2,185 matches
-
unei alte UNIRI, numai că din păcate politicienii noștri nu sunt cu gândul la unire, ci mai mult la alegerile care să le umple burțile, casele și mesele. I-am sărutat și îmbrățișat bărbătește, dar pe chipul lor am văzut deznădejde... Un alt moment a fost prezența pe esplanada din fața catedralei, a unui patriot român, fostul edil de Cluj - Napoca, dl Gheorghe Funar, care se afla în spatele a 6 edili zonali, care pe tot timpul slujbei religioase, râdeau, își făceau poze
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE by http://uzp.org.ro/1918-alba-iulia-2016-orasul-unirii-si-speranta-invierii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
probabil cu pietre. Și mai era ceva, poate cel mai dureros lucru. El, Simon își pierduse atunci în clipele acelea încrederea în învățătorul Iisus. Tot ce făcuse El în fața ucenicilor, în fața mulțimilor, nu mai valorase atunci mare lucru. Dezamăgirea și deznădejdea îi cuprinseseră mintea și inima. Acum însă, stând singur în cămăruța pe care i-o pusese la dispoziție prietenul său curelarul și având imaginile vii în față, îi dădură lacrimile de durerea trădării fiindcă realizase și atunci și acum că
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
extraordinar... Dar oare ce am făcut pentru a merita toate acestea?, mă întrebam deseori, fiindcă acum nu mă îndoiam că piesa va fi jucată și că va avea succes, nu mă îndoiam că voi da uitării anii de inactivitate și deznădejde, după cum nu mă îndoiam nici că Ludmila, frumoasa ex-balerină cu chip de înger, va ceda în cele din urmă insistențelor unui scriitor propulsat pe culmile succesului de o piesă de a cărei existență nu știuse, până mai ieri, aproape nimeni
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1489607121.html [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
-nvingători - dezastru cu greu evitat, cum s-a vădit de-atâtea ori. Mai știu că omu-i acea fiară ce cu cruzimea se desfată, în care timp pesemne-și plânge de milî pentru a sa soartă... Iar în asemenea momente cu deznădejde ghiftuite, mă remontează seva stoarsă din spusele-Ți înțelepțite, precum acel Sunt Cel ce sunt care-Ți redă unicitatea. Căci totul este doar prin Tine și-n Tine-și află unitatea! De-aceea, Tată, Te-aș ruga, ca-n spiritu-ndurării
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
reliefat confesiunea mea de credință ca truditor neostenit al condeiului în slujba minunatei muzici populare: ”Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... În încheiere voi
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
cu limita unei vieți pământești numărată pe parcursul câtorva ani buni, decenii-trăind mereu cu speranțe; ani parcurși alături de bucurii ori completați de dureri fizice sau de ordin sufletesc. Î nțelepții lumii grăiesc vrute și nevrute promițând bunăstare și belșug,uneori aducând încercări și deznădejde în plan social și peste care, spun ei, vom trece doar încercați de broboane de sudoare sau...niciodată. „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii" care se revarsă cu adevărat peste ,,luminătorii" puțini de la marginea veacului acestuia atât de controversat. Viața
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1473753619.html [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... Citește mai mult După „Grădina mea”, 2009 (debutul poetic), Ana Maria Gîbu și-a sporit zestrea literară cu volumele de poezie „Cafea cu zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... XXI. NOUL COD DIN DOUĂ CUVINTE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013. noul cod din două cuvinte hărțile ascunse sub insule otrăvite miroseau a vechi și a
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu, prin inima mea, prin sufletul meu. Au
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
și târăsc tălpile prin universul plimbat de la o cușcă la alta. Regulile își pierd logica iar tâmplele pulsează frustrări infinite în portretele din expoziția fără vânzare a umanului. Totuși...unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, ridicând ca într-un spasm apa cu vâslele visului și ale speranței. Unde și când am regăsit Credința în poarta albelor reînceputuri ale ființei. Poate atunci când brațul tatălui mi-a ridicat trupul chircit în frica alunecării în haos sau când
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
nu ar fi dragostea, v-ar fi teamă de viață”. Grigore Vieru Galeșă pururi!/ Noaptea, fiind/ de iubire cosită,/ în zori răsărind ca otava,/ Albastra fereastră luminatoare, deschisă către sufletul meu întunecat, uneori, ca un nor,/ Biruitoare pururi, tu, asupra deznădejdii mele - numai atunci, frumoaso, înceta-va/ Iubirea noastră, când lumea va sfârși pe/ Pământ, dar și atunci regăsi-ne-vom în ceruri, în veșnicia lor. Lili Bobu Tot ce atinge iubita devine dor, lumină, cântec de leagăn. ,, Ochii ei sunt
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
ruperea legăturilor asediaților cu restul lumii. Izolați fiind, victimele vor cădea curând pradă aliatului principal al asediatorilor, care este foametea. Asediații vor înceta lucrul, resursele lor umane și materiale se vor concentra pentru supraviețuire, spectrul foametei va crea derută și deznădejde. În lupta pentru supraviețuire, interesele colective dispar și instinctele de autoconservare îi vor face pe mulți indivizi să caute evadarea.” „Vino să vezi” Mergând mai departe, Petru Lascău examinează cauzele asediului. Astfel, identifică o primă mare problemă, în strategia de
O CARTE DESPRE PROPOVADUIREA CREDINTEI CRESTINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/_biserica_in_asediu_de_petru_lascau_o_carte_despre_propovaduirea_credintei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/344433_a_345762]
-
păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
de gheață căci ai căzut ai fost învins și e pierdută a ta viață Cu ochii stinși arareori pierdut te uiți spre naltul cer dar nu mai simți acei fiori ce viață-ți dete până ieri În taina vie a deznădejdii atât de mult te-ai scufundat sorbind amaru-ntreg al legii în moarte scris și în păcat Dar n-a venit nici preoția nici legea măcar să îți dea să guști un pic din mântuirea ce oamenilor se-arăta Ah unde ești
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1467872894.html [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
cei trei eoni disticti: existenta-forma și beatitudinea. Fac artă ca si cum aș face dragoste pentru prima dată cu ultima Fiica a dragostei care și-a pierdut organul facerii, iar acum face naveta din raiul inimii în raiul nimănui și din iadul deznădejdii în iadul smereniei. Și poate că de aceea văd acum creierul meu bicameral că pe o sămânță a Artei-transformarii. Și în explozia lui extatica simt limpede cum toată Inteligență mea Luminoasă e stoarsa și pompata în cea mai misterioasă instalație
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Cultura_in_subordinea_lumii_materiale_.html [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
magia neagră. Toți acești artiști besmetici și degenerați care au început cu arta-moderna au umplut lumea întreagă cu tot felul de mortăciuni și obscenități. Și numindu-le azi expozitii-instalatii, au pornit cu ele într-un capricios turneu, arătând lumii iadul deznădejdii. Este o cale complet greșită în arta. Și dacă nu vom reuși să facem cât mai repede curățenie în arta-moderna, nici o comunitate culturală nu va supraviețui acestor Timpuri Moderne, care înghit în sfera lor de putere toate popoarele lumii. Evoluția
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Cultura_in_subordinea_lumii_materiale_.html [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
sau biserica sunt, dincolo de clădirile în care funcționează, oameni. Oamenii care le slujesc. Cred că pentru orișicine contează felul în care este tratat. Dacă din întâlnirea cu oricare dintre aceste instituții rămâne mai sărac sau mai dezamăgit, sau dacă, în deznădejdea sa, a primit un zâmbet sau o vorbă bună, o speranță, care i-a încălzit chiar și pentru o clipă sufletul. Patericul ne aduce aminte de vorba bună. Avva Macarie Egipteanul cu o vorbă bună, cu un salut, „a străpuns
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul by https://republica.ro/scoala-are-rostul-ei-spitalul-are-rolul-lui-biserica-are-chemarea-ei-iar-dascalii-medicii-si-preotii-zsfintesc [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
Vreau să cred că, în continuare, noi, cei de pe aceste meleaguri, așa cum spunea Noica, chiar dacă îl ucidem pe Dumnezeu, îl ucidem mai blând și păstrăm cioburi de cer cu ajutorul cărora vom reuși să transformăm cândva amestecul nostru de necredință și deznădejde în credință, adică în toleranță, blândețe și îngăduință. Fie-ți milă, Doamne, de cei ce te-au ucis, Te-am ucis și noi, dar mai blând, mai legănat... Cred că printre multe alte lucruri, îți place și lemnul. Chiar și
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul by https://republica.ro/scoala-are-rostul-ei-spitalul-are-rolul-lui-biserica-are-chemarea-ei-iar-dascalii-medicii-si-preotii-zsfintesc [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
Autorul este prezent aici pentru a participa la sfințirea ”unui nou locaș de închinăciune” ridicat în satul Dumbrăvița la inițiativa și cu efortul neprecupețit al acelui Om, de-a lungul a douăzeci de ani de vis, muncă, frământări, nădejde și deznădejde. Portretul preotului Pavel Pavel se conturează pagină cu pagină sub pana unui scriitor deplin stăpân al genului. Ni se relevă mai întâi printr-o prezentare directă făcută de autorul însuși: „Preotul Pavel Pavel, al doilea copil din cei trei ai
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
foamea părea o moarte mai fină, mai elegantă care mă păzea, dar nu de după ușă, ci din dulapul gol. Dar de rugat...de rugat nu mă mai rugasem de mult... Într-o dimineață, la vizită, profesorul m-a privit cu deznădejde. A ridicat brațele spre cer a neputință. L-am văzut ocolindu-mi privirea și l-am auzit șoptind: nu mai e nimic de făcut! Nu! Nu era cu putință! Nu putea învinge Moartea! Nu după atata luptă! Și-atunci am
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1478550942.html [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
vicleană a șarpelui, Făcându-mă să mă demoralizez in fața hulelor Ce le primeam pentru trupul meu ce seamănă cu al bestiilor Și care mă face să urlu către Tine: Iubi-te-voi, Doamne! Căci Tu mă îmbărbătezi-n fața deznădejdii haine. Urcarea mea pe treptele societății, Făcând meteorii să cârtească datorită intereselor proprii, Mă fac să plec din comunitate Și să spun cu inima smerită către Cerescul Părinte: Iubi-te-voi, Doamne! Căci Tu vei îngriji mereu de mine. Sensul
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
cioplesc un singur Cuvânt... Câte splendori ucise ca să nu devină Cuvinte... Ca să pătrunzi în tăcere, câte ispite întoarse din drum!” Muzeul de păstrăvi este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Aflăm din Istoria adevărată, după Lucian din Samosata, că „aici, la ceas sorocit, gândurile poeților se întrupează în pești înveșmântați cu solzii de argint ai versului, pentru ca, risipiți prin oglinda fără de sfârșit
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
a trăi. Sau se împuținează, pălește această bucurie. Învierea transmite bucurie, bucuria vieții veșnice care se revarsă peste oameni. Avem pentru ce să trăim. Iisus Hristos este bucurie și este Viață. Că se întâmplă uneori ca oamenii să trăiască în deznădejde, care vine probabil din șubrezenia credinței noastre, asta e altceva. Avem nevoie de o înviorare a credinței - „Sfârșitul lumii va veni dintr-un mare căscat de plictiseală“, mărturisea un teolog român contemporan. Întrebarea pe care un francez și-o punea
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]