658 matches
-
de toate culorile și limbile, deciși să-și împlinească destinul în cea mai prosperă societate? Și de n ori mai mulți turiști pavând largile noastre autostrăzi, excelent asfaltatele drumuri naționale, pitoreștile cărări, tainicile poteci cu bancnote foșnind de zerouri? Vor dezerta plaja de la Copacabana și Saint-Tropez, perspectiva din Nissa, locantele tailandeze, susurul izvoarelor hawaiene pentru un locșor pe cearceaf, la Vama Veche? Vor aduce la domiciliu, la Rotterdam, Sidney, Boston, doldora de inubliabile amintiri, o trișcă, un caval, ulcele și - de ce
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
uriașei descoperiri a ceea ce s-a numit, în roman, psihologie abisală. O descoperire care, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului trecut, a uimit și a derutat cu atâta putere nu puține minți analitice, încât nu puțini au dezertat de pe acest teren, sau, mai ades, au furnizat false și ridicole explicații, analize sau interpretări ale acestei, și azi, noutăți tipologice. Care se leagă, încă de la începuturile secolului al XX-lea, de marea descoperire în psihologie și psihiatrie a unui
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
a acuzat Sulfina Barbu, după ședința Grupului parlamentar al PDL de la Palatul Parlamentului. Pe 22 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Alianței România Dreaptă, Traian Răzvan Ungureanu, confirma în cadrul unei conferințe de presă că 34 de primari PDL din Mehedinți au dezertat și și-au anunțat susținerea pentru candidații USL. În ultima săptămână a lunii noiembrie mai mulți primari ai PDL au declarat că vor susține membrii ai USL la alegerile legislative, printre aceștia numărându-se și primarul Sucevei, Ion Lungu, dar
Sulfina Barbu acuză trădări din interiorul PDL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40401_a_41726]
-
discurs mobilizator. Cuprins de o lehamite vecină cu greața existențială de care vorbește alunecosul, imoralul și cameleonicul Sartre în romanul sugestiv intitulat La Nausée, purtătorul falei patriotice se descotorosește de drapelul roșu pe care-l reazemă de un zid și dezertează subit de la mărețele idealuri de care trebuia să se lase dopat cu înflăcărare. Gestul acestui abandon poate părea neînsemnat, dacă-l privim cu mintea de pe urmă a românului postdecembrist. Atunci, însă, l-ar fi putut costa libertatea și poate chiar
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
capitală (și a literaturii universale!?) „Faust”. Fără comentarii! Lucian Blaga a debutat în volum la 24 de ani cu „Poemele Lumii”. Volum nedepășit ulterior în cuprinsul unei opere uriașe... Liviu Rebreanu, de reținut, ofițer școlit în armata austro-ungară, nu a „dezertat”, ci a răspuns, aproape plătind cu libertatea/viața unei porunci irezistibile a destinului implacabil/Moira. Sau poate și mai de neocolit, Hybrisul? La 35 de ani, în 1920, după opt ani de la debut în scris, „Frămîntări 1912”, publică prima sa
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
care pornesc -„Din Văianu la Toronto” a apărut în anul 2010 și este scrisă/publicată la vârsta de 75 de ani de domnul col.(r.), Ion C. Gociu, fost militar, sub ordine și arme, timp de patru decenii. Nu a „dezertat” și nu a dat semne că lucrează sub „acoperire”. Și, totuși, o dedublare profundă, vulcanică, nu a fost posibilă la infinit. Armata, ca datorie și... profesie. Cu durată limitată. Scrisul, ca osîndă . Pedeapsa, condamnarea, pot fi schimbate. Chiar iertate. „Osînda
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
vom mai fi, Uitînd într-un tîrziu cumplita boală, Prin care am trecut spre-a ne iubi. Ne-a fost această febră ca o luptă, Război absurd al spațiului vital, Prin gloanțe mi-am purtat cămașa ruptă Și am mai dezertat printr-un spital. Am ars ca două lumînări deșarte, Am tot pășit bezmetic prin oraș, Parc-a ne căuta și după moarte, Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș. Ca două jumătăți de carne vie, Unul poate mai
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]
-
vom mai fi, Uitînd într-un tîrziu cumplita boală, Prin care am trecut spre-a ne iubi. Ne-a fost această febră ca o luptă, Război absurd al spațiului vital, Prin gloanțe mi-am purtat cămașa ruptă Și am mai dezertat printr-un spital. Am ars ca două lumînări deșarte, Am tot pășit bezmetic prin oraș, Parc-a ne căuta și după moarte, Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș. Ca două jumătăți de carne vie, Unul poate mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cît vom mai fi,Uitînd într-un tîrziu cumplita boală,Prin care am trecut spre-a ne iubi.Ne-a fost această febră ca o luptă,Război absurd al spațiului vital,Prin gloanțe mi-am purtat cămașa ruptăși am mai dezertat printr-un spital.Am ars ca două lumînări deșarte,Am tot pășit bezmetic prin oraș,Parc-a ne căuta și după moarte,Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș.Ca două jumătăți de carne vie,Unul poate mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
lesne de apărat. Masacrarea apărătorilor, lăsați singuri de Întăririle care nu mai sosiseră. Mizeria oportunismelor și a responsabilităților neasumate. Nebuneasca mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o poartă aceștia cărora voința populară, liber exprimată în succesive dispute democratice pașnice și leale le-a încredințat destinele națiunii pentru a o apăra de toate pericolele interne și externe. Da, voi sunteți vinovații, da, voi sunteți cei care ați dezertat în mod rușinos din concertul național ca să urmați calea întortocheată a subversiunii, a indisciplinei, a celei mai perverse și diabolice sfidări a puterii legitime a statului consemnate în toată istoria națiunilor. Să nu vă plângeți de noi, plângeți-vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pentru orice eventualitate. - Ce fel de oameni? - Păi, ar putea fi pelerini În drum spre Roma, saltimbanci sau soldați Împrăștiați din milițiile de la Imola. Se pare că acolo trupele nu Își mai primesc solda de câteva luni și că au dezertat, iar acum jefuiesc ținutul și au apucat-o spre Apenini. Dar suntem toți foarte Îngrijorați, adăugă omul, apropiindu-și confidențial buzele de urechea poetului, că ar putea fi vorba de niște mulțimi de eretici și de intriganți care coboară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să se întoarcă acasă. „Mă vei ascunde“ îmi spusese când venise în permisie, iar eu îi răspunsesem că dacă va face asta îl voi spune primarului și jandarmilor. N-aș fi făcut-o, dar îmi era prea teamă că o să dezerteze cu adevărat, că va fi prins și împușcat, dar oricum a murit, cu o săptămână înaintea armistițiului... Vreau doar să vă spun că mie mi-a fost milă de bieții flăcăi, așa că, înainte de a le duce de mâncare celor doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
căsăpită de către soldați. Ați mai putea respecta porunca lui Dumnezeu? Iată că și în cel de-al doilea caz, această poruncă este relativă și discutabilă, pecum și faptul că nu poate fi aplicată mereu. Unii vor spune că soldatul poate dezerta, fugind în munți, dar și aici este un risc asumat, acela că dezertorul odată prins, va fi omorât chiar de către armata țării lui. Poți fugi în munți, dar familia ta nu poate pleca oriunde. Te poți ascunde în peșteri, dar
EXCEPŢIILE CELOR ZECE PORUNCI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364050_a_365379]
-
ca n-or vrut să-m’ deie și păntru tinie certificat că al mieu, ca ieu ase voiem - să te cheme că și pa minie... După intrarea României în război, singura preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsă pentru dezertorii din armată imperiala. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RĂSPUNS Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ai luminat o zare cu-al tău senin al firii Iar norii au dezertat spre ceruri vineții Și-au înverzit deodată câmpiile gândirii Când versul tău în mine a prins a încolți. * Ai răsărit iubire, o flacără de dor În glia însetat-a sufletului meu Și rescriind o viață în cerul fără nor Întors
RĂSPUNS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350068_a_351397]
-
o încredere oarbă și cam nesăbuită. Însă sorții fuseseră nefavorabili cu acest corp expediționar care fusese trimis împotriva germanilor. Trădarea lui Arminius, un general din armatele Romei care era cherusc la origine, și ,,bun” prieten al lui Quinticllius Varus, a dezertat chiar atunci în tabăra triburilor germanice după un plan bine pus la punct mai dinainte cu germanii. Această trădare a dus expediția de cucerire a teritoriilor nordice la un dezastru total. Arminius, cu care bătrânul general Varus pregătise dinainte un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
său cuvântul dragoste este scris cu chipul tău. Și-ar da viața pentru tine și fericirea ta, iar dacă visele sale n-au avut sorți de izbândă, sacrificiul de sine al mamei îți va încărca viața de speranță. Nu va dezerta niciodată din datoria sa de părinte, va lupta ca tu să ai tot ce-i mai bun și mai frumos pe lume. Iubirea unei mame nu poate fi falsificată. Mama va țese cea mai strălucitoare pânză din stropii de fericire
MAMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366399_a_367728]
-
că n-or vrut să-m’ deie șî păntru tinie certificat ca al mieu, că ieu așe voiem - să te cheme ca șî pă minie... După intrarea României în război, singura preocupare a lui Toader era cum să facă să dezerteze. Știa că dacă n-ar fi reușit să scape și ar fi fost prins, îl aștepta spânzurătoarea, asta era pedeapsa pentru dezertorii din armata imperială. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
este: adică o soartă a hazardului, care prin materialismul exacerbat, pulverizează societățile statelor democrate într-un egoism feroce, al ațâțării tuturor împotriva tuturor: homo homini lupus. Materialismul, prin extremele sale: individualismul capitalist și egoismele individuale organizate democratic, balansează societatea, care dezertează de la Tradiție, între o perpetuă efervescență a câștigului și o deplorabilă agonie a crizei. Iată ce spunea despre acest aspect unul dintre materialiștii încarnați ai doctrinei marxiste, Mihai Ralea în 1931, atât de actual și astăzi: Capitalismul, care în prima
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
lui Ciorbea! Emil Constantinescu nu a avut nimic în comun cu Ion Alexandru Cuza, e drept, nici măcar nu a avut în preajmă români de sprijin pe care să se bazeze, precum domnitorul al principatelor unite. Așa că slab și trist a dezertat de la țelurile revoluției poporului, lăsându-l din nou la Cotroceni neperitorul Iliescu, spre exasperarea poporului român, extenuat de atâta democrație originală. Noul mandat la președinție acordat lui Iliescu, pentru excluderea tribunului care a început să o ia razna prin străchini
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
dialogul cu ceilalți. Preferând anumite măști de care poate nici nu suntem conștienți, nu facem decât să fim foarte superficiali în relațiile noastre. Chiar dacă părem statornici într-o relație, nu atingem, profunzimi, iar dacă le atingem, există riscul de a dezerta în momentul în care nu ne convine ceea ce auzim, nu ne recunoaștem în acuze. Însă pentru a fi autentici, cu prezență de spirit, fără a dramatiza intenționat, se impune o cunoaștere de sine cât mai deplină cu putință, sau cel
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
o grupă a fost suit în vagoane sanitare. să aibă grijă de oi, la întoarcere. A avut până la Ungheni, unde un neamț a dat ordin să-i încuie în vagoane, cine iese, „e împuțcat”. Noroc de un bombardament când au dezertat. S-a prezentat la Gară, dar fostul comandant nu mai era. Cică a raportat că au fost în misiune și s-au întors....bolnav de șale, mai clar, nu mai putea ridica lopata. L-au demobilizat. Tatei nu-i plăcea
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
singur a strigat tare: Proletari din toate țările uniți-vă!...”. Am vrut să le adun fișele de identitate. Nu s-a putut. Apă, în gropi, le acoperise trupul din care mai șiroia sângele... La noapte îmi face acte false și dezertez. O iau înspre Craiova: mă voi face ca imi caut școală de ofițeri și mă voi preface că nu o găsesc.” - Eu te știu de Gary, dar, de fapt, cine ești? - Sunt cel care m-am rătăcit „în simbol” cu
ULTIMUL TELEFON de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356514_a_357843]
-
de ceapă pusă în cui alături împreună doi câte doi stau fără să latre căței de usturoi e toamnă și plouă pe drumuri de smoală copiii mărunti aleargă spre școală vrăbii pe garduri în curte lătrat până si soarele a dezertat dârdâim, ne ia frigul gata cu joaca toamna-i aici vara e gata. Referință Bibliografică: Toamna... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate
TOAMNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967]