409 matches
-
ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XXUn alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unitede OCTAVIAN CURPAȘEditura „Anthem”, Arizona, SUAoctombrie 2011Exilul românesc de dupa al doilea război mondial reprezintă un fenomen social, o dramă a istoriei naționale, a celor dezrădăcinați și a familiilor lor. Și mă îndoiesc de faptul că acest fenomen s-a încheiat odată cu instalarea „democrației” din anii 90, mai ales în estul României, și aici mă refer la Basarabia, unde și astăzi destinele sunt măcinate de urmărire
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
aceste condiții îngrozitoare au fost ținuți zeci de ani, după încheierea tratatului de pace. Când în România comunistă se striga: trăiască prietenia româno-sovietică! Chiar nimic nu avem de învățat de la „prietenii” noștri aliato-inamici și inamico-aliați? -romanul descrie și calvarul basarabenilor dezrădăcinați și deportați în gulagul siberian, cu scopul vădit al lui Stalin de a schimba structura demografică în această provincie istorică românească, numită astăzi „republica Moldova”, în care se vorbește limba...moldovenească. -nu în ultimul rând, romanul este important pentru că, „întoarcerea
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
rău în asta? Nu le-am dori în taină și părinților noștri, rămași statornici la vatră, îmbătrânind departe de noi, o senectute la fel de serenă și pașnică? Ba bine că nu, dar, din păcate, “copacii” noștri de acasă nu se lasă dezrădăcinați așa ușor. Preferă statornicia iernii românești, chiar dacă viața ne confruntă cu situația absurdă a emigrării personalului calificat, care s-ar putea îngriji de ei la fața locului. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca să le dai o româncuță de ajutor, trebuie
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
vile, eleganță, mașini cu mărci remarcabile, dar și o lume de periferie, nu numai pe la margini... Foștii colegi, amintirile unei lumi total dispărute... Totodată, o presă locală jalnică. (Sunt subiectiv, recunosc! Totuși...). Peste tot și toate, condiția mea de intelectual dezrădăcinat, evreu cândva naiv și încrezător în românitatea mea, românitate pe care o mai respir și mi-o simt și astăzi, alături de evreitatea mereu mai puternică, de dragostea pentru locul acesta unic care este Israelul. La Asociația Scriitorilor de Limba Română
RONI CĂCIULARU- SUNT MILIARDARUL SUFLETULUI MEU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348931_a_350260]
-
îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și fără posibilitatea de a reveni, iar aceasta ducea fie la disperare, fie la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
ținea o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea care urma să se contureze. Panait Istrati, “hamalul socialist din portul Brăilei �”, născut și crescut într-o societate mizeră, într-un spațiu închis avea să devină dezrădăcinatul vagabond al lumii, purtător al treselor intelectualității franțuzești. Pe tot parcursul vieții sale, Panait Istrati a trăit sub zodia revoltei interioare, din dorința de a se descoperi pe deplin într-un orizont fără perspective. Om al instinctului, consideră soarta parte
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
masterat de la o universitate de seamă conferit că o recunoaștere a curajului și talentului ei dar cum se poate obține o măsură de-nțelepciune, o doamne? un fel de-a-ntreba și a spune care să nu-i mânie pe zei? dezrădăcinata din zona în care mă simțeam protejată acasă între ai mei unde creșteam în lumina prea blândă în vântul ce mângâie că o insectă ce merge pe apă, ușor, cătinel acum cu egoul șlefuit, ajustat, devenit maleabil în valul cel
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
dintre calendare” și atunci când „cerul grăbit își ascunde albastru” , gândul poetului se îndreaptă către cea care i-a dat viață, care i-a fost sprijin și povață. Poezia dedicată mamei - acest izvor al vieții adevărate, fără de care poetul ar rămâne dezrădăcinat și mereu în derivă - are o mare încărcătură emoțională, de o remarcabilă profunzime a trăirilor. „n-am mai venit acasă de-astă toamnă / dar am ajuns de ziua ta/ precum iubirea se întoarce/ la cel ce știe a o da
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
lege protecționistă. Conservatorii se plîng de faptul că mașinile agricole ar fi importate la costuri prea ridicate și explică faptul că beneficiari ai acestei protecții sînt străinii care măresc, printr-o industrializare rapidă, depopularea satelor și ruina morală a țărănimii dezrădăcinate. Liberalii dispun de un contra-argument: ei votează în 1887 o lege de încurajare a industriei și o completează în 1912, pentru că "străinii vin în România ca să cîștige bani și apoi se retrag, după ce au făcut avere, lăsînd doar disprețul lor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reflux al romanității care avea să influențeze negativ evoluția creștinismului din spațiul carpato-dunăreano-pontic. Aflat într-o situație foarte gravă, creștinismul n-a fost șters cu desăvârșire din regiunile sud-est europene (dar s-a susținut acest lucru), el a fost "total dezrădăcinat" (Fr. Dvornik). Au dispărut formele superioare de organizare bisericească, a încetat sistemul urban și episcopal, au fost întrerupte legăturile canonice cu Roma și Constantinopol, a avut loc slavizarea aproape completă a unor regiuni, dar au supraviețuit grupuri (nuclee) creștine pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
suficientă, la rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac nu poate crește decât din rădăcinele sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădăcinat al naționalității nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil de-a se regenera. [30 septembrie 1882] ["NU-NȚELEGEM CE FOLOS... Nu-nțelegem ce folos poate să aibă "Romînul" din falsificarea și esplicarea strâmbă a statisticei? În dorința
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
monoteismul la capătul unei deliberări spirituale, prin suprapunerea argumentelor pro și contra, să-1 fi adoptat fiindcă altfel nu se putea. Înrădacinarea prin straturile superioare e o idee genială, dar dacă admiteți axioma neîmplinirii, nu vă veți mira că un popor dezrădăcinat, sărăcit, se reorganizează după origini cerești. Al doilea motiv are legatură cu "spiritul". Înclin să cred că Dumnezeu nu este în spiritul omului, ci în picioarele lui. Omul, mi se pare, crede la început cu picioarele, capul le urmează. Dumnezeu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
subcapitolul următor). Există și o deteritorializare a oamenilor, atâta timp cât mase de oameni mai mari decât oricând, sunt antrenați în fluxuri de migrație (datorată războaielor, șomajului, sărăciei), de lungă sau scurtă durată, la distanțe variabile de țările lor natale. Acești oameni, dezrădăcinați, nu mai au decât legături simbolice cu locul lor natal, ceea ce pune acut problema definirii identității lor. Caracteristicile procesului globalizării care se decantează parcurgând literatura de specialitate pe această temă sunt următoarele: faptul că procesul este considerat a fi ireversibil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
morale a omului este dată În primul rând de Încrederea pe care cei din jur ți-o acordă, la un moment dat. Cine nu se simte legat de semenii lui prin tradiții și scopuri comune este, de fapt, un om dezrădăcinat, care va sfârși până la urmă prin a fi devorat de demonul infatuării sau de cel al singurătății: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta”.) Înainte de a-ți lua casă, află cine Îți este vecin. (Calitatea coexistenței
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trei, Magdalena, plictisiți de existența lor mediocră, nu sunt învinși, nici ratați. Ei fac parte din categoria nonconformiștilor, înscriindu-se în galeria tipurilor tradiționale ale prozei rurale. Un hectar de umbră pentru Sahara (1984) are ca personaj central pe basarabeanul dezrădăcinat care, revenit în mediul de obârșie, mânat ca de soartă, își află aici moartea. Proza din ultimii ani de viață ai lui I. este polemică, adeseori cu aluzii străvezii la adresa sistemului totalitar. Nuvelele i-au fost traduse în limbile rusă
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
săi • Philippe Ariès, Georges Duby, Istoria vieții private, vol. 10, traducere de Constanța Tănăsescu, București, Editura Meridiane, 1997, p. 137. • Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, București, Editura Humanitas, 1996, p. 181. își oferea, astfel, posibilitatea de a se prezenta ca dezrădăcinat și revoluționar, ca exilat de profesie și conștiință negativă a epocii sale. Disertația inaugurală care îi aducea tânărului Marx titlul de Privat-Docent purta în exergă un citat din Eschil: „Într-un cuvânt, urăsc toți zeii“102. Aceștia reprezentau, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
injustiției în care eroina încearcă să supraviețuiască spiritual și cultural are un corespondent în universul real al României din perioada comunistă. Dramatismul este contrabalansat de umor negru și de o ironie suculentă. Personajele principale se înscriu în categoria „victimei”: individ dezrădăcinat, nefericit, persecutat adesea pe nedrept de compatrioți din motive obscure, alienare fizică și spirituală, condiție a „străinului în exil”. Contradicția dintre nevoia de a se elibera și nostalgia despărțirii de lumea în care își are rădăcinile, conflictul violent dintre luciditate
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
unei riguroase cercetări de teren pe tema adaptării țăranului mexican la viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american folosește în lucrare, ca o construcție narativă, tocmai biografiile celor cinci copii ai personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat de vicisitudinile vieții într-un spațiu străin, iar în strădania de a-l confrunta cu demnitate, dezvoltă o gamă întinsă de reacții, de la apăsare și deznădejde sufletească până la sublimă detașare, prin refugii în cele mai prozaice comportamente. (În filmul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare netă între valorile efemere și cele perene. Romanul Lia (1983) este axat pe probleme morale, iar Totul se repetă (1988) se înscrie în „formula micului realism care dezvăluie lumea sufletească a
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
versiunea sa plenară, este un amalgam al acestor două forțe anterioare care au scuturat Europa din construcția ei medievală și au Împins-o În era modernă. Într-un sens foarte real, visul american este În bună parte o creație europeană, dezrădăcinată, plantată În solul american și cultivată pentru a corespunde mediului unic american. Nouă, americanilor, ne place să ne știm progresiști, cu atenția ațintită spre orizontul Îndepărtat. Totuși viziunea noastră asupra lumii, cu toate că ar părea straniu, este ancorată Într-o anumită
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adolescentine ale protagonistului, Sava (cubul de zahăr este simbolul armoniei, purității, „dulceții vieții” și perfecțiunii morale), și perspectiva antiutopică pe care o impune mediul alienant al satului de codru Bahuseni, cufundat în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a mai publicat volumul de proză Păsări mergând
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
colaborare cu Irina Fortunescu și Barbu Brezianu); Eugen Ionescu, Note și contranote, pref. trad., București, 1992; Gérard Genette, Introducere în arhitext, pref. trad., București, 1994; Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, pref. trad., București, 1996; Tzvetan Todorov, Omul dezrădăcinat, pref. trad., Iași, 1999; Paul Ricoeur, De la text la acțiune, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Paul Morand, București, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Marian Papahagi). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, CNT, 1966, 43; Ilina Grigorovici, „Avangardismul
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
o complicată mecanică sufletească, mai elastică și mai imprevizibilă. Ideologic însă, prozatorul nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau disimulați. Autorul are pretenția de a descoperi în realitatea contingentă un fenomen nou, de inadaptare cu extensie colectivă, datorat unei disjuncții între ritmul rapid al civilizației și cel individual, mai lent. Sortit acestei „tragedii”, contemporanul său, omul secolului
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
în notații abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de Sus, pădurea, fantasmele medievale, copilăria circumscriu un filon autohton prezent și în scrisul altor poeți tineri (bucovineni și ardeleni) din anii ’30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă narațiunii tenta unei dezbateri cu deschidere parabolică asupra soartei omului la sfârșit de mileniu și a omului dezrădăcinat, rupt de patrie, în mod special. Frământările insului însingurat, trăind printre străini ca în mijlocul pustiei, încercările zadarnice de a se adapta și de a intra în comuniune cu noua colectivitate, ca și persistența, de dincolo de fire, a tiparelor etnice de
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]