1,233 matches
-
eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul de proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
282-284). Regulile și tehnicile de exploatare enunțate nu au influențat decisiv prezervarea și utilizarea rațională a resurselor, ci au reprezentat mai degrabă o modalitate de exploatare a resurselor ce caracterizează modul de producție specific regimului devălmășiei absolute. Organizarea socială a devălmășiei absolute presupune existența unei proprietăți colective, a obștii, asupra terenurilor pe care le distribuie egalitar celor îndreptățiți. Ca și în celelalte cazuri, principala regulă de acces la folosirea terenurilor era apartenența la comunitate. La nivelul comunității, obștea exercită controlul asupra
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
obștean în parte. După ce achită suma cerută, plătito rul primește o chitanță. Această chitanță reprezintă recunoșterea de către obște a stăpânirii locurești și renunțarea la drepturile asupra stăpânirii respective (Stahl, 1998, vol. II, p. 175). După cum am mai arătat în faza devălmășiei absolute, supraaglomerarea apărea doar în cazul terenurilor cu valoare economică mai mare. În cazul terenurilor agricole mai favorizate, principala tehnică de exploatare era tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
produse nu reprezentau practici obișnuite și internalizate ale țăranilor, iar pe de altă parte, neguțătorii și cei care adunau birurile dispuneau de resurse financiare care le deschideau drumul spre acapararea unui număr mare de terenuri. Acești acaparatori reprezintă începutul desființării devălmășiei absolute și al individualizării drepturilor. Organul de conducere colectiv la nivelul satului era adunarea obștească. Participarea la adunarea obștească era reglementată diferit de la un sat la altul. Adunarea obștească poate fi considerată un organ de alegere colectivă în care toți
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
un organ de alegere colectivă în care toți cei care interacționau la nivel operațional puteau participa și influența decizia. Modelul de votare a evoluat de la votul egal (cu unanimitate), în condițiile în care drepturile de exploatare erau egale conform principiului devălmășiei absolute , la cel cenzitar, în care voturile erau inegale, odată ce diferențierea averilor și împărțirea drepturilor deveneau posibile prin intermediul Codului silvic și al celui civil (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Astfel, cei care dețineau mai multe drepturi aveau mai multe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cu averea. Modalitățile de decizie în cadrul obștii au o importanță extrem de mare, deoarece obștea avea drept de control permanent asupra acțiunilor de la nivelul operațional. În momentul în care acaparatorii locali pot influența decisiv deciziile adunărilor obștești, apar premisele destrămării regimului devălmășiei absolute. Adunarea obștii era deseori organizată duminica, fiind în strânsă legătură cu participarea sătenilor la slujbele de la biserică. Totuși existau și ocazii în care întâlnirile puteau fi solicitate de un număr mic de membri ai obștii, iar convocarea se făcea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
influențate de acțiunile de la nivel constituțional au nevoie de mecanisme și agenți oficiali de monitorizare și impunere. O explicație a acestui fenomen poate consta în faptul că regulile sunt mai greu de internalizat la nivelul operațional. Majoritatea regulilor în regimul devălmășiei absolute sunt monitorizate de comunitate sau de cei cărora li se adresează; foarte puține au nevoie de agenți oficiali de monitorizare și impunere. Monitorizarea și impunerea regulilor referitoare la plata contribuțiilor către comunitate sunt greu de realizat în lipsa unor mecanisme
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate la nivelul alegerii colective demonstrează capacitatea de adaptare a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
1998, vol. II, pp. 60-66). Principala diferență dintre normele de la nivelul alegerii colective și cele de la nivelul constituțional apare încă din momentul stabilirii drepturilor de proprietate. În timp ce la nivelul alegerii colective proprietatea era considerată a fi comună și folosită în devălmășie absolută, la nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
incapacitatea de a manageria impunerea și monitorizarea sistemului de reguli și apela la comunitate pentru a putea să-și ducă la îndeplinire atribuțiile. Apariția unor reguli mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
manageria impunerea și monitorizarea sistemului de reguli și apela la comunitate pentru a putea să-și ducă la îndeplinire atribuțiile. Apariția unor reguli mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
operațiunile de exploatare. După ce achiziționează drepturi de exploatare, utilizatorii apelează la sistemul devălmaș după putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a doua cale de desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
desfășurare a procesului de dizolvare a devălmășiei absolute este una violentă și extraeconomică și constă în încercarea de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale predominante în devălmășia absolută. Posibilitatea obținerii indigenatului sătesc de către indivizii din afara comunității poate schimba stimulentele de acțiune ale indivizilor în privința modului de exploatare a resurselor. Problema
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de aducere a țăranilor în stare de aservire (Stahl, 1998, vol. II, p. 14). Contractele de vânzare-cumpărare vin în contradicție cu regulile specifice devălmășiei absolute. Posibilitatea de a obține indigenatul sătesc prin cumpărare ridică probleme în ceea ce privește relațiile sociale predominante în devălmășia absolută. Posibilitatea obținerii indigenatului sătesc de către indivizii din afara comunității poate schimba stimulentele de acțiune ale indivizilor în privința modului de exploatare a resurselor. Problema pătrunderii nebăștinașilor în comunitate este legată de faptul că aceștia dețin drepturi de exploatare a bunurilor comune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
schimbă total stimulentele de acțiune ale participanților la interacțiunile sociale. Țăranii intră în concurență pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]