151 matches
-
-i conduce la București. Numai că, într-un final patetic, bravul Tudor le strecoară răsculaților ura împotriva turcilor și abdică de la scopul inițial al acțiunii. Țărănimea rămânea în continuare înrobită, până când clasa burgheză a hotărât că sosise momentul să o dezrobească. Dar, gestul nu era gratuit ! El era justificat prin faptul că burghezia avea nevoie de forță de muncă, iar țărănimea reprezenta un important potențial. Același activist - tovarășul Mazilu - intervine în ședința din 2 martie, când insistă asupra importanței zilei de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și nici nu va pieri Românul știe să înfrunte ceasul greu El crede în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
literar și artistic, 24 ianuarie 1982) BÂRNA Vlaicu Înfrățirea armatei dintre RPR și URSS văzută de poetul Vlaicu Bârna (nota V. I.) „Armata sovietică, Armata bravă de eroi Măreață și puternică, În timp de pace și-n război; Ne-ai dezrobit al țării plai, Pe-ai vieții dușmani i ai învins În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
față de Germania. În acest context, la 22 iunie 1941, când Germania a atacat Uniunea Sovietică, generalul Ion Antonescu și-a asumat singur, responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la 28 iunie 1940 se bucurau de naționalitatea română.Cei care pierdeau cetățenia română erau locuitorii care au cerut, după 28 iunie 1940, autorizație de reîntoarcere în teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
entuziasm, jignit parcă, totuși o ia și pleacă cu picioarele altuia... Ștefan, cu același zâmbet, se plesnește peste frunte: Era să uit! Principe! Am hotărât în Sfatul de taină! Trei steaguri de oștire, viteji tot unu' și unu' -, îndeajuns ca să dezrobești Mangopul! Alexandru scoate un chiot de bucurie: Trăiască Domnul Ștefan! Când?! Când?! Zbor!! Răbdare. Toate la timpul potrivit. Deocamdată, sapă! Apără Suceava, precum Suceava apără Mangopul! Sapă! Apăr Suceava! strigă Alexandru cu entuziasm și iese cu cazmaua. Maria îl îmbrățișează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichița mângâie cu piciorul gol spinarea câinelui. -Știu principe. Ai vise mari, împărătești. Le vei putea împlini oare? Alexandru sare în picioare și rostește cu pasiune: Am și pornit către împlinirea lor! Abia aștept să mă avânt în luptă! Voi dezrobi Mangopul! Apoi... Și... și turcii?! întreabă Voichița ciupind struna cea mai gravă. Dacă dau turcii?! Voi pune mâna pe sabie! se avântă Alexandru, teribil. Voi ridica Apusul! Vom porni o mare cruciadă! Vom... Până atunci, le vine de hac Măria sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară de zor, pe vârtelniță, feșile. Înțelege-l și tu, turcii bat la porțile Moldovei... Trei steaguri de oștire numai?! Și pe ăștia și i-a rupt din inimă... Pentru fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei, ceea ce pricinuiește multe greșeli și suferințe popoarelor pe care le ocârmuiesc. Nălucite vise? Ohooho! hohotește Ștefan. Nici nu-mi dăduseră tuleiele și mă visam un vajnic căpitan de oști. Eu am dezrobit Constantinopolul! Nu știai?! Și... și "Sfântul Mormânt", tot eu! Da! Chiar eu! Cu sabia! Eram un erou!... Un mare erou!... Daniil zâmbește cu îngăduință, cu simpatie pentru Năzdrăvanul acela cu tuleie, mare căpitan. Omenirea are nevoie de eroi, și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
teritorielă a României și acesta îl asigură prin promisiunea, că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
soldatul american soldatului „davai cias”. Pe vremuri, mă împotriveam Rusiei, deși Rusia n-a avut de fapt - nici atunci! - cine știe ce forță. A jucat la cacealma. Iar americanii, pe care noi îi așteptam cu sufletul la gură să vină să ne dezrobească, americanii au încurajat-o. Încă de la început! Adică înainte de război... După, au lăsat-o să se bucure de dominația în Răsăritul Europei, să jefuiască în liniște popoarele supuse de Armata Roșie. Au lăsat-o să se întindă ca o pecingine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
domnule director, dar suntem convinși că dvs. le știți mai bine ca noi. Niciunul din cei 16 colegi nu a făcut cerere de a pleca din țară și nici nu vrem să plecăm pentru că vrem să luptăm și să ne dezrobim țara de cotropitorii nesăbuiți care au căzut pe capul nostru [familia și clica mafioților Ceaușescu]. Transmitem pe această cale cele mai calde și sincere urări de bine și prosperitate eroicului popor polonez și sindicatului Solidaritatea, în frunte cu bravul ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de naivi, de fanatizați, în Germania, Italia, Grecia sau în țările nordice. Ar trebui ca propaganda dvs. să-și îndrepte antenele prin mass-media și spre Occidentul pălit și pe care-l așteaptă o soartă ceaușească mai târziu sau mai devreme. Dezrobiți minciuna. Aruncați reflectoare asupra goliciunii. Vă trimit cele mai sincere gânduri și mulțumiri. Werner Trampau, [octombrie] 1984, difuzată la 25 octombrie 1984 Post-scriptum la o vizită de stat Mă numesc Werner Trampau, am 66 de ani, am fost profesor de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca, în deosebire de atâtea mii de contemporani ai săi din ținutul Neamțului, Creangă să învețe la Socola și la Școala Normală - literatura noastră ar fi fost lipsită de cel mai fermecător prozator al ei. Acuma însă, dacă va fi dezrobită, țărănimea se va cultiva ca clasă, și astfel câmpul din care se vor recruta scriitorii neamului va fi nemăsurat mai mare decât până azi, când el coincidea numai cu acel un milion de târgoveți împestrițați ca limbă, plus rarii emigranți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale unor tranzacții - vânzări și cumpărări, danii și chiar moșteniri. Spre deosebire de sclavii de altă dată, ei nu puteau fi uciși fără judecată, dar puteau fi vânduți individual, cu sau fără copiii lor. Obiectiv al revoluției din 1848, ei au fost dezrobiți încă din 1844, dar eliberați treptat până în anul 1863, fiecare grupare a lor având așezări, conducători proprii care îi reprezentau în fața administrației. r) Birnicii formau categoria fiscală care nu se bucura de nici un avantaj și plăteau birul pe care li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Slătioarele Casă Veche Stănești/Stănești Câinenii Mari Stănești/Stoilești Câinenii Mici Stoilești Calina Tanislavi Cârstănești Ursoaia Cermegești Urși Cheia Vătășești Cioboți Zăvoieni Ciocâltei Ciorăști Cocoru Colelia Coltești Copăceni Corbi Costești Coșani Cremenari Crețeni Cueni Cumpene Curtea Dăești Dăești/Popești Dejoiu Dezrobiți Diculești Dobricea �� Dobriceni Dobrușa Dosu Râului �� Dragioiu Drăganu Drăgoești �� Dumbrăvești Fărtățești Făurești Fedeleșoiu Fișcălia Foleștii de Jos Foleștii de Sus Fotești Frăncești Galicea Gănești Genuneni Ghioroiu Giuleștii de Sus Glăvile Govora Sat Grădiștea Greci Gură Văii �� Gușoeni Gușoianca Hotărasa �� Hotăroaia
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea Căciulata k)172. Biserica bolniței Orașul Călimănești, Vâlcea Mănăstirii Cozia localitatea Căciulata k)173. Biserica Nașterii Orașul Călimănești Vâlcea Maicii Domnului a schitului Ostrov k)174. Ansamblul Mănăstirii Comuna Frâncești, satul Dezrobiți Vâlcea Dintr-un Lemn k)175. Schitul Fedeleșoiu Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu Vâlcea k)176. Ansamblul Mănăstirii Comuna Mihăești, satul Govora Vâlcea Govora k)177. Ansamblul Mănăstirii Orașul Horezu, satul Românii de Jos Vâlcea Horezu k)178. Biserica Intrarea Orașul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
al Moldovei, un trecut ce pare a fi total necunoscut tinerei generații și complet ignorat sau poate chiar ascuns cu grijă de către cei din generația-martor al acestor evenimente. „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul. Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și din miazănoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți.” Este ordinul care l-a transformat pe Mareșalul Antonescu într-un adevărat erou al neamului în ochii majorității cetățenilor Republicii Moldova, simbolizînd totodată începutul procesului de eliberare de sub ocupația sovietică a ceea ce
STAGIUNEA TIR - TEATRUL ISTORIILOR RECENTE // SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 2014 () [Corola-website/Science/295784_a_297113]
-
să-i pedepsească pe ahei. Furios, zeul răspândește ciumă și boli în tabăra aheilor. Ciuma va dura nouă zile, timp în care vor muri mii de ostași ahei. Calchas vestește că ea nu va înceta decât după ce Chryseis va fi dezrobită. În cele din urmă Agamemnon îi dat drumul fiicei lui Chryses, dar o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis, iubită cu ardoare de eroul mirmidon. Iritat de o asemenea necinstire din partea lui Agamemnon, Ahile vrea să-și facă
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
se bucure de superioritatea asupra adversarilor săi. El a atras un mare număr de aliați, printre care Ferrand, contele de Flandra, si regele Ioan al Angliei. Flandra, care fusese susținută de Franța de peste un secol, s-a alăturat alianței să dezrobească statul francez o dată și pentru totdeauna. Situat la granița dintre Sfanțul Imperiu Român și Franța, poziția sa a fost de multe ori neclară, dar regii, în general, fiind slabi și având o autonomie mai puțin accentuată asupra vasalilor lor, flamanzii
Bătălia de la Bouvines () [Corola-website/Science/324883_a_326212]
-
ce-ai pus pământul Cu măsuri, Hristoase, Astăzi șezi în mic mormânt, Ziditorule, Și din gropi, pe cei ce-au murit înviezi. 5. Iisuse al meu, Împărat a toate, De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ? Vrei să dezrobești neamul omenesc. 6. Stăpânul a toate Mort se vede acum Și deșertătorul gropilor celor morți Se încuie-n groapă nouă ca unom. 7. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut Și
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
o femeie și copii. Copiii mai mari de 5 ani trebuiau să fie îndepărtați din famiile rome și educați de cetățeni neromi. În Principatele Române, moșierii și mănăstirile ortodoxe dețineau țigani ca robi. În anul 1837, divanul Țării Românesti a dezrobit țiganii care aparțineau statului, colonizându-i în satele boierești. Țiganii au primit pământuri arabile și au fost tratați ca țărani liberi. Câtiva ani mai târziu, în Moldova, domnitorul Sturza a urmat exemplul domnitorului Ghica din Țara Româneasca și în 1844
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
domnitorului Ghica din Țara Româneasca și în 1844 a prezentat Adunării Obștesti un proiect de abolire pentru țiganii clerului și pentru cei care practicau meserii în orașe. Proiectul a fost votat și, la scurt timp după aceea, prințul Bibescu a dezrobit țiganii care le aparțineau boierilor. În 1848, revolutia din Țara Românească a obținut abolirea totală a robiei, însă aceasta a fost reinstaurată în curând, după ce rușii și turcii au pătruns în Țările Române. În urma unor ample revolte, robia țiganilor a
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
a fost acceptată, iar Alexei Orlov a fost numit comandant al expediției cu gradul de general-șef. Alexei Orlov avea să scrie despre expediție în particular și despre război în general că simte că este de datoria rușilor să îi dezrobească pe ortodocși de sub jugul musulman, urmând calea spre Constantinopol, așa cum fusese trasată în testamentul lui Petru cel Mare. Grigori Orlov a prezentat planul expediției în fața Ecaterinei și consilierilor împărătesei sugerând să se trimită câteva corăbii în Mediterana în „voiaj”, acestea
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]