450 matches
-
nu mai era cea pe care o lăsase În urmă. S-a pomenit cu un oraș al cețurilor, unde tata nu mai trăia, dar care era În continuare vrăjit de amintirea și de memoria lui În fiecare colțișor. Ca și cum acea dezolare nu i-ar fi fost de-ajuns, s-a apucat să angajeze un individ care să cerceteze ce se alesese de tata. După mai multe luni de investigații, tot ceea ce a izbutit să recupereze investigatorul a fost un ceas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
șovăie. Simțea că i se pun în cale niște forțe invizibile. Erau mâini nevăzute care parcă-l trăgeau înapoi. Nimeni nu se mai apropia acum ca să culeagă nucile de cocos care zăceau și putrezeau pe pământ. Pretutindeni, un aer de dezolare. Tufișurile se întindeau peste tot și ai fi zis că foarte curând pădurea din epoca primitivă o să reintre în stăpânirea acestei fâșii de pământ care-i fusese smulsă cu atâta și atâta trudă. Aveai senzația că aici va fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai era încă de pe atunci. Nici obișnuită, nici copil. Urina i se prelingea fierbinte pe picioare în jos (forța care trage în jos), se îmbibase cu furie în pantalonașii de lână tricotați în casă și căuta neîncetat o ieșire din dezolarea de duminică: podeaua striată a vagonului. Pic, pic, pic. Cu mișcarea unei cumpene de fântână, brațele mamei coboară, trag o bătaie bună, se ridică din nou, apoi iar coboară; gimnastică de întreținere pentru mami, care tocmai s‑a relaxat cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nu obosea și nu trebuia să facă nici un efort. Dar și ăsta era un cerc vicios. Cu lesbienele nu trebuia să se forțeze să aibă o erecție, cu ele rămânea mereu curat, plăcut la atingere, cu ele nu cădea pradă dezolării, durerii, lacrimilor. Cu ele plutea În paradisul vibratoarelor și al latexului! Pe vremuri, când Încă nu o Întâlnise pe Keiko, Yazaki mi-a povestit Într-o bună zi: „Aseară am luat trei pilule de ecstasy, trei grame de cocaină, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
privit pe cei doi urcând scările. Nici unul dintre ei nu zise nimic. Vogelmann pătrunse în apartamentul lui Hildegard afișându-și mutra de cioclu, ceea ce era o binecuvântare de vreme ce asta însemna că, cel puțin pentru un timp, gura lui urât-mirositoare, afișând dezolare, rămânea din fericire închisă. Bărbatul care-l însoțea era cu un cap mai scund decât Vogelmann și avea în jur de 35 de ani, păr blond, ochi albaștri și un aer academic. Vogelmann așteptă până ce ne așezarăm cu toții înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ori, Marin Cornea: o dată din viața anilor săi, a doua oară din suplimentarea cu febrile clipe cât anii de intense, acordate de muzică. De aceea, nu are cum să se atingă de maestru niciuna dintre suferințele cauzate de etate, boală, dezolare etc., pentru că toate pierd lupta la piept cu forța și vivacitatea a două vieți! Începând la o fragedă vârstă a fructifica talentul muzical, urmează cursurile Școlii de Muzică din Brașov, pentru ca la douăzeci și doi de ani să debuteze ca
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
în comun cu politicul? Nu! Dar politicul ar trebui să aibă cu ele! Câte pătimiri umane și-ar mai stinge intensitatea dacă în fața celui în impas s-ar ivi un umăr, în adâncul inimii sale cuprinse de furtuna supărării și dezolării o vorbă calmă, încurajatoare, în privirea ochilor săi umbriți de urât un chip frumos, peste asperitățile vieții sale, mângâierea îmbrățișării unui om săritor să apere, să ajute să clădească binele din faptele sale...! Pe astfel de oameni noi îi căutăm
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
des și spitalele de psihiatrie deveniră a doua ei casă. David asista cu satisfacție insațiabilă la distrugerea femeii și de câte ori medicina o readucea relativ la normalitate, el inventa metode tot mai ingenioase pentru a anihila eforturile medicilor. Lumii și familiei arăta dezolarea lui infinită pentru boala nevestei, grija, afecțiunea și ocrotirea lui. Toți îl considerau un sfânt de om, îl stimau și îl compătimeau. Cât despre Maria, se considera că își ispășește păcatele tinereții, așa cum e firesc să fie. Când mintea ei
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
două cuvinte:/ moarte și mare. / Case, oameni, animale și trotuare / sunt vid. / Se renunța la a sprijini mâna aceea/ și visele ce încă o incarnează / doresc s-o liniștească o dată cu liniștitele-i vene. / Tsunami, suspin al apei/ al urgenței și dezolării / primul vis înaintea dezordinii / călătorie tulburată. / Mai târziu pe străduțe și pasaje / în casele dărâmate, sub pietre / și graiuri o călătorie amorțită: / fuziunea intimă cu noaptea, odihnă, / transparența intactă / a unei ape cu pești mai reci / mâna pe care nu
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
unele situații limită, pe care omul, ajuns la capătul puterilor, simte că nu le mai poate depăși, greutățile vieții ori răutatea semenilor ce-l înconjoară învingându-l: Apoi, când crezi că-i gata, că totul s-a sfârșit, Pe calea dezolării pășind spre asfințit, Zărești printre mesteceni, care foșnesc mereu, Modestă și tăcută, casa lui Dumnezeu. Pătrunde cu credință să-ți lași aici durerea! Soarbe-i mireasma sfântă să-ți regăsești puterea! Și... cugetă, pe urmă, să vezi cum este omul
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
într-un sens, când în alt sens mereu: (M-aplec) Poezia erotică ne arată o iubită hieratică cu descifrări magice: „Ia-mi palma desfăcută și citește: Nu soarta mea e-n ea, ci soarta ta”.(Doti) Expresie a unei profunde dezolări, despărțirea îndrăgostiților înseamnă smulgerea nemiloasă a „ frunzei albastre” de pe o „ creangă de aur”: „O să rămâi în mine și după ce-o să pleci La fel de nepătrunsă, la fel de-mbietoare, O insulă ciudată cu drumuri și poteci Ce nu duc nicăierea sărmana mea plimbare
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
ci cu sâmburii amari! Am fost, însă, și sunt statornic în recunoștința preschimbată în iubire, de câte ori s-a întâmplat! Medicului Luminița Marilena Pascariu îi datorez aceste sentimente, ca rod al încrederii mele cele mai optimiste în splendorile vieții. Fără ea, dezolarea m-ar fi doborât câteodată! Nu numai pentru mine, eu cred că pentru toți suferinzii, medicul Luminița Marilena Pascariu face conștiința inseparabilă de ideea că nu există niciun om pe lume născut pentru nimic, că în sufletul fiecăruia, este elevație
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
finețea, vrednicia doctoriței Luminița Marilena Pascariu se adaugă neclintirii interesului ei de a aduce alinare, a reda pe suferind sieși, încrezător, vindecat de complexări pesimiste, pentru a-l întoarce în familie și în societate, din spital, despovărat de dureri, spaime, dezolări! Este o doctoriță cu o căldură umană care ajută bolnavul să recâștige forță și speranță. Este o umanistă sublimă. Anulează toate contrariile din omenesc, are, în toată înfățișarea corporală și sufletească, naturalismul frumuseții, superbitatea umană. Este suprasensibilă față de chinurile bolii
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
duble eredități, a unei coabitări în care animus european se reunește cu anima ancestrală, moldovenească”; 7. „este produsul unei duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Celine) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpânire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici, retrograzi”; 8. „dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova decât Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie apropape endemică”; 9. „bacovia îi evocă pe
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
universul boabei și al fărâmei. Primul vers trimite la sfârșitul lumii, la o apocalipsă generată de lipsa prelungită a precipitațiilor. Pământul crăpat apărut în calea furnicii ne obligă să admitem o realitate cruntă: seceta. Se induce în suflete astfel o dezolare care macină și te lasă pe gânduri. Chiar și pentru furnică, exploratoare energică, situația e critică. Mic și mare stăm sub umbra aceleiași amenințări. Se așteaptă un semn al proniei cerești care să curme suferința... Pană de curent - cât de
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
Autor: Mihaela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În jur de 15 Ianuarie 1990, tocmai revenisem în țară, la câteva zile după Revoluție. Am mers in Piata Amzei să cumpăr câte ceva de mâncare. Dezolare, tarabe goale, magazine cu vitrine bântuite de vântul sărăciei. În mijlocul pieței s-a format spontan o coadă mică. Merg să văd. Pe o stiva de lăzi de lemn, un individ umflat, cu degete groase și unghii murdare, îmbrăcat într-un
COGITO ERGO SUM: OUĂLE de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369538_a_370867]
-
acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului pământean urcă celebritățile atât de departe, cu prețul coborârii asupră-le a perdelei ce-i face rar văzuți și înstrăinați, îngreunând și făcând dureroasă întoarcerea la sine și în sine. Dezolarea începuse în aceste vremuri măcinate de discordie, să încalce legile pământești, începuse să se împietrească insondabil sufletele goale. În țară începuse a fi tot mai greu, iar dragostea devenise stare imaginativă impulsionată de nebinele multora. Neverticalitatea devenea aspirație, împătimitul, mit
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > DEZOLARE / DESOLATION Autor: Elenă Trifan Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DEZOLARE /DESOLATION A putrezit lumină în întunericul vieții. Gândurile se pierd în suferință. Păsările nu mai au aripi Și nici încotro a se duce
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > DEZOLARE / DESOLATION Autor: Elenă Trifan Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DEZOLARE /DESOLATION A putrezit lumină în întunericul vieții. Gândurile se pierd în suferință. Păsările nu mai au aripi Și nici încotro a se duce. Soarele devine o enigmă Ce apune în fiecare clipă. Roi de păsări se ascund În cuiburi de
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
have sickle tops And trunks crushed by hatred. The mother’s womb is worn ouț by hassle and there is birth no more. Elenă TRIFAN Translated by Ioan Adrian TRIFAN Reprodus după PARADOXISTIC ANTHOLOGY , editor Florentin SMARANDACHE, 2015 Referință Bibliografica: DEZOLARE / DESOLATION / Elenă Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1639, Anul V, 27 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
ni s-a dat! În corespondența lui cu părintele Nicolae Steinhardt, acesta îi scrie: „Credința ne dă o poziție strategică avantajoasă: un fel de retragere, de feste Burg unde nimeni și nimic nu poate să pătrundă pentru a produce incertitudine, dezolare și furie. Ce păcat că imensul dumneavoastră talent și marile dumneavoastră virtuți creștine nu sunt puse în slujba Transfiguratului!”. Sinuciderea este o altă obsesie, o temă pe care o dezbate, crezând că în acest mod poți face viața suportabilă. Întrebat
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DEZOLARE AMARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DEZOLARE AMARĂ Iubire, te-am cântat ca un poet Trăindu-te cu sufletul curat. Dar cum nimic nu e perfect, Ca și alții, și
DEZOLARE AMARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354377_a_355706]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DEZOLARE AMARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DEZOLARE AMARĂ Iubire, te-am cântat ca un poet Trăindu-te cu sufletul curat. Dar cum nimic nu e perfect, Ca și alții, și eu m-am înșelat. Deci, n-am fost primul păcălit De săruturi false, dulci cuvinte, Ce cu
DEZOLARE AMARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354377_a_355706]
-
cu sufletul curat. Dar cum nimic nu e perfect, Ca și alții, și eu m-am înșelat. Deci, n-am fost primul păcălit De săruturi false, dulci cuvinte, Ce cu intensitate le-am trăit Crezându-le așa de sfinte. Amară dezolare la sfârșit, Când încă mai aveam iluzii, Că mă iubești, cum te-am iubit Căci mai trăiam fără confuzii. Ai plecat, așa cum ai venit, O apariție surprinzătoare, Nu ai înțeles că te-am iubit Pe tine, femeie schimbătoare. Referință Bibliografică
DEZOLARE AMARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354377_a_355706]