465 matches
-
Valpurgiile și Sfinxul (la Dragoș Protopopescu), Valkyriile „care aleg morții” (la Ervin, adică Ovid Densusianu în postura de poet). Direct sau în expresie mitologică, e un spațiu al inițierii (Dragoș Protopopescu, Sabat, Eleusis, Walpurgis, N. Davidescu, Rugă). Sau unul al dezolării - al obsesiei tanatice proiectate hiperbolic în orașul-cimitir la Bacovia, în sumbra lume a cavourilor la I. M. Rașcu, în viziunea apelor Styxului la N. Budurescu, în moartea vegetației, „când toamna coboară”, la Ervin. Și obsesia disoluției, translată în peisaje și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
vinovăția e efectul judecării de către noi Înșine. Oamenii trăiesc sentimentul rușinii numai atunci când sunt descoperiți În defect. Și nu Încearcă, adesea, o autoanaliză critică dacă nu au fost divulgați. teoretic, În cazul rușinii, focalizarea este pe sine: aceasta se divizează, dezolarea e puternică, experiența te apasă intens, ai sentimentul devalorizării globale, Încerci o dorință acerbă de a te ascunde, de a evada și - atenție - de a te răzbuna pe cel ce te-a dezvăluit. Comportamentul În cazul vinovăției e mai redus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
chiar dușman. Realizarea de sine se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît mai mult nu împreună cu "celălalt", ci în dauna sa, căci "mîine nu se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Boureanu, Zbor alb), Pericle Martinescu, George N. Vrânceanu (despre Damian Stănoiu, Camere mobilate). Printr-o amplă cronică („Nunta” d-lui Călinescu. Simple păreri despre o carte proastă, 3-4/1933), G.M. Vlădescu desființează romanul Cartea nunții, definindu-l drept „platitudine, întuneric, dezolare, snobism, bălăceală prin toate apele literare [...] Sfidare, ofensă, batjocură”. Spiritul vehement al revistei se reflectă și în critica succintă a politicii editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
cultural aceeași eficiență dezastruoasă ca în Africa. Invaziile au fost, fără îndoială, copleșitoare și au dus la cotropirea întregii țări, scoțînd-o complet de sub autoritatea Imperiului Roman de Apus, a cărui curte era izolată la Ravenna; barbarii au adus cu ei dezolarea și ruina (și nu putea fi altfel), dar aceste efecte dezastruoase nu au fost generale și imediate peste tot. Barbarii au cucerit Gallia treptat, și astfel, deși era inevitabilă apariția unor conflicte între elementul romano-galic preexistent, adică între păturile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a-și impune viziunea despre viață și oameni aproape asupra fiecărei instituții americane au cunoscut progrese foarte mari". Rezultatul acestor realități, a declarat Helms, este "existența școlilor ateiste, infracționalitatea dezlănțuită, casele uitate de Dumnezeu, drogurile, avorturile, pornografia, permisivitatea, cinismul și dezolarea spirituală fără precedent în istoria țării noastre"64. Când mi-am luat în primire funcția la Națiunile Unite, dreapta creștină era deja o forță politică în ascensiune. Senatorul Helms era vicepreședintele Comitetului pentru Relații Externe din cadrul Senatului. Coaliția creștină a
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
atrage atenția asupra unor drame individuale sau colective. Ea poate preîntâmpina repetarea unor asemenea acte prin aducerea lor în prin plan în conștiența colectivă. De multe ori, însă, joacă rolul unei cassandre contemporane. Cumulează prin avertismentul, strigătul, măcinarea interioară, abisurile dezolării sau sclipirea speranței. Adevăratele povești de război au știut întotdeauna, prin acel puzzle de acțiuni, din care au fost create, să atragă cititori de diferite vârste. Acest tip de literatură și-a păstrat neutralitatea în ceea ce privește recurgerea la actul beligerant, dar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și reușite, sau ca inacceptabile, negative și nereușite. Ca sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-o stare de dezolare, tristețe, inactivitate, mimică ștearsă, privire abătută, voce stinsă, verbalism tematic legat de acțiunea care a declanșat regretul. bă Un aspect interior, incomunicabil și, implicit, netransmisibil, care rămâne de neînțeles pentru ceilalți, Întrucât este o experiență sufletească strict personală și interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
transparență vădită a intențiilor, prin formulări retorice care nu fac decît să dea o formă protocolară și prețioasă lamentărilor comune. Dintre sute de catarge, de pildă, folosește retorica Întrebărilor fără răspuns, care pun doar pe gînduri și induc starea de dezolare a celui ce se identifică spontan cu catargele și păsările călătoare pierite În imensitatea unor oceane gemene prin indiferență și adversitate. Sonoritatea fîlfîitoare, pierită cînd ca o pîlpîire stinsă, cînd ca un plesnet de bici, a leit-motivului va-lu-ri-le, vîn-tu-ri-le umple
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
eficacitate ca în Africa. Invaziile au fost fără îndoială copleșitoare și au dus la cotropirea întregii țări care a fost scoasă complet de sub autoritatea Imperiului Roman de Apus, a cărui curte era izolată la Ravenna; barbarii au adus cu ei dezolarea și ruina (și nu putea fi altfel), dar aceste efecte dezastruoase n-au fost generale și imediate peste tot. Barbarii au cucerit Galia treptat, și astfel, deși era inevitabilă apariția unor conflicte între elementul romano-galic preexistent, adică între păturile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Dei) care mai poartă și un alt titlu, Judecata de-acum a lui Dumnezeu (De praesenti iudicio). Cârmuirea lui Dumnezeu e cea care susține lumea și nu cea omenească, pe care Salvian o vedea ruinată chiar în acele vremuri din cauza dezolării survenite în urma invaziilor barbare și tocmai de aceea scriitorul crede că Dumnezeu i-ar judeca pe oameni încă din timpul vieții lor pentru că i-au încălcat legea. Guvernarea lui Dumnezeu despre care vorbește scriitorul este, așadar, cârmuirea istoriei lumii. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai alungă urâtul ținându-se de pozne sau - nevindecabil miticism - discutând politică. Comice, până la un punct, sunt șiretlicurile la care, urmărind să se mărite, participă, cu osârdia speței, văduve, fete bătrâne, fete tinere. După nuntă, însă, începe șirul lung de dezolări. Eroii lui B. sunt munciți câteodată de „dorul după altceva” (Surori). În nuvela de linie clasică Pe drezină, romanțioasa Iulia, cununată cu supraponderalul Napoleon Manolescu-Pletea, se aventurează într-o fugă „poetică”, pe drezină, cu șeful de gară Traian Popovici. Amețită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
de simbolismul decadent (Verlaine, Rimbaud, Baudelaire, Rollinat, Jean Moreas), Bacovia e dizarmonic, într-o atmosferă caracterizată prin neliniște, spaimă, izolare, peisajul vârstelor geologice, decorul așezărilor lacustre, cerul greu, de plumb, orizontul închis străbătut de corbi negri: "o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pastelul), apoi, în profunzimea viziunii poetice se conturează tema morții. Decorul bacovian cuprinde "obiecte poetice" concrete și abstracte: ploaia, urâtul existențial, eșecul, anotimpul crepuscular, agonia, corbul, visul-coșmar, spațiul thanatic, cavoul, cromatica, boala, spleen-ul, târgul de provincie, cimitirul, disperarea, solitudinea, dezolarea, nevroza. Simțindu-se izolat, din cauza imposibilității de comunicare, poetul apelează la mijloace diverse: cuvinte-simbol, cromatică, muzicalitate sugestivă și la două planuri ale existenței: exterior (decor funerar, parc, păsări, copaci) și interior (sufletul trist). Poezia este structurată în trei strofe și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Se-apropie noaptea: despletire albă, troică În nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie. / Abstract surîsul. VÎntul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, În apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor desfășurări ale „balului” imagistic se insinuează adesea „dezolarea”, „țipătul” ca marcă a dezechilibrului sufletesc transcris În ambianța brusc ostilă, sugerînd rupturi În ordinea lăuntrică: Și uite pieptul ca o savană În flăcări, Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații Tropicale, creierul lovește semne S.O.S. Dezolat
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în primul rând. Au fost date uitării asemeni unor ruine, călătoriile care însemnau aventură, (re)descoperire, formare (Salgari, Verne, Stevenson, Melville, Conrad), dar și marile mituri homerice, inclusiv cel al Afroditei, astfel că pe pământ s-a înstăpânit o mare dezolare, iar inima a devenit "o groapă de gunoi în putrefacție"; a supraviețuit doar un singur mit, unul dintre cele mai feroce, cel al lui Iason și Medeea, simulacre ale amăgirii, violenței și cruzimii veacului al XX-lea. Acum cartea de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în viitorul morții și, asemeni Isoldei, agonizează învolburat, celebrând iubirea că moarte extatica. Lirismul târziu al poetei reorchestrează marile ei teme - la care se adaugă carnagiul războiului -, oficiind solemn, cu zvâcniri revoltate, „onoarea de a suferi”, într-o splendoare a dezolării spiritualizate amar, cu resemnare de astru crepuscular, absorbit în „forțele eterne”. Blamat că un sacrilegiu moral, dar entuziasmându-i pe Proust și pe Barrès, românul Le Visage émerveillé adopta formulă notației de jurnal, expunând, într-o proza cu tușa diafana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
creatori, statuarea absenței totale a ecourilor leopardiene din poezia lui Montale constituie o absolutizare forțată, date fiind cele câteva puncte de contact evidente la nivel etic, estetic și la nivelul limbajului poetic. Cei doi au în comun contemplarea durerii universale, dezolarea și prezența morții. Astfel suferință nemiloasa, fără nume a lui Montale amintește de cea absolută a recanatezului, din Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia.147 Montale a mai preluat de la romantic, precizează Gilberto Lonardi, tema amiezii că moment
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
râde în portocali coțofana); de asemenea, unii topoi suferă modificări; frecvență altora se intensifică sau se reduce. Astfel, în prima parte a creației motivul păsărilor marchează de obicei trecerea de la un anotimp la altul. Uneori păsările sunt profeții morții și dezolării, iar imaginile ce le au că protagoniste lasă să transpară dorința eului de a se elibera de sentimentul apăsător de întemnițare. Datorită relației cu operele grecești și latinești, incepand cu volumul Poezii noi simbolistică păsărilor se schimbă, ele începând să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sconcs urmată de o întreagă coloană de pui, căutând mâncare în lăzile de gunoi: își vâră botul subțire într-o cutie de smântână, își lasă-n jos coada stufoasă, nu-i e teamă. Deși, aparent, este o altă imagine a dezolării, cu animale căutând hrană la gunoi, felul cum se-nșiră cuvintele pentru a descrie mișcarea femelei neînfricate creează o imagine puternică, pozitivă, ce înviorează atmosfera. În "Amintiri despre (închisoarea) West Street și despre Lepke", vocea aparține în mod evident lui
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
imaterială a iubirii frânte demult: „Apa ochilor tăi s-a revărsat, albastră, în casă;/ tot ce-am simțit după aceea a fost numai lumină și mătasă”. Ceea ce s-ar fi vrut însă expresia unor trăiri profunde, hrănite de suferință și dezolare, alunecă adesea în pastișă sau afectare, într-un retorism minat de numeroase stângăcii. Placheta de versuri Flaute de mătase, apărută tot în 1923, se înscrie în alt registru tematic, acela al iubirii pure, realizat însă prin exploatarea aceleiași recuzite simboliste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
îl aduce pe Ford să asiste la spectacolul cu Falstaff ud leoarca ieșind din apă. Actul III. Tabloul 1. În fața hanului. Ud până la piele, Șir John comandă un pahar cu vin fierbinte. Pe masura ce bea, Falstaff trece dela o stare de dezolare la una de umor jovial(Va, vecchio John,). Își face apariția Mrs. Quickly care afirma (în timp ce toți ceilalați asculta din umbră) că Alice dorește din nou să-l revadă în pădurea Windsor la miezul nopții; pentru că secretul să fie bine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
John Falstaff, un cavaler tomnatic Voce : bas-bariton Fach : grav Loc de desfășurare : Interiorul Hanului La Jarretière, Anglia, începutul secolului 15 Rezumat: Ud până la piele, Șir John comandă un pahar cu vin fierbinte. Pe masura ce bea, Falstaff trece dela o stare de dezolare la una de umor jovial. Vă, vecchio John, Vă vecchio John, Vă per la tua via. Questa tua vecchia carne ancor spreme Qualche dolcezza a te. Tutte le donne ammutinate insieme Și dannano per me! Buon corpo di Șir John
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință: Irina reprezintă, în același timp, un obiect al disprețului, descrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia celor 4 poezii traduse, cred că ar fi 360 Barbu Solacolu (n. 1897 În București). Publicist, dr. În Drept și Economie la Univ. din Berlin. 361 L-am abordat pe scriitorul Barbu Solacolu, datorită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]