285 matches
-
în beregata pământului; cu oroare primăvara, cu a ei violentă și zgomotoasă explozie de sevă și cu dezgust vara, cu formele sale mature și opulente exhibate fără urmă de decență. Toamna era pentru el bătrânețea calmă și înțeleaptă a naturii, dezbărată de poftă, spaimă și trufie. Se hotărî să se plimbe și căută în carnetul în care își notase locurile unde fusese chemat în urma anunțului. Găsi o adresă, destul de departe, afară din oraș și porni într-acolo. Făcu câțiva kilometri pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
succese, cu toate că nu-l ascultam decât pe jumătate. De data aceasta, sprâncenele lui lăsate în jos demonstrau o preocupare. Eram curios ce putuse să i se întîmple. Mi-a explicat îndată, cu expresiile lui proprii, de care nu se putea dezbăra nici când era grav: - Știi, Suzanne "a filat". Formidabil! Suzanne, pe care mi-o prezentase la Operă, era o brună delici oasă, surâzătoare, cu fața mică și șireată de șoricel. - Cu maître Jack. Imaginez-vous! M-am dus ca de obicei
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
asculta din toată inima pe cel care e investit cu autoritate; a nu uita, când cineva comandă, în numele cărei dreptăți o face; și a nu uita, când cineva ascultă, virtutea sacră a celui care comandă - ce extraordinară revoluție! Este Puterea dezbărată de orice aviditate ambițioasă, de obstacole inoportune, de revoluții periculoase; este libera autoritate și respectul celui asupra căruia se exercită ea; este legea umană înnobilată de justiție, puterea limitată de legea lui Dumnezeu și drepturile conștiinței; este ordinea asigurată prin
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu orice mijloc depășită. Individual, erau oameni prețioși, de care regimul anevoie, se putea, dispensa. Trebuiau, așa dar, câștigați și folosiți. Dar niciodată ca partizani ai unei grupări politice, ci ca persoane; oameni care trebuiau educați în spiritul noii revoluții, dezbărați de cuirasa primei lor formații politice, integrați națiunii istorice, iar nu unei clase sau unui partid. Aceasta era problema politică a revoluției naționale; un complex proces de reintegrare, - a individului în unitatea sa socială, a colectivului în destinul său istoric
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
publice, nici ceea ce poporul - suveran sau nu - dorește mai mult, (adică): de a fi bine guvernat." Noi vrem să fim mai eficienți, - mărturisește Salazar - mai adevărați în politica pe care o facem. Mai adevărați - adică mai aproape de realitățile vieții sociale, dezbărați de miturile demo-liberale, eliberați de sistemele politice create în vid, construite pe abstracțiuni. Dar aceasta nu se poate împlini decât având puterea, păstrînd-o și folosind-o cu pricepere ca cel mai sigur instrument al revoluției naționale. "A smulge puterea din
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în beregata pământului; cu oroare primăvara, cu a ei violentă și zgomotoasă explozie de sevă și cu dezgust vara, cu formele sale mature și opulente exhibate fără urmă de decență. Toamna era pentru el bătrânețea calmă și înțeleaptă a naturii, dezbărată de poftă, spaimă și trufie. Se hotărî să se plimbe și căută în carnetul în care își notase locurile unde fusese chemat în urma anunțului. Găsi o adresă, destul de departe, afară din oraș și porni într-acolo. Făcu câțiva kilometri pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de vârstnic zburlit pe ceafă. Trecând strada, ridica umbrela Înfășurată și arăta cu ea mașinilor, autobuzelor, camioanelor În viteză și taxiurilor ce se Îndreptau amenințător spre el direcția În care intenționa să meargă. Putea fi călcat, dar nu se putea dezbăra de stilul său de a merge, hotărât, orbește. Cu hoțul de buzunare ne aflam Într-o zonă mărginașă nesăbuinței. Știa că omul lucrează pe linia Riverside. Îl văzuse furând din genți și raportase la poliție. Raportul nu păruse a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pictată de Michelangelo: „Asta nu e biserică, ci o etuvă umplută cu nuduri!“, adăugând că era decis să acopere cu var acele înfățișări nelegiuite. Pe Dumnezeu, și eu aș fi putut să scot același strigăt! Contactele mele cu romanii mă dezbăraseră de unele prejudecăți legate de pictură, de nud și de sculptură. Dar nu în lăcașele de cult. Acestea erau sentimentele mele la înscăunarea lui Adrian al VI-lea. Este adevărat că nu știam încă faptul că acest fost preceptor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
am spus nu. De altfel, nu cred că-i lașitate. E tot felul nostru parșiv, strămoșesc de a-ți ascunde gândurile în fața celuilalt. De a nu avea încredere așa, din primul imbold, în altcineva. Am încercat mai târziu să mă dezbar de această perfidie. Nu am reușit deplin nici până acum. Tot sunt tentat să răspund nu, să-mi ascund gândul când mi se cere o părere directă. Parșivenie țărănească, străveche. Nu știu din ce experiențe ale strămoșilor s-a sedimentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu atât ele îți vorbesc mai mult. Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
cu atât ele îți vorbesc mai mult. Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
o face este cel de relație, așadar cel care ar explica drama sau fericirea omului prin fatalitatea relației dintre un individ și altul sau dintre individ și societate? E o prejudecată de care tot mai mulți scriitori vor să se dezbare. Trebuie să atacăm problemele omului dintr-un punct de vedere inedit!!! Facem abstracție de fatalitatea relației și-l lăsăm pe erou să se uite în sine, să descopere, să vadă ce-i mai rămâne. Ei bine, nu e interesant de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Și există riscul unor dependențe adiacente. Dar eu nu eram dependentă de droguri. Deși nu puteam să spun chestia asta, fiindcă aș fi fost dată afară. Și ce era aia „dependență adiacentă“? — Dependența adiacentă poate interveni atunci când încerci să te dezbari de principala dependență. Se poate să ajungi să-ți controlezi principala dependență, dar în același timp se dezvolți o dependență de o altă substanță. Sau se poate ca pur și simplu să adaugi o a doua dependență și să rămâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
respectivă, se presupunea că ar fi trebuit să duc o viață de celibatar. Zilele au trecut ca într-un vis. Aveam o sarcină neplăcută de îndeplinit și, așa cum făceam întotdeauna, am preferat să închid ochii și s-o ignor. Te dezbari greu de vechile obiceiuri. Am încercat să mă folosesc de scuza că nu aveam numărul lui de telefon. Dar, din păcate, îl aveam. Adică, îl știam încă pe dinafară. Și pe cel de acasă și pe cel de la serviciu. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aglomera rapid, dar mai rămăsese ceva spațiu lângă covorașul meu. Preț de-o clipă, am închis ochii, spunându-mi că trebuie să mă relaxez ca să scap de stresul zilei. Nici una dintre măruntele mele iritări nu erau importante. Aveam să mă dezbar de amintirea faptului că jegosul de manager al Alexei Hanley mă făcuse „funduleț dulce“. Aveam să mă dezbar de amintirea telefonului enervant pe care-l primisem de la un agent care vâna o plată jenant de întârziată. (Noi publicasem deja cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-mi că trebuie să mă relaxez ca să scap de stresul zilei. Nici una dintre măruntele mele iritări nu erau importante. Aveam să mă dezbar de amintirea faptului că jegosul de manager al Alexei Hanley mă făcuse „funduleț dulce“. Aveam să mă dezbar de amintirea telefonului enervant pe care-l primisem de la un agent care vâna o plată jenant de întârziată. (Noi publicasem deja cartea în chestiune, dar, din nu știu ce motiv, Vivian refuzase să accepte că proiectul se încheiase. „Urăsc cartea aia“, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
întârziată. (Noi publicasem deja cartea în chestiune, dar, din nu știu ce motiv, Vivian refuzase să accepte că proiectul se încheiase. „Urăsc cartea aia“, îmi explicase ea, de parcă ăsta era un motiv valid ca să nu-l plătești pe autor.) Aveam să mă dezbar de imaginea feței îngâmfate a lui Lulu, în timpul coborârii cu liftul. Când am deschis ochii, o blondă meticulos dichisită - până în vârful degetelor perfect manichiurate în stil franțuzesc - își derula covorașul aderent inscripționat, în întregime, cu logo-ul Louis Vuitton. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de dimensiuni enorme, își freca elitrele: Râdea, fără nici o urmă de îndoială! Râdea...! Râdea...! Râdea...! Râdea...! Ho, ho, ho, hooo! Hu, hu, hu, huuu! Vino...! Vino la mine, Sile, băiatule! Lasă-i pe ceștilalți! Abandonează-i! Părăsește-i! Debarasează-te, dezbară-te, desparte-te, uită de ei! Te-ai împreunat cu dușmanii, cu ulii, cu lupii, cu procleții, cu detractorii și cu defăimătorii tăi! Nu-ți trebuie ție preoție! N-ai tu nevoie de așa ceva! Nici gând! Iată ce am eu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
este un om liber, iar cel ce nu se preocupă de filosofie, un om aservit, care niciodată nu se va face vrednic de vreo faptă frumoasă și nobilă. Când văd însă un om matur filosofând încă, fără să se poată dezbăra de acest obicei, atunci cred, Socrate, că acest bărbat merită neapărat să fie bătut. Cum spuneam adineauri, omul acesta, cu toată buna înzestrare a firii lui, ajunge neom, fugind de inima cetății și de „agora” ei, în care, cum spune
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
îndrăgostită zăpăcită cum era Maitreyi. Știam că lui nu i-ar fi putut rezista nimeni și, dacă îl invidiam pentru aceasta, nu îl uram, căci mi-ar fi plăcut să descopăr în privirile Maitreyi preferința pentru el, ca să mă pot dezbăra și eu de dragoste. Știam că în clipa când voi vedea cu certitudine o preferință, dragostea mea se va nărui fără nici o șovăire. Îmi spuneam că, dacă Maitreyi nu poate opune magiei lui Uday Shankar mistica dragostei noastre, nu merită
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pagini nu mair interesează povestea Maitreyiei. Și totuși, nu e decât o continuare a ei. La Maitreyi m-am gândit îmbrățișînd acel trup bălan și robust de evreică finlandeză; pe Maitreyi o căutam în sărutare, de ea voiam să mă dezbar, pe ea voiam s-o uit. O căutam și o izgoneam. Cerșeam un singur amănunt care să mi-o amintească; si în același timp știam că m-ar fi zguduit și m-ar fi dezgustat să-l aflu, undeva, de-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în case de români răgățeni. Așa că pentru ele n-au survenit probleme de acest gen. Au survenit în schimb altele. Ceea a fost și a rămas jenant pentru ele a fost accentul. Accentul rusesc, de care nu s-au putut dezbăra niciodată. Ele, care acasă fuseseră, în cea mai mare parte, casnice, nu avuseseră îndeajuns de multe contacte cu vorbitorii nativi de limbă română, așa că au rămas cu accentul lor caraghios precum un stigmat atavic. Asta spre deosebire de soții lor care, lucrând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de-lume, veșnic numai noi doi, tu singur și eu, ca în poezia bardului de la Mircești. Mă băteau și alte gânduri la fel de absurde și chiar stupide. Pentru dramul de voluptate ce-mi aduceau, înduram chinuri cu carul. Dar nu mă dezbăram de ele, cum fac morfinomanii care se afundă tot mai adânc în viciu. Când nu te poți înfrîna înseamnă că ai pierdut cârma și plutești la întîmplare, în voia valurilor. Nu mai eram stăpână pe mine și aș fi îndurat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de aceea a candidatului Ionescu. Vrând a fi esplicit, el repetează de mai multe ori aceeași idee, fără ca în variantele cu care-o îmbracă să fie mai clar. Poate că o practică mai lungă la o școală primară l-ar dezbăra de această greșală. Candidatul Tincu Constantin are un proponiment foarte clar și plăcut, deși nu atât de vioi ca Ionescu. În cunoștințe e puțin mai slab decât cei doi precedenți. 69 {EminescuOpXVI 70} Candidații Arbore și Gavrilescu nu se pot
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
n-ar fi fost! . . . Parcă știa Lică! Gândurile ei se îngustau mai tare în jurul acelei vești. Așteptând pe Lică, devenise mai grosolană, țipa ia babă, se răstea la Lina și cu Rim nu vorbea. Era felul ei de a se dezbăra de tot și de toți. Rim trecea prin acel purgatoriu și se consola, foiletând în birou pe Dante, ediție florentină rară. "Fecioară ciudată!" își zicea. Gum nu cunoștea existența scrisorii lui Lică, nu bănuia ce primejdie îl amenință. Dacă ar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]