781 matches
-
a grupului familial, diferențiază două direcții principale în această privință: psihiatria familială instituțională și psihiatria familială relațională. Să le analizăm în continuare. a) Psihiatria familială instituțională Aceasta grupează tulburările stării de sănătate mintală a grupului familial, datorate în principal unor dezorganizări structurale ale familiei. Patologia psihiatrică a familiei recunoaște mai multe situații cauzal-circumstanțiale, după cum urmează: celibatul, divorțul, văduvia; aceasta constituie factori care favorizează apariția și dezvoltarea unor tulburări psihice la membrii familiei; căsătoria este un factor de securitate pentru membrii grupului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca „modă” a consumului de droguri. Aceste elemente grave, prin alterarea stării de sănătate mintală, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul efectuării stagiului militar, în orfelinate. 4. Sindromul delirant-anomic Această formă de tulburare a stării de sănătate mintală colectivă apare în cazul stărilor de criză socială, de anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția conduitelor antisociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de sănătate mintală colectivă apare în cazul stărilor de criză socială, de anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția conduitelor antisociale, a violenței. Toate aceste aspecte care schimbă „fața societății” se vor reflecta în modul de a gândi, a simți, a acționa și a se comporta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de control și normare a modelelor de gândire, sensiblitate și comportament/acțiune ale comunităților umane. Restabilirea ordinii sociale, atribuirea valorilor culturale-morale și religioase reinstaurează ordinea și refac starea de sănătate mintală comunitară alterată. 5. Sindromul de sinistrație Acest sindrom de dezorganizare a stării de sănătate mintală comunitară se produce în situațiile de catastrofe naturale ale mediului fizic sau social (inundații, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă) sau catastrofe produse de activitatea umană și de tehnologiile moderne (poluări industriale, accidente nucleare, experimente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt esențiale și privesc în mod direct acțiunea de igienă mintală și măsurile de psihoprofilaxie. Dincolo de caracteristicile etno-psihologice specifice fiecărui grup social, starea de sănătate mintală este influențată de valorile modelului sociocultural, tradiții, norme, modele de educație, stil de viață. Dezorganizarea acestor „factori modelatori sanogenetici” va avea consecințe imediate și la distanță, de diferite grade și forme, privind starea de sănătate mintală. Cele mai importante consecințe ale crizelor sociale sunt reprezentate de: - schimbarea mentalităților, a modului de „a vedea” și de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi atinse; o viață care este lipsită de sens nu oferă nimic membrilor societății; nu se poate conta pe nimeni în ceea ce privește obținerea unui sprijin moral și social. În aceste condiții, anomia are două implicații majore, directe: în plan social, o dezorganizare valorică a societății; în plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de persoană cu handicap - gradul accentuat; 1. Rezultatele evaluării complexe inițiale, pe toate domenii le de dezvoltare: Deficienta mintală moderată spre severă, heteroagresivitate, vocabular slab dezvoltat, dificultăți de comunicare, tulburări instrumentale, dificultăți de adaptare, tulburări de comportament și bizarerii comportamentale; dezorganizare senzorio-perceptivă dislalie polimorfă motivație scăzută pentru activități școlare, negativism, refuzul activității școlare dificultăți de relaționare și comunicare agitație psihomotorie crize epileptice autonomie personală și socială slab dezvoltată manifestări auto și heteroagresive 2. Priorități de intervenție (nu trebuie să fie mai
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
marginalizării sociale nu trebuie căutată în raritatea resurselor, ci într-un anumit mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
sănătate a acestora: o alimentație insuficientă sau dezechilibrată, condiții mizere de locuit, lipsa unor condiții de igienă (apă, toaletă în locuință). În același timp, stresul, starea psihică a individului sărac, de multe ori cu un nivel de educație scăzut, sau dezorganizarea familială a generat situații de abandonare a îngrijirii stării de sănătate ori stiluri de viață nesănătoase (incluzând alcoolismul), ajungându-se treptat la o acumulare de boli insuficient tratate/netratate (vezi și Berevescu, Stănculescu, 2004). Dincolo de problemele strict legate de fenomenul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu caracter demobilizator pentru activitate. În general, anxietatea poate fi identificată după următoarele caracteristici: este nemotivată, se referă la un pericol iminent și nedeterminat, fată de care apare o atitudine de așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie de tulburări vegetative ce creează disconfort somatic generator, la rândul său, a unui efect de Întreținere a anxietătii. Sub aspect psihologic, starea de anxietate este percepută de către individ mai Întâi ca o stare
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
În laborator nu permit construirea unor curbe a răspunsului pe doză la amphetamine, doze mai mari nu par să amplifice pur și simplu comportamentele observate la doze mai mici, ci mai degrabă doze intermediare șunt asociate cu agresivitate, violența și dezorganizarea generală a comportamentului social. De asemenea, În timp ce consumul cronic de amphetamine pare a fi strans legat de comportamentul violent comparativ cu alte droguri, dar intensitatea acestei relații depinde de trăsăturile psihopatologice pre existente. Efectele consumului de ecstasy pe o perioadă
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare (evaluarea inițială a nevoilor, precum și a impactului infracțiunii/evaluare periodică și finală); 4. Stabilirea unei relații de suport. CONCLUZII Așa cum rezultă din studiile de caz pe care le-am efectuat, situația materială precară, dezorganizarea familiei, nivelul redus de școlarizare și calificare al abuzatorilor, consumul excesiv de alcool (uneori chiar de droguri), diferite tulburări sau boli psihice (traume din cursul copilăriei), anumite mentalități preluate din familia de origine se numără printre cei mai importanți factori care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
psihanaliză. Odată constituită, psihopatologia își va organiza „direcțiile de cunoaștere” în următoarele sectoare: a) Psihopatologia generală: studiază normalitatea și anormalitatea psihică, doctrina bolii mintale, conceptele și limbajul său științific, discursul epistemic etc. b) Psihopatologia clinică: studiază procesele de „organizare” și „dezorganizare” ale sistemului personalității (aparatul psihic), fenomenele psihice morbide reprezentate prin tulburările proceselor psihice, simptomele și sindroamele psihopatologice, precum și cadrul general al nosologiei psihiatrice. c) Psihopatologia nosologică: studiază aspectele psihopatologice specifice ale „bolilor psihice”, tipul de alteralitate psihică și semnificația medico-psihologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realitatea (integrare, adaptare, dezadaptare, alienare). O precizare interesantă este făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că „boala nu este un corp străin, ci ea depinde de organizarea ființei vii, apărând esențialmente ca un efect al dezorganizării sale”. Toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect studiul „fenomenului psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fi normal într-o situație dată, ci de a fi normativ în această situație ca și în alte situații diferite ca posibilități oferite individului. În felul acesta „boala se înfățișează ca o conduită a omului care a suferit o dezorganizare a funcțiilor sale” (J. de Ajuriaguerra). Acest mod de a înțelege sănătatea cât și boala ne amintește de teza lui C. Bernard pentru care „sănătatea și boala” nu sunt decât două moduri esențialmente diferite. Ele nu trebuie considerate ca principii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grad: exagerarea, disproporția, dizarmonia fenomenelor normale constituie starea de boală. Dacă privim problema normalității și a anormalității dintr-o perspectivă antropologică, sănătatea va avea un caracter relativ, iar tipul de „om normal” devine, în cazul acesta, o abstracție ideală. Aspectele dezorganizării în psihopatologie Am stabilit că „normalitatea” este condiția naturală a stării de echilibru psihic, dar concomitent ea reprezintă și criteriul de evaluare al abaterii de la normă. În cazurile oferite de psihiatria clinică, dincolo de aspectul „tablourilor clinico-nosologice”, J. de Ajuriaguerra vede
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturală a stării de echilibru psihic, dar concomitent ea reprezintă și criteriul de evaluare al abaterii de la normă. În cazurile oferite de psihiatria clinică, dincolo de aspectul „tablourilor clinico-nosologice”, J. de Ajuriaguerra vede, din punct de vedere psihopatologic un proces de dezorganizare al normalității psihice. În cadrul acestei dezorganizări se disting mai multe forme specifice. Dezorganizarea în psihopatologie trebuie considerată din punct de vedere dinamic, ca un proces extrem de complex. Ea trebuie înțeleasă ca reprezentând noi modele funcționale adaptate condițiilor patogenetice care au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar concomitent ea reprezintă și criteriul de evaluare al abaterii de la normă. În cazurile oferite de psihiatria clinică, dincolo de aspectul „tablourilor clinico-nosologice”, J. de Ajuriaguerra vede, din punct de vedere psihopatologic un proces de dezorganizare al normalității psihice. În cadrul acestei dezorganizări se disting mai multe forme specifice. Dezorganizarea în psihopatologie trebuie considerată din punct de vedere dinamic, ca un proces extrem de complex. Ea trebuie înțeleasă ca reprezentând noi modele funcționale adaptate condițiilor patogenetice care au produs dezorganizarea. Aceste „modele patologice” provin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evaluare al abaterii de la normă. În cazurile oferite de psihiatria clinică, dincolo de aspectul „tablourilor clinico-nosologice”, J. de Ajuriaguerra vede, din punct de vedere psihopatologic un proces de dezorganizare al normalității psihice. În cadrul acestei dezorganizări se disting mai multe forme specifice. Dezorganizarea în psihopatologie trebuie considerată din punct de vedere dinamic, ca un proces extrem de complex. Ea trebuie înțeleasă ca reprezentând noi modele funcționale adaptate condițiilor patogenetice care au produs dezorganizarea. Aceste „modele patologice” provin din structurile normale ale persoanei și ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normalității psihice. În cadrul acestei dezorganizări se disting mai multe forme specifice. Dezorganizarea în psihopatologie trebuie considerată din punct de vedere dinamic, ca un proces extrem de complex. Ea trebuie înțeleasă ca reprezentând noi modele funcționale adaptate condițiilor patogenetice care au produs dezorganizarea. Aceste „modele patologice” provin din structurile normale ale persoanei și ele depind de tipul de personalitate, de capacitățile de „a se opune” acțiunii factorilor morbigenetici, de nivelul de dezvoltare-maturizare al personalității, de dispozițiile ereditare ale acesteia etc. Formele de organizare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
provin din structurile normale ale persoanei și ele depind de tipul de personalitate, de capacitățile de „a se opune” acțiunii factorilor morbigenetici, de nivelul de dezvoltare-maturizare al personalității, de dispozițiile ereditare ale acesteia etc. Formele de organizare, precum și cele de dezorganizare ale personalității au o „dinamică constitutivă” extrem de precisă, urmând regulile stabilite de H. Jackson referitoare la organizarea sistemului personalității. Acesta stabilește că funcțiile psihice, considerate ca instanțe structurale ale personalității sau „niveluri de organizare” se dezvoltă progresiv de „jos în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale personalității sau „niveluri de organizare” se dezvoltă progresiv de „jos în sus”, de la simple, stabile și bine organizate către complexe, instabile și mai puțin organizate. Aceasta este dinamica procesului de organizare. Invers, în raport cu dinamica procesului de organizare, procesul de dezorganizare al sistemului personalității se va produce de „sus în jos” de la complex către simplu, reluând, în sens invers dinamica dezvoltării. Este vorba de fapt de un proces de disoluție funcțională, reprezentând însăși formele patologice. Boala fiind rezultatul unui proces de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]