681 matches
-
comună. Armata Siriană Liberă se alătură Mișcării Ofițerilor Liberi formând o singură structură militară. 27-30 septembrie: Forțele regimului omoară 15 civili și anunță eliberarea de arme chimice în Homs. Au loc confruntări armate între armata siriană și cei care au dezertat și au format aripa militară a opoziției. Susținătorii regimului iau cu asalt biroul opoziției în timpul vizitei ambasadorului american Robert Ford. Se înregistrează 27 de morți în urma unui atac aerian în orașul ar-Rastan. 1-2 octombrie: Altercații între armata regimului și forțele
Războiul Civil Sirian () [Corola-website/Science/322656_a_323985]
-
40 de persoane își pierd viața în explozia a două mașini aflate în apropierea unui sediu al forțelor de securitate. Regimul acuză gruparea al-Qaeda de aceste atacuri. Comandantul Armatei Siriene Libere, colonelul Riad al-Asaad declară că numărul celor care au dezertat din rândurile armatei regimului a ajuns la 40000. O delegație de observatori arabi se întâlnesc cu civili din provincia Homs, unde continuă exploziile. Delegația somează regimul să coboare tunurile de pe acoperișurile cladirilor din Daraa, amenințând că va aplica sancțiuni mai
Războiul Civil Sirian () [Corola-website/Science/322656_a_323985]
-
încercau să oprească reformele inițiate de Presedintele Mihail Gorbaciov. În timpul primului război mondial, Rusia țaristă a suferit datorită crizei economice și foametei. Armata țaristă, condusă, echipată și aprovizionată prost și demoralizată a suferit o serie de înfrângeri. Mulți soldați au dezertat. Insatisfacția față de monarh și de politica de continuare a războiului a guvernului său a crescut în continuu. Țarul Nicoleae al II-lea a abdicat în februarie 1917. A fost instalat în fruntea țării un guvern provizoriu condus mai întâi de
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
persoane arestate au fost ucise în închisori. Consiliul executiv "ad hoc" al Adunării nu avea statut juridic și nici accepțiunea opiniei publice. La Fayette, în fața refuzului trupelor sale de a-l urma în apărarea Constituției din 1791, a ales să dezerteze și a fost luat prizonier de austrieci. Alegerile pentru Convenție s-au făcut cu vot universal, dar participarea a fost scăzută, din cauza presiunilor și intimidărilor: în funcție de regiune, prezența la vot a fost de 10-25%, variind de la o regiune la alta
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
bizantin, așa cum se căzuse de acord la Constantinopol în 1097, însă Godfrey, Tancred, Robert și alți lideri creștini au fost de acord cu pretențiile lui Bohemund. În ciuda acestor aranjamente, pe 2 iunie, Ștefan de Blois și alți câțiva cruciați au dezertat. Mai târziu în aceiași zi, Firouz i-a transmis lui Bohemund să mimeze un marș spre coloana lui Kerbogha, iar mai apoi să se întoarcă noaptea și să atace zidurile cetății. După ce a fost dusă la îndeplinire această schemă, Firouz
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
Diogenes a jucat un rol important în subminarea autorității bizantine în Anatolia și Armenia, și a permis turcificarea treptată a Anatoliei. Lupta a fost dusă de soldați profesioniști din "tagmata" deoarece un număr mare de mercenari și recruți anatolieni au dezertat înainte și au supraviețuit bătăliei. Înfrângerea de la Manzikert a fost dezastruosă pentru bizantini, cauzând conflicte civile și o criză economică care a slăbit grav capacitatea de apărare a Imperiului Bizantin. A condus la colonizarea turcilor în Anatolia centrală — în 1080
Bătălia de la Manzikert () [Corola-website/Science/320209_a_321538]
-
început să-i asuprească pe locuitorii din Pavia, pe care forțele acestuia din urmă au fost puse garnizoană pentru a-i proteja. Odată Teodoric a intervenit în persoană la sfârșitul lui august, 491, actele sale punitive conduse de Fredericus să dezerteze împreună cu discipolii lui în spre Tufa. În cele din urmă cei doi s-au certat și s-au luptat, o luptă în care au fost uciși ambii. În acest timp, cu toate acestea, Odoacru și-a pierdut orice speranță de
Odoacru () [Corola-website/Science/321701_a_323030]
-
Lupta de la Tighina a avut loc între 20 ianuarie și 25 ianuarie 1918, și s-a dat între forțele armate ale Regatului României și cele ale RUMCEROD-ului, precum și voluntari dezertați din fosta Armată Imperială Rusă și bolșevici. Avansarea trupelor române pe teritoriul Republicii Democratice Moldovenești a început după ce Sfatul Țării a votat în favoarea unirii cu România, cu toate acestea armata română a întâlnit o rezistență dârză din partea elementelor locale bolșevice
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
trimis la studii într-o ieșivă din orașul Satu Mare, dar s-a revoltat și a părăsit casa părintească. A lucrat ca ucenic de șelar și a intrat în mișcarea de tineret „Betar”. După ce a fost recrutat în armata română, a dezertat și a fugit în Ungaria, cu speranța ca va putea emigra în Palestina. La Budapesta a contactat pe conducătorii mișcării sioniștilor revizioniști locali și cu ajutorul lor s-a încadrat într-unul din grupurile de tineri din organizația Betar care au
Eliyahu Giladi () [Corola-website/Science/329962_a_331291]
-
precedente: armata Smolenskului, foștii vasali ai lui Iogalia, i s-a alăturat lui Dmitri, la fel și frații lui Iogalia, Andrei de Polotsk și Dmitri de Briansk. În ciuda alianței lui Oleg cu Mamai, un număr de boieri din Riazan au dezertat pentru a se alătura armatei lui Dmitri (numărul exact nu este cunoscut dar în jur de 70 de boieri au fost pe lista morților după bătălie). Prințul Dmitri a aflat de apropierea armatelor Lituaniei și Riazanului. Pe 7 septembrie 1380
Bătălia de la Kulikovo () [Corola-website/Science/333902_a_335231]
-
iunie 1911 - 14 August 2004) a fost un poet polonez, autor de proza și translator de origini lituaniene."The World" este o colecție de 20 poeme "naive". După ce a fost persoana însărcinată cu monitorizarea culturii în Republică Poloneză(1945-1951), a dezertat în Vest în 1951 și cartea să de nonfictiune Minte captivă(1953) este o carte clasică ce promova anti-Stalinismul.Din 1961 până în 1998 a fost profesor de Limbi și Literaturi slave la Universitatea din California,mai exact în Berkeley. Miłosz
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul" în câteva variante. Acestea, cele mai reprezentative dintre ele, descriu viața grea din armata de odinioară, în care oamenii erau măcinați de persecuții și boli și astfel, ajungeau să dezerteze. Ca urmare a faptului că că Băncilă a învățat arta portretului de la Gheorghe Panaitescu-Bardasare și mai apoi de la Franz von Lenbach și de la ceilalți münchenezi pe care-i admira, în perioada anilor 1898 - 1890, Băncilă a făcut și o seamă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ucis pe Dare, apoi a fost arestat și dus pe nava "Helderenberg". Pe 14 iunie s-a ciocnit cu miliția din Dorset la Bridport. Încăierarea s-a terminat cu retragerea lordului Grey și a oamenilor săi. Mulți dintre milițieni au dezertat și s-au alăturat armatei lui Monmouth. După această confruntare Lordul Albermarle a condus forțele regaliste din Exeter spre trupele Ducelui de Somerset, ce se apropiau de Lyme Regis din direcția opusă. În loc să mărșăluiască spre Londra, Monmouth s-a îndreptat
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
printre alții maiorii Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și Ștefan Mateescu, cpt. Ctin Merișescu, lt. Radovici, lt. Pavel Bordeianu, sergentul Ion Ciucă, gornistul Ioana Ciucă și sanitara Maria Cerchez. Căpitanul Rahovany a fost împușcat de maiorul Constantin Ene în timp ce încerca să dezerteze, slt. Spiroiu și-a pierdut vederea în urma exploziei unei schije. Conducătorul atacului, lt. col. George Măldărescu (George Motoi), rănit și el, dispune retragerea trupei puternic decimate și rămase fără muniție. Atacul a fost reluat la 9 noiembrie, iar de această dată
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
suferit în perioada 1916-1917 așa cum a fost Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care luptau pe frontul rusesc au căzut prizonieri sau au dezertat la inamic, ajungând astfel în diferite lagăre împrăștiate pe teritoriul Rusiei țariste, printre aceștia numărându-se numeroși racoviceni. Evenimentele petrecute în Rusia în primăvara anului 1917 au încurajat dorința acestor prizonieri de a se înrola ca voluntari în armata română
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
35 austro-ungară din rândurile căreia făceau parte mulți români a fost mutată pe frontul italian pentru a lupta contra trupelor italiene și franceze. Din cauza intensei propagande de aruncare a armelor și a dezertării în liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
a început să se destrame aproape imediat, puțin câte puțin. Din 73 î.Hr. până în 71 î.Hr. Republică Română avea să fie zguduită de către o revoltă a sclavilor condusă de Spartacus, care, conform surselor antice, era un „auxilia“ de origine traca, dezertat din legiunile române. Fusese capturat, pus în sclavie și antrenat că gladiator. În 73 î.Hr., el și alți confrați s-au răzvrătit la Capua și au organizat o tabără militară pe Muntele Vezuvius. Sclavi din tot cuprinsul peninsulei italice i
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
aceea că Rusia era vlăguită după trei ani de război și rușii nu doreau altceva decât pacea. Lenin și partidul bolșevic promiteau, dacă aveau să ajungă la putere, "pâine, pace și pământ". Armata se dezintegra, iar soldații - țărani și muncitori - dezertau pe capete. Kerenski și alți lideri politici s-au simțit obligați de angajamentele luate de Rusia față de aliați să continue războiul, temându-se de asemenea că Germania va cere compensații teritoriale enorme ca preț al păcii. Refuzul lui Kerenski de
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
pompeienilor, iar unii dintre aliații din regiune au început să treacă de partea lui Cezar. O altă luptă dată lângă Soricaria la 7 martie a mers favorabil lui Cezar; mulți romani din tabăra pompeiană au început să se pregătească să dezerteze, iar Gnaeus Pompeius a fost obligat să renunțe la tactica tergiversării și să iasă la luptă. Cele două armate s-au întâlnit în câmpiile de la Munda, în sudul Spaniei. Armata pompeiană se afla pe un deal cu pante line, la
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
de limbă latină și se înscrie în Regimentul de Infanterie, cu sediul în Setúbal iar patru ani mai târziu, din motive necunoscute, se înscrie la Academia Regală de Marină (Academia Real de Marinha) din Lisabona de unde, după scurt timp, va dezerta. Cu toate acestea, se pare că nu i s-a aplicat nici o masură disciplinară iar in 1786, Bocage obține titlul de locotenent în marină prin grație regală chiar dacă nu avea acest drept datorită comportamentului său inadecvat. În același an, se
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
pe noul partizan: "Iată cuvântul Evangheliei: îți voi trimite îngerul meu, care va pregăti drumul înaintea ta." În adevăr, Andronic Anghelos găsi imitatori. Când trupele Comnenului ajunseră în fața Constantinopolului, pe malul asiatic al Bosforului, flota însărcinată să apere trecerea strâmtorilor dezertă, fără măcar a încerca un simulacru de rezistență și din tabăra sa din calcedonia, Andronic adresă palatului un ultimatum trufaș cerând destituirea protosebastului, retragerea regentei într-o mânăstire, lăsarea puterii în mâinile tânărului împărat. De altfel, în capitală, toată lumea făcea
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei țări române. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care făcea partea și preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept "„Domn al Țării Românești și Ardealului
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
politice și economice din țară, agravate și de pierderile foarte mari înregistrate pe front. În vreme ce germanii și austro-ungarii au început să-i împingă pe ruși înapoi de-a lungul întregii linii a frontului, aproximativ 58.000 de soldați ruși au dezertat. Aceasta nu a fost decât unul dintr-un șir mai lung de evenimente care aveau să încline balanța victoriei în favoarea Germaniei. Operațiunea Brusilov a marcat o îmbunătățire calitativă importantă a tacticilor armatei ruse. Brusilov a folosit unități mici specializate pentru
Ofensiva Brusilov () [Corola-website/Science/319525_a_320854]
-
și în diferite orașe au avut loc demonstrații ale cetățenilor polonezi ai imperiului. Corpul Auxiliar Polonez (unitate militară din armata austro-ungară formată din etnici polonezi) a refuzat să mai execute ordinele austriecilor, iar, după 15 februarie 1918, militarii polonezi au dezertat în masă și s-au alăturat forțelor poloneze implicate în luptele din Războiul Civil Rus. Deși guvernul austriac a încercat să anuleze unele dintre prevederile tratatului, relațiile polonezo-austriece au fost definitiv deteriorate. Politicienii polonezi moderați pro-austrieci și anti-independentiști au pierdut
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
Deoarece el nu are acte personale, obținerea autorizației se dovedește a fi extrem de dificilă, iar birocrația din sistem îi creează încurcături. Joe trebuie să se înroleze în armată, dar, după ce aduce la disperare și chiar la degradare un sergent, el dezertează și ajunge apoi în închisoare atunci când încearcă să-și rezolve probleme pe calea forței. În închisoare, el îl reîntâlnește pe Manuel, pe care intenționează să-l învețe minte pentru că l-a înșelat, dar se pare că escrocul avea de fapt
Banana Joe () [Corola-website/Science/326376_a_327705]