându-mi geamurile, distrugând sau luând cu ei bunurile mele pământești. Mult detestata mansardă se afla acum zi și noapte sub supravegherea poliției. Ziarul New York Post sublinia în editorialul său că poliția nici n-ar putea să-mi acorde protecția necesară, de vreme ce dușmanii mei erau așa de numeroși și cu porniri atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
exterioară, datorată fricii. Dar inimile nu sînt atinse, spiritele rămîn intacte și nu consimt decît din vîrful buzelor. Masele nu aduc conducătorului atașamentul intim, acea venerație fără de care nu le poate antrena și nu e pentru ele decît un tiran detestat. Dar dacă ar încerca să le convingă prin raționamente plauzibile, discuții, dovezi incontestabile? Masele sînt insensibile la rațiune și orice discuție ruinează încrederea în autoritatea șefului. Ele nu încearcă să cunoască adevărul din fericire pentru el, pentru că prestigiul său e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
făuritorii ei o confirmă, iar partidul încremenit le dă crezare, ele capătă forță de adevăr, consacrat de complicitatea principalilor interesați. Toate aceste procese, care nu sînt specifice doar revoluției sovietice, întorc uneltirea care, înainte era îndreptată spre exterior, împotriva ordinii detestate a împăraților ruși, o întorc deci, spuneam, spre interior, spre partidul și societatea din care se născuse. În același timp, practica secretului, a clandestinității pentru protecția împotriva dușmanilor și a trădătorilor devine practică a secretului față de sine însuși, față de prieteni
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
chipul cum toți ocoleau chestiunile ce-l interesau, refugiindu-se în complimente de conveniență, bănuia rezervele. Ioanide era elogiat în fraze delirante ori atacat cu vehemență, se ghicea într-asta valoarea lui paradoxală, problema pe care o reprezenta. Iubit sau detestat, Ioanide exista. Pomponescu ar fi dorit ca specialiștii să discute, să se aprindă asupra operei sale, să afirme sau să conteste; dimpotrivă, aceștia ședeau muți sau omagiau pe omul politic. În ciuda acestei lucidități și a sentimentului de zădărnicie corespunzător, Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atrag și acum și le devorez, în ciuda faptului că teoretic lupt împotriva ideilor revoluției. Mă fascinează figurile oamenilor Convenției, agitația acelor ani și, trebuie să spun, primejdia la fiece moment de a merge la eșafod. Îmi plac personajele cele mai detestate: Robespierre, Marat, Saint-Just, eroii absurzi, făcând o politică aparent lipsită de bun-simț, descreierată. (Ioanide: "Robespierre voia ceva onorabil: să doboare despotismul monarhic!") O paranteză: Bunul-simț n-are succes în istorie. Spre pildă, Napoleon. Toate campaniile lui sunt iraționale, politica lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fuge, cel mai adesea, copilul nu are un scop, rătăcește în jurul domiciliului, se duce în locuri de predilecție sau umbla fără rost, căutând să fie prins de către cunoscuți. În alte cazuri copilul (10-12 ani) fuge pentru a părăsi un loc detestat sau temut. Fuga copilului mai mare se poate înscrie uneori într-un comportament socializat în cadrul unui grup (fuge pentru a merge la prieteni, fuge pentru a merge la plimbare). Tipuri de fugă: a) fuga de la scoală se întâmplă atunci când: * Copilul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate explica până la capăt. Apoi ― dar e același lucru ― Spiritul în filozofia lui Hegel. La Kant și la Heidegger omul devine pliul conștient de limita deplierii sale.) 8 mai Filozofii nu pot fi iubiți, ci doar respectați și, la rigoare, detestați. Medicul care îți spune cât mai ai de trăit îți impune prin autoritatea științei lui, dar tocmai pentru că îți răpește orice speranță, el nu are cum să fie iubit. Or, filozofii sânt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de "solul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
specifici violențelor exercitate de adulți, la nivelul pedepsei corporale și al violențelor "morale" (sentiment de respect, violențe verbale etc.); ▪ indicatorii "climatului școlar": relațiile dintre elevi, dintre elevi și adulți, relațiile dintre adulți, claritatea, frecvența și corectitudinea pedepselor, locuri frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt uneori loviți peste mâini sau peste pulpe. Folosirea lui rămâne frecventă (27,6% dintre elevi spun că au suportat-o), dar mai mult ca "punctare" a ordinii școlare prin amenințarea "furtunului" decât ca practică sadică. Elevii, în ordinea pedepselor detestate, pun furtunul pe ultimul loc (18% dintre elevii care au fost loviți cu furtunul au o părere proastă despre școala lor, măsurată prin Indicele climatului școlar), pedeapsa care li se pare cea mai nedreaptă fiind... privarea de recreație, urmată de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și celei a neorealismului. Întorcîndu-ne la nivelul metateoretic, se pare că această carte conține chiar mai multă critică, într-atît încît poziția pe care ea o adoptă poate fi cu greu distinsă de criticile ce i s-au adus, inclusiv de către detestații poststructuraliști. Punctul de plecare al lui Jones este o improvizație epistemologică în metateoria lui Waltz. Pe de o parte, Theory of International Politics pretinde că teoriile nu provin din corelații empirice, ci cunoașterea empirică derivă din teorii. Altfel spus, teoriile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
un iepuraș, (bine măcar că nu a fost vorba de un elefant că ar fi fost vai și amar de bugetul românului). Mai demult știam de mielul de Paști, dar acum gata cu fiul oii, e perimat, fiind în definitiv un detestat produs mioritic, trecem la iepure, chiar dacă pentru vechii evrei, cei care au inventat Paștele, iepurele era un animal „necurat", fiindcă avea „copita despicată"(!?!). Și zice popa cel mare care este cel mai al naibii Daniel dintre toți: „"Așa cum se precizează
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sa a asociat îmbunătățirea relațiilor sovieto-americane cu politica internă sovietică, mai ales cu aspectele referitoare la emigrarea evreilor 1516. Dacă sovieticii acceptau propunerea, congresmenii conservatori nu aveau să se mai opună îmbunătățirii relațiilor cu lumea comunistă. Dacă refuzau, atunci mult detestata "Eră a Destinderii" avea să se termine. Jackson ar fi fost satisfăcut oricum. Pe 3 august, Uniunea Sovietică a făcut exact jocul lui Jackson. Din motive încă nedeterminate, Moscova a anunțat că toți emigranții trebuie să plătească o "taxă de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a lagărelor în 1954 și 1955, reprezintă, așa cum subliniază Molnar, tot atîtea mărturii vii ale inechității regimului 2 începînd din 1947. Îndepărtarea de partid și primele mișcări de protest au drept consecință demiterea lui Rakosi, căruia îi urmează Geroe, la fel de detestat ca și predecesorul său. Venirea la putere a lui Gomulka în Polonia și fixația asupra conservatorului Geroe generează noi manifestații de masă, dintre care cea de la 23 octombrie oferă un exemplu elocvent. Între două sute și trei sute de mii de persoane
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existența unui conflict obiectiv de interese. În consecintă, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor, atacarea locurilor de cult, bancile etc.Ă. O mare parte a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, după opinia psihanaliștilor și a câtorva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pentru apă: nu pentru cea curgătoare (nu menționează înotul în Dunăre ca fiind practicat de el însuși), nici pentru ocean (dincolo de interesul pentru Isidore Ducasse cu a lui remarcabilă cântare a oceanului) ci pentru mult mai accesibilul Ciric, aflat în preajma detestatei urbe, după ce -înainte de a veni la studii în Iași, practicase înotul în iazurile din apropierea satului natal. Mențiunile privind înotul la mare nu se centrează asupra lui însuși, fiind mai curând pretext pentru observații sociale și speculații para-etnologice. Plonjez în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]