636 matches
-
Anghel și Rodica Pandele. Cea mai completă reconstituire o datorăm lui Nicolae Mecu,1993, reluată în 2004 în Între fapte și sens de la Editura Enciclopedică, de unde citez. Am încercat să sistematizez, dacă termenul nu e prea pretențios, principalele obiecții ale detractorilor. Printre ei, și câțiva contestatari. Obiecțiile intră în două sau trei categorii, în funcție îndeosebi de epocă. Prima categorie le cuprinde pe cele de la apariție și sunt, cum le consideră cu noblețe, Nicolae Mecu, de natură ideologică. Provin din partida
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
profanator”, „scelerat”, „dement”, „pornograf”, „savant educat în disciplina zilnică a multor sanatorii vizitate cândva, și nu de voie”. O probabil jurnalistă solicită ministerelor Culturii și Propagandei retragerea cărții și excluderea autorului din universitatea ieșeană. Ciudat e să-l găsim printre detractorii ideologici pe Ș.Cioculescu, aflat desigur pe o poziție opusă, care îl acuză, oarecum confuz, pe G.Călinescu de „rasism”. „Cum să luăm acest text?”, se întreabă, pe bună dreptate, Nicolae Mecu. Ideea reapare la Vladimir Streinu și Mihai Ralea
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
când „a dominat în lume și în România mentalitatea iraționalistă, antidemocratică, naționalistă”. „Spirit xenofob și rasist”, conchide Ralea în 1941. Corectitudinea politică, iată, n-au inventat-o americanii în anii 1970, ci Ș.Cioculescu, Ralea și Streinu în anii 1940! Detractorii din a doua clasă (câteodată, aceeași) sunt mai subtili. Obiecțiile lor țin de critică și de estetică. Istoria n-ar fi „nici operă didactică”, „nici una de știință”. Tot Ralea dixit. E observația cea mai obișnuită. Autorul ar fi prea subiectiv
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
elogiat de Cioran, că, o dată cu Vechiul Regim, a dispărut și măreția Franței. Un al treilea este Villiers de l’Isle-Adam (1838-1889), tradus în românește cu delicii stilistice, la răscrucea anilor 1960-1970, de Alexandru George, autor de povestiri pe jumătate fantastice, detractor, și el, al lui Flaubert și al naturaliștilor. În fine, un prilej de redescoperire îl oferă cei 150 de ani de la nașterea lui Blaise Cendrars (1887-1961), poet, prozator și reporter mereu gata de cea mai exotică aventură (bourlingueur, cum îi
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
pe care i-am întâlnit în carne și oase. Evident, sunt extrem de interesată să aud opiniile cititorilor mei adevărați și lipsiți de interese obscure. Nu vorbesc aici de acei lăudători care spun pe nerăsuflate două fraze frumoase și nici despre detractori, care, după cum se știe, se înmulțesc pe măsură ce crește faima unui scriitor. Cea mai mare încredere o am în Bel (soțul meu), pentru că nu poate să mintă. Iar dacă lui nu-i place ce-am scris, înseamnă că n-o să placă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
sale de la Ministerul Artelor, care a devenit pe urmă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Iar "pociumbii" erau Zaharia Stancu și Paul Georgescu, conducătorii Gazetei Literare. Să mă explic însă, fiindcă povestea e mai lungă. Actorul Iancovescu, om de spirit și detractor al regimului comunist, bun prieten cu Vinea și cu subsemnatul, lansase la cafenea o butadă. Zicea: "Ați văzut cine conduce Teatrul Național? Ăla cu Desculț, care pune pociumbul pe Calea Victoriei!" Imaginea era foarte plastică, Stancu șchiopătând de un picior, mersul
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
cu furculița, cum să fii fericit, tot timpul, pînă și-n mormînt, cum s-ajungi alchimist în 150 de pagini, cum să da Vinci's Brown, sau Barbara Cartland - ,regina romanului sentimental. O figură unică în istoria scrisului". Răspunsul aruncat detractorilor ei nenorociți a salvat-o de toate vicisitudinile vieții: Nu-mi pasă de literatură, eu vreau să aduc fericire și visare oamenilor", citat dintr-un dicționar de idei de femei celebre. A reușit, acum sînt toți fericiți de crapă, visează
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
nu pentru toată lumea foarte captivante despre bolile bătrîneții, descrie tentativa utopică a recuperării unei case în România de către o persoană aflată în diaspora (cu descurajantul și umilitorul labirint al corupției pe care trebuie să-l străbată cel în cauză), răspunde detractorilor mai vechi sau mai noi ai autoarei sau ai primelor două volume din jurnal. Și, mai ales, deplînge nerecunoștința României față de incomensurabilele servicii aduse de ea țării (,România e, deci, consecventă în purtarea ei față de mine. Și eu sînt în
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
vorbit la telefon cu ea, cu Mița Constantin și cu Puiu". Una peste alta, cel de-al treilea volum al Memoriei ca zestre se dorește a fi o carte a justificărilor și a punerilor la punct, revanșa Ninei Cassian împotriva detractorilor ei și a vieții. Un război cu o miză foarte mare pentru autoarea cărții, dar prea puțin captivant pentru un neutru cititor de jurnale.
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
în țară și peste hotare, personalitatea auto rului „Luceafărului” în viziunea marilor scriitori români (Arghezi, Bacovia, Blaga, Cioran, Eliade, Goga, E. Ionescu, Hasdeu, Camil Petrescu, Rebreanu, Sorescu, Sadoveanu, Nichita, Vieru), omagiile lirice, dar și studii obiective, pertinente consacrate antieminescianismului și detractorilor săi. Eminescologia, constituită istoric, „cu creșteri și descreșteri sinusoidale” este analizată ca fenomen estetic și social, prin principalii săi exponenți (G. Anca, Ilie Bădescu, Anita Bhose, Gh. Bulgăr, I. Buzași, D. Caracostea, G. Călinescu, I. Chendi, Ciopraga, Cioran, Codreanu, Rosa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
două articole: O veche polemică și un nou pseudonim (Convorbiri literare, nr. 7 din 1981) și Dosarul Gellianu (titlul inspirat dat de redacția revistei România literară, în nr. 22 din 7-13 iunie 2000). Criticul ieșean Al. Dobrescu reeditează în antologia Detractorii lui Eminescu (Iași, 2002) cele două articole, primul semnat de Petre Grădișteanu, al doilea de G. Gellianu, considerînd că e ,de interes secundar, în fond, dacă un Gellianu, un Pruncu sau un Grădișteanu va fi compus articolul din Revista contimporană
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
azi, a demersului comparatist, justificată cu argumente cît se poate de bine susținute de Albert Kovács într-o scurtă prefață intitulată La o nouă ediție este cu atît mai binevenită într-o vreme cînd poetul național și-a găsit destui detractori, cînd arta și știința traducerii par a fi intrat din nou sub zodia derizoriului, a postulatului intraductibilității poeziei, în general, și acelei eminesciene, în special, cînd "climatul negativismului la modă" care coincide cu "jubilarea ignorantei" pare a se fi instalat
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
moravurilor epocii. Ingeniozitatea contrastivă a metaforelor, dotate cu virtuți aforistice, perfecționează viziunea poetului, capabilă să imagineze plastic moartea timpului, a cosmosului și a logosului și, totodată, să picteze eterna dimineață a creației. Artistului dezamăgit de nulitatea contemporanilor săi, împresurat de detractori și adversari grotești (în plan politic, erotic, etic), nu-i rămâne altă cale de ales decât recursul mitopoetic, id est proiecția ideală a patriei și a națiunii, a „sfintelor firi vizionare”, la sânul cărora accentele exilului său pământesc se estompează
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
Opere fundamentale”, București, 2012, 1176+1549 p. Nu s-a bucurat de interesul meritat ediția de Opere călinesciene de la Fundația Națională pentru Știință și Artă. Nici măcar volumele de publicistică postbelică ale criticului nu au suscitat dezbateri, cu toate că furnizează probe atât detractorilor (care au acuzat în repetate rânduri deriva morală a personajului), cât și apărătorilor săi (care au scos în evidență condiția imposibilă a celui dat afară de la Universitate și vânat mereu, cu suspiciunea că nu este suficient de devotat). Și postumele
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
vină e prea productivul Tismăneanu. E adevărat: Vladimir Tismăneanu scrie mult. Dar scrie extraordinar de bine. Chiar numai cât a publicat în ultimele luni ar fi suficient pentru o carieră universitară în Occident, la cel mai înalt nivel. Câți dintre detractorii săi vor avea măcar o dată în viață o recenzie în „Times Literary Supplement”, „Foreign Affairs”, „Wall Street Journal” etc., etc., așa cum a avut The Devil in History. Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century, University of California Press
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
Iordăchescu Ionuț Scriitorul Andrei Pleșu nu înțelege de ce au apărut atât de mulți detractori ai alianței proaspăt formate de Mihai Răzvan Ungureanu (FC) și Aurelian Pavelescu (PNȚCD). Fostul consilier prezidențial găsește inițiativa reînființării coaliției un ”început plauzibil”, ”o șansă de reușită”.
Andrei Pleșu laudă noua alianță D.A, formată de MRU și Pavelescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38745_a_40070]
-
--- Neobositul detractor al lui Freud, Michel Onfray, și-a văzut nu demult tipărite volumele 8 și 9 din monumentala lui „Contraistorie a filosofiei”. Un capitol „demistifică” fără cruțare legendele țesute în jurul lui J.P. Sartre și al Simonei de Beauvoir de către emulii de
AntiSartre și AntiBeauvoir () [Corola-journal/Journalistic/3976_a_5301]
-
1947, ziua abdicării, că „poporul a făcut un divorț - și decent și elegant - de monarhie”. Vizionar sau robit de iluzii? Credea într-o Românie fără comuniști, deși ocupată de trupe sovietice? Iluziile sale nu difereau de cele ale vremelnicei opoziții. Detractorii săi, Luca și Pauker, care căutau de mult să-l înlăture pe „burghezul cu pălărie și baston”, nu și-au văzut visul împlinit, nu doar pentru că Stalin îl calificase ca fiind „cel mai simpatic burghez din Europa”. Îi citise pe
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
și mediatizarea postcomunistă a lui Nae Ionescu au mai avut Marin Diaconu, Dan Zamfirescu, Ion Papuc, Dan Ciachir, Răzvan Codrescu sau Alexandru Surdu, dar și nepoata sa, Anca-Irina Ionescu (tarată, din păcate, de oportunismul ideologic de dinainte de anul 1989). Printre detractorii săi cei mai constanți s-au numărat Z. Ornea, Al. George, L. Volovici, V. Nemoianu sau G. Voicu, dar pe toți i-a întrecut, atât prin cecitate, cât și prin virulență, insidioasa Marta Petreu. Referitor la acest din urmă caz
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
1995, p. 15, sub semnătura Adolf Crivăț-Vasile, apoi introdus, cu mici adaosuri, în vol. Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Ed. Anastasia, București, 2000, pp. 97-108), dar care își păstrează actualitatea atâta vreme cât detractorii lui Nae Ionescu continuă să se prevaleze de acuzațiile de plagiat ce i s-au adus (în pofida numeroaselor contra-argumente principiale și/sau punctuale ce s-au produs între timp, sub semnăturile cele mai diverse). Pe parcursul acestor ani, intenționez să mai
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
care se încumetă să fundamenteze o metafizică sistematică, predabilă într-o universitate modernă. Adică alege să abordeaze problematica fundamentală a filosofiei, dintr-o perspectivă inedită, aceea a valorilor creștine. Mai mult decât atât, spre stupefacția multora și spre indignarea numeroșilor detractori, nu numai că-și raportează cursurile de metafizică la problematica creștină, dar face o adevărată apologie a creștinismului printr-o virtuoasă și mutuală justificare a creștinismului și deopotrivă a metafizicii sale. În metafizica lui, pe care o descoperim în cursurile
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
gravă consecință, chiar până azi, în primul rând pentru că ideologia comunistă a erodat istoria și a despiritualizat-o este o gravă și condamnabilă diversiune de natură a menține în continuare falsitatea ca zid împotriva restaurării monarhiei constituționale în România! În opinia detractorilor, evenimentul de la Palat, din 30 decembrie 1947, al cărui curs a avut loc sub somație și șantaj, a fost o acțiune de trădare a Regelui, o consecință a slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
nu-l termini niciodată de discutat. Nici în milioane de congrese, dar constat cu amărăciune cum apar, destul de mulți în ultimul timp, oameni care-l contestă pe Luceafăr. Îl contestă, ni-l jignesc. De ce deranjează Eminescu? Cine urmează în fălcile detractorilor după acesta? De-ar fi numai acești detractori parcă situația ar sta mai bine, dar rău, mai rău, este aspectul că lor li se adaugă instituții statale. Acești antiromâni se laudă între ei, se premiază din banii noștri, sunt plătiți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]
-
milioane de congrese, dar constat cu amărăciune cum apar, destul de mulți în ultimul timp, oameni care-l contestă pe Luceafăr. Îl contestă, ni-l jignesc. De ce deranjează Eminescu? Cine urmează în fălcile detractorilor după acesta? De-ar fi numai acești detractori parcă situația ar sta mai bine, dar rău, mai rău, este aspectul că lor li se adaugă instituții statale. Acești antiromâni se laudă între ei, se premiază din banii noștri, sunt plătiți „baban”, tot din bani noștri. Aici, la acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]
-
li se adaugă instituții statale. Acești antiromâni se laudă între ei, se premiază din banii noștri, sunt plătiți „baban”, tot din bani noștri. Aici, la acest Congres Eminescologic, mi-am lansat cartea „Eminescu și Știința”. Un capitol al acesteia este: Detractorii lui Eminescu. Nu le dau numele, se știu, dar am avut bucuria să constat că oameni a căror valoare n-o poate nimeni contesta, participanți la această mare reuniune, au pus „punctul pe i” în privința acestor făcători de rău ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]