503 matches
-
Instanța suprema a statuat in sensul ca248 adoptatul dobândește un drept locativ propriu și devenind major, el nu poate fi evacuat, chiar dacă părintele adoptatului se mută în casa proprie sau ca urmare a căsătoriei încheiată ulterior. Părinții firești nu rămân dezinteresați de soarta copilului, deoarece se admite că ei au dreptul de a cere desfacerea adopției, dacă aceasta este ceruta de interesul copilului respectiv. B. Situația în care copilul firesc al unuia din soți este adoptat de către celălalt soț În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
admisibilă, neputându-se solicita respingerea acțiunii pe motivul ca bunicii și-ar fi îndeplinit o obligație naturală. In urma decesului mamei minorilor si daca aceștia sunt crescuți efectiv de mai mulți ani de către bunicii materni, tatăl minorilor, care s-a dezinteresat total de copiii săi, poate fi obligat să le plătească, la cererea lor, o sumă echivalentă pensiei de întreținere, plus alocația de stat. În continuarea studiilor ei vor trebui să ceară printr-o nouă acțiune obligarea părintelui lor la plata
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptatorii iau integral locul părinților în fapt și în drept. i) Declararea judecătorească a abandonului de copii (conf.Legii nr. 47/1993) Declararea judecătorească a abandonului de copii reprezintă o sancțiune civilă ce se aplică de instanța de judecată părinților dezinteresați în mod vădit o perioadă mai mare de 6 luni, de copilul încredințat în condițiile legii unei persoane fizice sau juridice de stat sau private. Instanța va fi sesizată de conducerea instituției unde se află copilul părăsit sau de procuror
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din economie și sociologie) a pierdut, pe de altă parte - și în mod cu totul paradoxal -, prin estomparea prezenței efective a umanului în cadrul subiectelor cercetării. Sensibilă la grupuri și la reprezentările lor, istoria vieții de zi cu zi s-a dezinteresat tot mai mult de indivizi și de existența acestora. Intens preocupată de abstracte tendențialități, antropologia cotidianului a ajuns să ignore concretețea trăirilor subiective. De aici, de la această carență și din necesitatea de a o remedia a decurs cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În răstimpul în care o gândești te simți mai pur și mai înțelept decât ceilalți” (III, 144). Numai că, împotriva tuturor acestor dorințe, Cioran n-o poate rupe cu lumea. „Regret, spune el, că nu am forța de a mă dezinteresa complet de «opera» mea (dacă pot numi astfel cele câteva opuscule pe care le-am scris)” (III, 144). Găsește, ce-i drept, o justificare și nu are nici o importanță ca ea pare mai degrabă livrescă. „La ce bun o ruptură
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe-o otravă, amintirea ereditară a nemărginirii” (I, 19). Apoi continuă: „În plus, sunt, ca sarmații, un om pe care nu te poți bizui, un individ dubios, suspect și nesigur, de o duplicitate cu atât mai gravă cu cât e dezinteresată” (idem). Altundeva, fără să știm cu certitudine dacă o spune cu reproș sau, mai degrabă, cu mândrie, Cioran afirmă: „Am în mine ceva de slav și de maghiar, nimic de latin” (I, 139). În treacăt fie zis, deși reproșează latinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Revenind la problematica teoretică. Evident că metodele calitative și Întreaga abordare calitativă vin din tradiția fenomenologică, În sensul În care studiile calitative, cercetările bazate pe observare și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele sunt complet dezinteresate de influențele filosofice și de tot ce Înseamnă fenomenul În afara factualității. Sanda Cordoș: Tu te gândești Într-un prim pas să faci această prezentare, o aclimatizare a unui tip de cercetare În spațiul romanesc. Dar ai cumva În vedere, acum
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
destul de simple, seci și fără nicio dezvoltare. Posteritatea a reținut temperamentul măsurat al lui Eudoxiu. Astfel încât cititorii lui Aristotel evită să vadă în apologia făcută de el hedonismului o pledoarie pro domo. întrucât sinceritatea pledează în favoarea lui, unii interpretează apărarea dezinteresată de către el a plăcerii identificabile cu binele suveran ca pe o dovadă a validății acestei propoziții. într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea: nici vorbă de vreo travestire în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Vorbirea schizofrenului este egală, fără diferențieri tonale pe când autiștii sunt adesea muți sau ecolalici. Mișcările autiștilor sunt grațioase, manipulează cu ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită pe când a schizofrenilor a cunoscut o perioadă de normalitate, urmată de regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism nu sunt prezente halucinațiile și maniile. Foarte rar
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001). Mai mult, procentul mic de membri este explicat din perspectiva organizațiilor partidelor. Argumentul central este acela că, pe lângă aspectele structurale ce reduc motivațiile individuale de implicare în calitate de membru, partidele românești sunt dezinteresate de proprii membri. Motivele unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de mase până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU ȘI FERNANDO CASAL BERTOA Resursele
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001). Mai mult, procentul mic de membri este explicat din perspectiva organizațiilor partidelor. Argumentul central este acela că, pe lângă aspectele structurale ce reduc motivațiile individuale de implicare în calitate de membru, partidele românești sunt dezinteresate de proprii membri. Motivele unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dinainte de 1989, un sistem educațional în care lipsesc alternativele la parcursul educațional firesc. Nu avem debușee viabile pentru cei care nu pot să facă față unui ritm obișnuit de învățare, fie pentru că nu au aptitudinile intelectuale necesare, fie pentru că sunt dezinteresați. Absența acelor circuite alternative a condus la situații absurde. Învățătorii și profesorii care încercau să își respecte statutul și îi sancționau corespunzător pe cei care nu reușeau să acumuleze un minimum de cunoștințe și deprinderi erau penalizați. Pretextul: slaba lor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pare chiar că autorul regresase la „nota romantică” a poemelor și eseurilor din vremea debutului. Evident, nu voia să-i aducă un elogiu! Această observație m-a determinat să privesc însă romanul și dintr-o altă perspectivă. Romanticii erau total dezinteresați de dimensiunea socială a existenței. Or, Playback pare, într-adevăr, să plaseze personajele într-un spațiu al nepăsării față de diferențele și cutumele sociale. E suficient să urmărim indiferența protagoniștilor față de bani, aleatoriul circulației celor cinci mii de dolari oferiți de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-mi încadra, deformînd-o, cîte o amintire de odinioară. Copilul intră în contact și cu bunicii, iar prin aceștia ajunge la un trecut și mai îndepărtat. Bunicii se apropie de copii, poate fiindcă, din motive diferite, și unii, și alții se dezinteresează de evenimentele contemporane asupra cărora se fixează atenția părinților. În societățile rurale, spune Marc Bloch, se întîmplă destul de frecvent ca, în timpul zilei, în timp ce tatăl și mama lucrează la cîmp sau la nesfîr-șitele treburi ale casei, copiii mici să fie lăsați
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
paranoid ceilalți sunt dușmani ce se cer îndepărtați, înlăturați, distruși, evitați. Dacă intervine narcisismul, ceilalți sunt doar niște potențiali admiratori, insignifianți prin ei însăși, la fel în cazul histrionicului ce are nevoie de spectatori aflați la distanță. Antisocialul este evident dezinteresat de soarta celuilalt pe care-l manipulează, exploatează, agresează. Pentru dependent stăpânul necesar nu e niciodată un prieten apropiat ci cu imago abstract, important dar fără valențe de atașament prietenos și intimitate transparentă. Pentru evitant ceilalți sunt doar potențiali critici
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
necunoscute", solicita "să i se schimbe o bancnotă în bani mărunți" sau, în situația unei "mici urgențe" (își pierdea "din greșeală" un obiect personal, precum un portmoneu) sau a unui "accident" (se "prăbușea pe stradă"), primea în mod spontan și dezinteresat un ajutor din partea "celuilalt" (Avgitidou, 2001). Studiul derulat în SUA, Canada, Australia și Turcia de către C. Korte și N. Ayvalioglu (1981) e sugestiv în a dezvălui cum ajutorul e mult mai probabil să vină în regiunile rurale decît în marile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a calității de Recreator. Deabia meditând asupra insistenței cu care susține Nichifor Crainic acest lucru, miam lămurit de ce în lumea protestantă și prin influențe teologice și la noi Biserica nu rezultă ca o consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de ordinea creațiunii, consideră pe Iisus Hristos numai ca Mântuitor, ca pe unul ce n-are interes față de întreaga creațiune, cu ordinea, solidaritatea și varietatea ei esențială. (Uneori Iisus, deși acceptat ca Mântuitor, nu e socotit și Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
proprie. Definiția noastră însă, ca să nu zicem a lui Herder sau a lui Guizot, cuprinde lucruri luate cu toptanul, de vreme ce nu tot ce creează omul e menit să-l ridice mai presus de natură. Căci dacă plăsmuiește valori ideale și dezinteresate dintr-un elan de înălțare spirituală, el face și lucruri de caracter practic din impulsul biologic al conservării, adică al rămânerii în natura dată. Distincția aceasta între creația practică și creația spirituală necesită o disociere de termeni, la a căror
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor marilor puteri cât de strict
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
femeile lucrau mai ales în sectoarele "neproductive", devalorizate (precum agricultura) și prost plătite (ceea ce a dus la feminizarea acestor sectoare). Astfel, din punct de vedere axiologic și ideologic, regimul comunist nu considera femeile ca valoare în sine, de aceea se dezinteresa de statutul lor în viața privată. Femeile reprezentau pentru acest regim o armă ideologică de propagandă în Războiul Rece, de afirmare a superiorității și umanității regimului; de asemenea, femeile reprezentau un rezervor de forță de muncă docilă, maleabilă, utilă în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vreau să trăiesc, nu mai vreau să merg la școală”. Părinții îl surprind adesea trist și chiar au descoperit „scrisorile” în care Vincent își exprima dorința de a se sinucide. Deși juca regulat fotbal într-o echipă, el s-a dezinteresat brusc de acest sport. Nu se mai întâlnește decât cu camarazii săi cu care, după cum afirmă părinții, face mereu pe măscăriciul, este agitat, are nevoie să fie „vedetă”. Recent a început să fumeze destul de mult și a furat bani de la
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să moară. Susțin unii că Uniunea Europeană ne cere să distrugem satele, să renunțăm la ele, să le abandonăm, așa cum a făcut Franța de exemplu, iar astăzi regretă. Adevărul e altul, ignorat și nesocotit de lumea noastră politică, comodă și ignorantă, dezinteresată de civilizația sănătoasă a viitorului. Minți bogate și sănătoase ne spun că Uniunea Europeană nu numai că ne permite, dar ne și ajută să menținem satul, să dezvoltăm agricultura, dar autohtonii nu au nici voință politică, nici proiecte, ci multă, foarte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian Vuia, opiniile sătenilor sunt împărțite: unii cred că în localitate nu există nici un fel de spirit comunitar, în timp ce alții declară că - în cazul în care este nevoie - tot satul va contribui la realizarea interesului comun. Zerindul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sentiment fatal constă aducerea în preajmă a morții, apelul spre ea fiind nu o solicitare stringentă, ci o mărturisire de consubstanțialitate între conștiința sa și moarte. Astfel, sinucigașul cheamă moartea atunci când deja a devenit un exponent al morții, când este dezinteresat de ea ca și de viață, când este mort pentru moarte și viață. El nu este disperat, ci resemnat. Confesiunea-chemare a lui spre moarte ar putea fi redată nu prin expresia te implor, sosește acum la mine! ci prin afirmația
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]