491 matches
-
sistau activitatea. Parcă începea vacanța! Toți erau gălăgioși. Terasele se umpleau de veselie. La un sandvici cu șuncă și un pahar de vin, ori la o paella valenciana și un pahar de Sangria ori de Agua de Valencia, limbile se dezmorțeau. Cursul pe care l-am urmat, la Esmovia, de IT, a fost interesant, cu multe noutăți și cu multă grijă din partea organizatorilor, ca să avem suport teoretic, tehnic și emoțional. Am întâlnit acolo o româncă frumoasă și deșteaptă, care a rezolvat
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1477816127.html [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
și îți număram visele/ îngrămădite/ pe pieptul ascuțit/ ca o lance/ a arcuitei dorinți,/ doar îți vedeam iubirea,/ pașii îmi clătinau/ sfioșenia/ ca o scânteie/ în liniștea cubică/ a preaînaltului/ cuvânt...” ( Îți vedeam iubirea). În momentul în care clipele se dezmorțeau, gândul, ”despărțit de umbre transsensibile” și ”împărțit de lumini lacome”, își caută drumul printre cuvinte, poetul așternând pe hârtie imnuri pentru iubită, pentru iubire. Descătușându-și sufletul din ”rosturile” banale ale orelor ”înfipte adânc/ în visele cele mai limpezi”, acesta
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1478682922.html [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
cap. Poate chiar o catastrofă. Ce dracu’ de catastrofă? O să-i cadă un meteorit în cap? O să i se ducă firul de la ciorap? Își verifică firul de la ciorap. Nu s-a dus. Se și descalță un pic, să-și mai dezmorțească degetele. Cască. Mai e un pic și se înserează. Iarna se înserează repede. Chiar, s-o fi înserat deja? Aruncă o privire pe geam. Înlemnește. Cu mâna tremurândă, își caută ochelarii. Poate n-a văzut bine. Doamne, Dumnezeule, ajut-o
Apocalipsa fulgului de nea se întoarce II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21005_a_22330]
-
aminte de iernile copilăriei, pe care le rețin mai mult albe. într-adevăr, iernile copilăriei unora dintre noi erau mereu albe, stăteam ore în șir în ger și ne jucăm, ne duceam în casă, luăm alte haine de schimb, ne dezmorțeam puțin și ieșeam iar la joacă. era foarte frumos! acum prefer gheață de pe jos decât mocirla. well i’ll have neither, thank u very much! La mocirla cizmele mele arată de parcă am fost la arăt cu ele, si pe ger
Criogenie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82656_a_83981]
-
Tache Marți seară, după două luni în care n-o mișcasem nici măcar un milimetru și alte câteva în care o fâțâisem un pic, cam o dată la două săptămâni, am decis că tre’ să scoatem mașina la plimbare, ca să-i mai dezmorțim părțile componente. Nu apucăm s-o mișcăm mai deloc, fiindcă avem noroc de metrou la 5 minute de casă și n-ar avea sens să stăm cu orele în trafic pentru drumuri pe care, cu metroul, le facem în 15-20
Surpriză – dacă ai maşină, e musai să mergi cu ea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18211_a_19536]
-
lua de la capăt. Filmele incluse în calupul Refracții jonglează dinamic între utopie și distopie, între aglomerație și vid, între haos și liniște monumentala. Competiția Oficială BIDFF se deschide la ora 19:00 cu zece filme de dans scurte menite să dezmorțească și să te pună pe gânduri. Regizori și coregrafi din SUA, Olanda, Chile, Finlanda, Marea Britanie, Franța și Germania parcurg trasee diferite, dar cu un scop comun, acela de a sensibiliză masele, atât la nivel de acțiune, cât și de reanalizare
BIDFF 2016. 20 de scurtmetraje în Competiția Oficială () [Corola-website/Journalistic/104355_a_105647]
-
pot ajunge la Johannesburg, cum intenționau. A doua zi fac escală pe aeroportul Germiston de lângă Johannesburg. Navigația e ușoară, reperele fiind căile ferate. Survolează Bothaville, Hoopstad și ajung la Kimberley. În ultima etapă fac escală la Wictoria West ca să se dezmorțească (este toamna târziu, foarte frig), depășesc pe la nord și, la 25 aprilie ajung la Cape Town, unde sunt întâmpinați de comandantul aeroportului, consulul general al României, consulul elvețian, un ziarist și un fotograf. Rămân trei zile la Cape Town, odihnindu-se, vizitând
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Un organist!!? șoptesc buzele Mărținei, și femeia se miră că paznicul i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele În clape. Îl auzi? Un nebun, le cântă cucuvelelor! Mărțina da din cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
evidentă în cel de-al șaptelea manifest al cărui text îl pregătiseră deja cu titlul: „Mișcarea de rezistență în Germania”. Christoph Probst, căsătorit și tată a trei copii, s-a decis să împartă manifestele fățiș în speranța că astfel va dezmorți poporul din teama care-l paraliza; ca să-l acopere de o astfel de acțiune sinucigașă, Sophie Scholl a preluat inițiativa și, pe 18 februarie 1943, la sfârșitul cursurilor, a distribuit manifestele în holul universității bavareze din München. Aproape toate manifestele
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
schimba „garda”. Distinsul scriitor, pr. prof. dr. Cezar Vasiliu și-a etalat volumele cu titlul „Sfinții Neamului Românesc”, o foarte reușită ediție, în vederea începerii ședinței de autografe. Eu „l-am răpit” pe Eugen Caraghiaur care, oricum, avea nevoie să se dezmorțească puțin, după timpul petrecut la stand și l-am dus în zona de relaxare, cunoscută de mine, adică la barul scriitorilor, unde publicul vizitator nu avea acces. L-am cunoscut pe acest domn, foarte special, la Cenaclul Literar „Mihail Eminescu
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Sfinx în această zi extraordinară. Grupul mare sosește în curând. Vântul bate cu intensitate, ne adunăm cu toții sub piatra Sfinxului să ne protejeze. Zamolxe astfel ne ocrotește. Facem o scurtă meditație în comun și mergem apoi la Cabana Babele. Ne dezmorțim, comandăm ceaiuri și ciocolată caldă, apoi intrăm iarăși în meditație de grup. Știm că membrii de la România Sacră vor fi cu noi în spirit chiar dacă nu au putut ajunge aici sus la Sfinx. Sunt și alții în întreaga Românie și
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
nu se lăsă biruit. - Cum te cheamă? - Adrian. - Ești de pe la noi? - Nu! Îi răspunse tânărul. - Ai ceva treburi la târg? - Așa și-așa... Și cum bătrânul n-avea ce să-l mai Întrebe, Îl lăsă În pace. Apoi, pentru ca să-și dezmorțească picioarele, se dădu jos din căruță, alergând ușor. - Ai fost bun tăicuță că m-ai luat. Puteai să mă lași pe drum. Ai suflet bun. Te-aș răsplăti cumva, dar nu prea am cu ce tăicuță. - Lasă, lasă dragu' moșului
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
sub strictul control al dictatorului, iar ceea ce zicea acesta era lege. Politicul, mai cu seamă activitățile Tovarășului, constituia subiectul principal pentru gazetari. Contextul politic a influențat cu adevărat evoluția presei. În tranziția de la dictatură la democrație, presa începe să se dezmorțească. Într-o prezentare din ziarul Scânteia, cel care până la Revoluția decembristă a fost „cel mai iubit fiu al poporului”, „geniul Carpaților”, „înțeleptul conducător al României”, devine brusc în același ziar, însă într-o altă perioadă, cea postdecembristă, „odiosul dictator”, „cismarul
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
PS2 vor simți aceeași poziționare și în cazul PSP-ului. Totuși, în ciuda acestui aspect, e posibil a după o anumită perioada de o ora de jucat încontinuu, să fiți nevoiți să faceți o scurtă pauză de 15m pentru a vă dezmorți degetele si ochii. Spre deosebire de alte console "concurente", PlayStation Portable a rămas fidel discurilor de plastic. Absolut toate jocurile și toate filmele ce se vor rulate pe PSP sun stocate pe asa-numitele discuri proprietare UMD (Universal Media Disc). Aceste discuri
PlayStation Portable () [Corola-website/Science/311872_a_313201]
-
un cod de acces în subteranele fricilor pe care le ducem cu noi, prelungindu-le din copilărie ca pe o moștenire emoțională din ce în ce mai grea. O moștenire înghețată în crusta îndrăznelii noastre. Topită puțin câte puțin de fiecare dată când ne dezmorțim curajul.</p> Sursa imaginii: http://tinyurl.com/jhgle 22) În Fapte vitejEști, fricile scâncesc, se crispează, râd în hohote, își țin respirația, se aruncă în vârtejul senzațiilor și emoțiilor, devin prizonierele unui țipăt spart și se eliberează. În Fapte vitejEști
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
balustradei podului de care aproape uitasem că era acolo. În fața mea sclipea ceva ca un vârtej de raze care prindeau culori și intensitate pe măsură ce priveam mai mult. Îi simțeam răsuflarea ca o căldură ce ajungea la mine din depărtări înghețate, dezmorțindu-mi gândurile. Ai deschis ochii, mi-a spus vocea și mi s-a părut că zâmbește binevoitoare. Acum ridică-te și hai să urci scările... Asta e prea mult... nu cred că aș reuși, am zis abia găsind cuvintele și
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
a repetat ființa indefinibilă, fără îndoială... În acel moment, razele de lumină au devenit un joc de culori și scântei, ca o cometă ce se rotea în fața ochilor mei, în jurul meu, încălzindumă încet-încet, cu fiecare secundă. Atenția mi s-a dezmorțit imediat, dezmeticindu-mă parcă din somn. Ești steaua răsăritului? am întrebat mirându-mă și bucurându-mă în același timp. Ești aici? Da, închipuiește-ți că am ajuns aici... Acum hai să mergem dincolo de pod. Ai încredere! E adevărat că ai mult
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
treceau prin cap, sau de starea de certitudine sau îndoială pe care aș fi avut-o de la un moment la altul. Începusem să mă mai înviorez de când mă îndepărtasem de pâlnia frigului, de eterna clepsidră a inexistenței și mi se dezmorțeau aripile, așa că m-am scuturat, iar țurțurii înghețați care se topeau, devenind apă, au căzut pe jos. Ia uite ce gheață cade de pe aripile tale! am auzit un glas ca un clinchet de pahare de cristal. M-am întors ca să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
unei alte persoane când Alice a trecut pe lângă ei în drum către bucătărie. Părea imposibil ca toți colegii lui Jake să fie întotdeauna așa de serioși pe orice subiect. Însă poate că aveau nevoie de mai mult timp ca să se dezmorțească. Ceea ce n-ar fi fost surprinzător, dată fiind temperatura din Vechea Morgă. Iar Jake îi spusese că și în redacția La Gunoi! căldura era distribuită cu porția. În afara lui Joss, invitați erau tehnoredactorul ăla lingău, redactorul-șef adjunct și Jessamy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
declarat că această oază e demnă de trecut În revista Travel & Leisure. Scaunele contorsionate și masa joasă cu mușamaua de plastic străveche Întruchipau dintr-odată un miraj al ospățului câmpenesc... Cu toții coborîră din autocar, Își dădură gecile jos și se dezmorțiră. Moff și Rupert se Îndreptară spre primul pâlc de copaci. Ceilalți se așezară la masă. Bennie Își scoase blocul de desen, Wendy avea la Îndemână jurnalul Îmbrăcat În piele moale, cu pagini liniate aproape imaculate, iar Roxanne privea peisajul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
acolo) sau se bea bere pe gard. Erau preferate sticlele mari, de plastic, la doi litri: PET-urile. Copiii, încă neînvățați, trăgeau votcă cu paiul, din cutii mici, de 250 mililitri. Golanii stăteau la o tacla, în timp ce nevestele lor își dezmorțeau picioarele printre mașini și grădini de floarea-soarelui: țineau de mână fetițe cu părul lung, buclat, cu ghetuțele furate din depozit. La 11 ani, puteai să le plimbi și tu prin spatele blocurilor; la 13, puteai să le ai; la 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de la apartament, trântite puternic, eficient, cum doar chiriașii se pricep s-o facă. Nu salutau și nu se lăsau salutate. O dată pe lună, grămada asta informă de viață putredă și-obiceiuri încremenite se prelingea din coconul apartamentelor, pentru a se dezmorți seara la ședința de bloc. Chiriașii fugeau, știau ei ce știau. Cele două scări pompau figuri familiare, prelungite în capot, trening sau pijama și dornice să te pupe și să socializeze. Fiecare simțea nevoia să spună ceva. Blocul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cine sau ce trebuia permutată? o scrisoare cu alta? operațiunea de supraveghere? două fraze între ele? un individ cu celălalt? Mi-era și frică să mă gândesc. Am stins lanterna și, cu dosarul în mână, m-am ridicat să mă dezmorțesc puțin. Mi-am întins spatele și picioarele: febra musculară pândește când stai nemișcat, mai ales dacă ai nimerit în biroul decanului, unde noaptea n-ai voie să intri, iar ziua să ieși. Sigur că locul își păstra farmecul, pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
putere de convingere, ritm, o demagogie care i-ar fi dat dreptul la un mandat în Parlament, ambiție și sete de câștig. Grupul călătorilor forma o masă răspândită pe numai câțiva metri pătrați. Lume comodă care nu s-ar fi dezmorțit plimbându-se câțiva zeci de pași în sus și în jos, preferând fumul propriei țigări sau a vecinilor. Personajul și-a ales o altă victimă. O țoapă. A trebuit să se mulțumească numai cu atât. O țoapă tânără, cu un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu mai voia să pornească. A urmat o scenă neplăcută. Iar Kayo a fost foarte supărat și n-a mai prea vrut să mai stea de vorbă cu mine la școală o vreme, deși după un timp s-a mai dezmorțit. Presupun că n-ar fi trebuit să vând mașina aia fără să îi spun că are bielele îndoite. Sophie Geratis, prietena mea din vremurile în care organizam mișcarea sindicală în rândul personalului hotelurilor, era acum femeie măritată, dar voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]