1,677 matches
-
morale căreia nu-i acceptă canoanele (E, 205). P. Goma a înțeles surghiunul ca opțiune etică (J1, 212), ca o condiție spre a-și prezerva sufletul de climatul de degradare generală din România (J3, 30). Când a ajuns la limita dezgustului, D. Flămând și-a lăsat în urmă țara pentru că simțea că atmosfera devenise irespirabilă și era scârbit de lașitatea colectivă de acolo (mi-am dat seama că a trăi în România devine o vinovată complicitate cu sistemul - interviu cu Gabriela
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
Gheorghe Grigurcu Vasile Proca este, la ora actuală, unul dintre poeții mizerabilismului indigen, pe o nervură ce, trecînd prin Stelaru și Caraion, purcede din Bacovia. Inspirîndu-se dintr-o stare de criză cu caracter cronic, grafiază dezolarea, angoasa, dezgustul în fața unei lumi desfigurate, denaturate, căreia îi dă o ripostă sarcastică, de o suculență plebeiană, întrucît nu evită termenii aflați la limita și uneori peste limita socotită a decenței. Dacă Bacovia cultiva un laconism saturnian, iar Stelaru un vizionarism ce
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
să citești online ziarele din țară. La un moment obosești, încetinești ritmul, ba chiar te saturi de atîta grindină de informații. Tismăneanu nu obosește și nu se satură. Nu știu cînd doarme, cînd se odihnește și dacă are clipe de dezgust existențial, sau dacă i s-a întîmplat de pildă să simtă cît de deșartă e lupta ideologică pe baricadele presei contemporane. Pare genul de intelectual căruia impulsul inițial cu care s-a lansat pe or-bita politologiei îi asigură o mișcare
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
negru, elegant, cu care își măsura pașii. Chelnerul Ionică îl cunoștea din Orient Express unde fusese percheziționat sub bănuiala de furt din buzunare. Ca un domn ce era, n-a făcut scandal. S-a lăsat pipăit și scotocit cu un dezgust rece. A adresat prin telegraf o plîngere conducerii companiei. A primit o scrisoare de scuze și o despăgubire frumoasă. În urma acestui insultător tratament, Portofel nu s-a mai urcat în Orient Express. Totuși în trenurile cu care călătorea el, totdeauna
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]
-
de euro și care este capabil să exprime emoții și știe să identifice, în interacțiune cu copiii, emoțiile lor. "Probo poate să îi și îmbrățișeze. Este un robot inteligent și emoțional, poate exprima prin mimică emoții precum tristețe, furie, frică, dezgust, oboseală, bucurie și mulțumire", a menționat David. În funcție de rezultatele care vor fi obținute, robotul ar putea fi folosit ca "agent virtual" pe calculator, aceasta fiind o variantă ieftină, sau Probo urmează să fie cumpărat și folosit mai departe în cazurile
Ce poate să facă pentru copii robotul care luptă cu autismul în Cluj () [Corola-journal/Journalistic/70837_a_72162]
-
Câmpulung. Procesul "Noica - Pillat." Detenția." Același efect îl au multiplele paradoxuri ca în exemplul: "Spre un partid al "moderaților violenți" și al conservatorilor în trench-coat". La fel de vii și actuale sunt cuvintele scrise de călugărul de la Rohia care exprimă "oroarea și dezgustul" față de trădători, "pâra rece, denunțul scris și oral, cel mai abject, mai mârșav, mai ticălos, mai spurcat și mai nemernic dintre toate mișeleștile păcate existente."1 Dacă în Argument G. Ardeleanu etalează obiectul cercetării sale, în cuprinsul cărții descifrăm metoda
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
controlează, cum ar trebui, să le corecteze, să le elimine monstruozitățile, din respect pentru sine și pentru cititor. în cazul dvs., vă înțeleg stupoarea. Scuze! în cartea pe care o pregătiți, intitulată Pubela cu sentimente (!), mă rog, e gustul și dezgustul autorului, care ar trebui, cred, să se discute și el, e suveran. între gropari medaliați și gropari medievali, transcrierea înclină să dea câștig de cauză celui de-al doilea. într-un alt exemplu, cititorul nu este sigur sută la sută
Actualitatea by Ioan Hada () [Corola-journal/Journalistic/8106_a_9431]
-
avut cu Philippide următorul colocvium: El Curge sânge? Eu De unde? El (pe un ton foarte natural) Din cap! Eu (ironic) Îți închipui că am sânge-n cap? El (candid) Dar ce ai? Eu (cu emfază) Planuri mari! El (cu profund dezgust) Aista-i spirit? Eu (dându-mi seama de gravitatea inepției și arătându-i pantalonul rupt) Am circumstanțe atenuante! El Ți-am spus să nu amesteci vinurile! Eu De ce nu-ți faci carnet de cugetări ca domnul Ibrăileanu El Ha! ha
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
a scris Baconschi pe pagina de socializare. Fostul ministru de Externe Democrat-liberalul susține că ”exact cei mai educați și cei mai lucizi” români nu vor să mai voteze, deoarece s-a trecut de la o ”societate a fricii” la una de ”dezgust”. ,,De aceea nu mai votează 50 % dintre români, adică exact cei mai educați, mai lucizi, mai activi profesional. Am trecut de la o societate a fricii, la o societate a dezgustului”, afirmă Baconschi. Democrat-liberalul mai subliniază că, ”în acest context de
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
a trecut de la o ”societate a fricii” la una de ”dezgust”. ,,De aceea nu mai votează 50 % dintre români, adică exact cei mai educați, mai lucizi, mai activi profesional. Am trecut de la o societate a fricii, la o societate a dezgustului”, afirmă Baconschi. Democrat-liberalul mai subliniază că, ”în acest context de psihologie colectivă”, Biserica Ortodoxă ar trebui să lanseze masaje pastorale partidelor politice, mai ales că una dintre ”vocațiile” ei este aceea de a evangheliza ”barbarii”. ”Biserica e liberă și lucrează
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
De aici, teza celor două Românii, dar și cultul elitismului, profesat mai mult sau mai puțin programatic. În schimb, nimic din acest pact de simpatie cu publicul elevat - în dauna celor „necivilizați” - n-a stat în firea lui Octavian Paler. Dezgustul său față de societatea românească de azi s-a scăldat întotdeauna în apele mai largi ale scepticismului față de natura umană în sine. Ceea ce, pe de o parte, face ca discursul lui Paler să devină mai amar decât al celorlalți moraliști de la
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
nu este imposibil ca el și Sorin Oprescu să candideze pentru Președinție, menționând însă că este posibil și ca nici unul dintre ei să nu candideze. Continui să fie candidatul USL și, din punctul meu de vedere, dincolo de toate dezamăgirile și dezgustul de care vorbeam, nu văd în acest moment un motiv pentru a nu mai fi”, a spus Antonescu la Antena 3, precizând însă că alegerile prezidențiale nu sunt o temă de actualitate. El a ținut să menționeze că niciodată Președinția
Cum arată cartea de vizită a lui Crin Antonescu, ca președinte interimar () [Corola-journal/Journalistic/42625_a_43950]
-
nu este imposibil ca el și Sorin Oprescu să candideze pentru Președinție, menționând însă că este posibil și ca nici unul dintre ei să nu candideze. "Continuu să fie candidatul USL și, din punctul meu de vedere, dincolo de toate dezamăgirile și dezgustul de care vorbeam, nu văd în acest moment un motiv pentru a nu mai fi", a spus Antonescu la Antena 3, precizând însă că alegerile prezidențiale nu sunt o temă de actualitate. El a ținut să menționeze că niciodată Președinția
Antonescu nu exclude o candidatură la prezidențiale alături de Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/42705_a_44030]
-
lui mândrie este să îl tratezi ca pe un om mândru dacă nu vrei să-ți pară rău că l-ai întâlnit vreodată. Vorbește așa cum vorbesc bărbații de vârsta lui - cu un umor aspru, cu un simț viu al grotescului, dezgust pentru prefăcătorie și dispreț pentru meschinărie. Povestea este, de fapt, descrierea aventurii acestui om în căutarea adevărului ascuns, și n-ar mai fi deloc aventură dacă nu i s-ar întâmpla unui om potrivit pentru aventură. Are un grad de
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
impasului, ca o soluție de echilibru. La scriitoare contrariile nu mai tind să se suprime, ci se completează unul pe celalalt, supunându-se unui model al circularității. Manuela, protagonista romanului Femeia în fața oglinzii, trăiește în chip evident un sentiment al dezgustului față de realitate, față de fenomenul existenței, determinat în primul rând de aspectele de vulgaritate sau de trivialitate ale acesteia: „Cunoscuții tocmai fiindcă-i cunoștea bine, nu-i mai puteau da iluzii, și străinii, mulțimea - era vulgară, inestetică, o rănea în gustul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
egocentrică eroina își va manifesta mulțumirea de sine și va putea să-și continue incursiunile imaginare ale străzii în stil baroc, în care predomină o estetică babiloniană. Admirația fățisă a unui trecător regenerează starea de bună dispoziție, trecând ușor de la dezgust la melancolie. Cum starea liniară a eroinei este cea de melancolie, chiar și sărbătorile sunt un lung prilej de meditație, o adevărată alchimie a sentimentelor se manifestă sub greutatea trăirilor colective față de momentele semnificative ale unui an: Revelionul, Paștele etc.
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ceea ce, din gânduri sau din existență, nu avea culoarea albastră în care optica lumii a închipuit cerul și idealul) Făptura lui de instincte și hotărâri cinstite purta indelebil un ser blestemat căruia îi suprapuse cultul idealului. Cum va fi fost dezgustul lui de înseși gusturile lui, refuzul lui de el singur?” Această descriere a idealului masculin pare mai degrabă o viziune a sinelui decât a unei alte persoane. Bărbatul apare în ipostaza dedublată a manifestării ego-ului, varianta masculină a trăirii sinelui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
încifrat, cu atât necunoscutul deplin fascinează lăsând frâu liber imaginarului. După acest fragment textul își reia parcursul stilistic specific, mai mult, mesajul se urâțește subit, odată cu atitudinea Manuelei, atitudine dezumanizată față de copilul care dorea povestea: Trase mâna cu milă și dezgust. Copilul tăcu. Pui de milog, zise. Nu iubea în genere copii. ” Acest copil, ”sămânță de bărbat”, asemănat cu un păianjen, o revolta, oprind-o pe Manuela din lunga ei meditație. Este zguduitor naturalismul desprins din aceste pagini descriptive, în care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
un fel de șopîrluțe, mai mari un pic decît mormolocii, care trăiesc în mlaștini și... ce mai, îs foarte importanți pentru oamenii de știință. Iar în învățămîntul superior îs căutați ca pîinea caldă. Fugi de-aici, se strîmbă Virgil cu dezgust. Păi ce, așa ceva se mănîncă? Ei, se mănîncă! Auzi vorbă la el!... Parcă viperele, șoarecii ori gîndacii de Colorado se mănîncă?... Cum să bagi în gură asemenea otrăvuri? Dar au o importanță colosală din alte puncte de vedere. De unde vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
am găsit-o. O, Veșnic Pretutindeni, Etern Niciunde!" Nietzsche caracterizează extraordinar de adecvat modernitatea: "un haos al judecăților de valoare contradictorii" și lașitatea înaintea consecințelor. "Un secol de barbarie începe, iar științele vor fi în serviciul său". El vorbește de dezgustul care maschează cabotinajul artelor, lipsa de probitate a învățământului, lipsa filozofiei veritabile cu excesul de literatură, învinse fiind cele trei idealuri: sfântul, înțeleptul, profetul. Două mari afinități sunt evocate de Nietzsche în versuri Hafiz și Spinoza. Despre Hafiz, cântat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cititorul, ne schimbă identitatea spirituală, este etică. Etică în sens de sacralitate, pentru că orice creație este sacră. Așa fiind, justiția poetică este o etică neiertătoare. Ce rezistă dintr-un poem supus probei de foc a justiției poetice ? Ea condamnă la dezgust și uitare tot ceea ce Eminescu numește "mlaștină" și "bâiguit nărod". Justiția poetică, reduce la neant inducerea în derizoriu a poeziei fie că este vorba de eliminarea calității de cânt, transformarea într-un prozaism deșirat pe verticală, fie mai ales sancționează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aducătoare de alinare a zbuciumului omenesc: "O, noapte, o, dulce timp, în pacea ta sfârșește fapta noastră, ne înalți din abis spre cer, întrerupi orice mizerie a inimii și sufletului, faci să sece lacrimile și mântuiești celui drept mânia și dezgustul". Iar în epigrama pentru Noaptea din complexul sculptural al mormântului familiei Medici, stă scris: Mi-e drag să dorm și mai mult, să fiu piatră, În timp ce rău-i peste tot și chinul. Să nu văd, nici s' aud îmi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Dans ton île, o, Venus, je n'ai trouvé debout Qu'un seul gibet symbolique où pendait mon image. Ah! Seigneur, donnez-moi la force et le courage De contempler mon coeur et mon corps sans dégoût ! În Epilogue, Baudelaire evocă dezgustul provocat de nenumăratele mizerii și racile ale Parisului și încheie "Tu m'a donné ta boue et j'en ai fait de l'or" "Tu mi-ai dat noroiul tău, iar eu am făcut din el aur" aceeași idee a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de mult." În momentul de față, poezia, arta nu mai reflectă și condamnă decăderea, așa cum o făcuseră Hyeronimus Bosch, Peeter Brueghel cel Bătrân, Francisco Goya, ci în mare parte, poezia, arta plastică, muzica, filozofia sunt decăzute, sunt subvalorice. Frenezie și dezgust, dezgust și frenezie, iată schimbările perpetui din sufletul modern", profețea același Eminescu. Actualmente, când, așa cum s-a afirmat, personajul cel mai important al societății, intelectualul, "a murit", imposibilul nu mai este temă a artei, a culturii, ci arta, cultura au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mult." În momentul de față, poezia, arta nu mai reflectă și condamnă decăderea, așa cum o făcuseră Hyeronimus Bosch, Peeter Brueghel cel Bătrân, Francisco Goya, ci în mare parte, poezia, arta plastică, muzica, filozofia sunt decăzute, sunt subvalorice. Frenezie și dezgust, dezgust și frenezie, iată schimbările perpetui din sufletul modern", profețea același Eminescu. Actualmente, când, așa cum s-a afirmat, personajul cel mai important al societății, intelectualul, "a murit", imposibilul nu mai este temă a artei, a culturii, ci arta, cultura au devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]