192 matches
-
mai Îndrăzneață a țîțișoarei. Complexitatea simbolică a ochiului s-a putut constata. Vocația sinului e să „Înghie”: „Spre sînul cel de albcțc, Alunei patima mă-nghie”... Ochiul provoacă pasiunea, sînul naște delirul erotic. „SÎnuri cu mici țîță” (Cine-i Amoriul?), „țîțișoara dezvelită” cutremură, smintesc simțurile. Farmecul lor (unul dintre...) vine din albețea lor. Din sin izvorăsc nurii, blindera și dulceața, trei din componentele pasiunii erotice. Aerul ce aburește I Dintr-un sîn... zice În chip tulburător poetul. Mai departe, Conachi, totuși, nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în plânset, ca și cum ar fi vrut să tragă înapoi tot aerul pe care gâfâielile îl risipiseră... Plânsul i se înmuie într-un tors de pisică. Mai târziu, când și acesta încetă, Petrache înțelese că Aurica, așa încălecându-l, pe jumătate dezvelită, adormise cu capul culcat pe umărul lui. Îi ridică paltonul pe umeri și i-l strânse peste șale. Privi îndelung, prin parbrizul macaralei, stelele și luminile orașului, cerurile amestecate, căută din pri viri castelul care se deslușea ca un contur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se apropie și o ia în brațe. Aparatul se rotește apoi încet, ajunge în spatele femeii și atunci vedem că mâinile bărbatului care au cuprins-o s-au înfipt într-un trup ecorșat și putrid, în straturile de sub piele, în mușchii dezveliți, în sânge, în cartilagii și în oasele care răsar ici și colo. Kubrick ne pune aici în fața unui subiect ambigui: însuși trupul nostru. Care este "adevărul" lui? Este oare un om în pielea goală ― "gol"? Sau mai degrabă el este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ani de la data decesului, se face dezgropania. Cu această ocazie se dezgroapă rămășițele decedatului, se spală oasele cu vin, se pun într-o bucată de pânză albă, se face slujbă la groapă și pomană acasă. După ce au stat o noapte dezvelite, oasele se îngroapă din nou. Când nu se dorește exhumarea, „se împânzește” mormântul, se acoperă mormântul cu pânză albită, se fac slujba de pomenire și praznic acasă. Dezgropaniei la 7 ani reprezintă, probabil, o reminescență a vechilor culte precreștine. OBICEIURI
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să fie inspirat, timp de câteva minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Deznodământul Poveștii de iarnă se va baza, în întregime, pe îmbinarea temei „minunii” cu tema înfruntării fantomelor: frumusețea „fără pereche” a statuii ca imagine moartă („her dead likeness”), comparabilă cu frumusețea la fel de „neasemuită” a modelului în timpul vieții; uluirea în fața statuii dezvelite („you wonder”), care nu numai că-i amuțește pe privitori, dar îi și face să rămână înmărmuriți, încremeniți, metamorfozați parcă în stane de piatră. Shakespeare pare să ne conducă aici în însuși miezul ambivalenței imagine neînsuflețită/imagine vie. Efectul asemănării
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
adînc; de aer; fără aer; anturaj; ascuns; de bani; fără bani; Barcelona; bidon; bloc; buzunar; cadă; cameră; cana; în cap; la cap; capul; carnețel; căzătură; Chelsea; cîștig; clar; clepsidră; club; colanți; copil; coș; coșciug; curat; cutie; deosebit; depresie; dezbracă; dezbrăcat; dezvelit; pe dinăuntru; ecou; eu; evadare; femeie; ființă; foaie; forma; fotbalist; frigider; frumos; fără fund; găleată; gel de duș; goliciune; golit; hamal; haos; imens; imensitate; incertitudine; indiferență; infinit; inimă; interior; împlinit; încăpere; închis; întunecat; joacă; jumătate plin; lacună; liniște; lipsește; lipsește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Smulge-ți cerul din priviri,/ Buzele din amintiri,/ scoate-ți marea de pe față/..." Peisajul mării este fixat într-o muzică aparte, imagistica este rară. "Sub deal se află marea moartă uriașă și noi pământenii trebuie să venim/ cu târnăcoape și dezveliți luminii/ un foc absurd ce arde nicăieri". Ideea este prezentă și în poemul " Scheletul unei mări", unde puii vulturului zboară în sens invers, adică spre prototipuri (Ion Barbu), dar zborul vulturilor este în afară și din această contra dicție se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe plăcile sensibile, ci dau clișee voalate, atunci cînd nu privești cu un interes viu. Pentru acel care e locuitor indiferent, care nu și-a pus acolo mobilul existenței, realitatea orașului are încă o membrană învăluitoare și defensivă; pe cînd dezvelită, dă acelui care își converge spre ea tot sufletul o atingere vie." Devine simptomatică ipostazierea ca locuitor, conștiință atentă și ne-"indiferentă" la existența "cetății" în care se simte parte sensibilă și vie. Sugestia "membranei" impermeabile și obscurizante naște o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cerându-i să renunțe la erezia lui latină. Așadar, voința aproape sadică a virginei, dublată de pasiune mistuitoare, lucrează asupra întunecatului înger al păcatului, Jean Ange. Anna nu pregetă să facă din el un cobai al nurilor ei irezistibili, anume dezveliți, comportându-se ca și cum dragostea lor ar avea un viitor, în vreme ce el nu încetează să invoce sfârșitul Constantinopolului și hotărârea de a-l apăra cu prețul vieții. Văzând cum grecii mor pe zidurile orașului, Jean Ange se decide să se boteze
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
femeii și șarpelui, clișeu al demonologiei populare, într-o ecuație plină de subînțelesuri lubrice. Tema este reluată în 1907, dar de data aceasta femeia, cu aceeași expresie de lascivitate, se află în picioare, iar reptila îi înconjoară corpul lăsându-i dezvelit bustul și odihnindu-și capul pe umărul ei, cu gura deschisă ca pentru a ataca. În Senzualitate (1891), șarpele încolăcește corpul femeii-Melusină, trecându-i printre coapse asemeni unui gigantic penis, în timp ce privirea ei se păstrează în aceeași notă lascivă. Elementul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanului Inițiere sentimentală (1887) al lui Joséphin Péladan. Tema decapitării și a sexualității fuzionează în acest desen malițios care are în prim plan osul iliac al unei femei, os dotat cu fastuoase aripi de fluture. Femeia al cărui posterior apare dezvelit, cu sugestia unei lubrice activități, stă vertical între deschiderea acestor aripi, purtând la rândul ei aripi de înger, arcul și tolba de săgeți din bagajul tradițional al amorașilor care o însoțesc pe Venus. În locul chipului curtezanei se află un craniu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
demimondene aflată într-o încăpere salon, așezată pe o canapea. Ca și în tablourile mir-iskusstnicului Konstantin Somov, descriind scene de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie neagră care-i subliniază carnația albă. Aceasta stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea a orientalei care apare cel mai adesea culcată lasciv. Pe un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Uneori, privind-o, ți se părea că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi. Era femeie împlinită, încă tânără și frumoasă, cu părul negru, lăsat pe spate într-o rasucitură, într-un coc gros, întins pe tâmple, lăsa dezvelită fruntea înaltă și alba, luminată de niște ochi castanii cu fire de aur. Când se întâmpla să mai și râdă, i se lumina fața arătându-și șiragul alb și regulat al dinților. Era într-adevăr frumoasă. Cu bătrâna Zoița, soacră
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
O vreme am rămas cu ochii în gol, paralizat de mesajul teribil al visului meu, împietrit încă de fascinație și de groază. Nu știu de ce, îmi venea stăruitor în memorie aceeași imagine: patul meu devenea un mormânt străvechi, profanat și dezvelit, așa cum văzusem la muzeul de istorie, sub sticlă, iar eu eram scheletul spart, fărâmițat, pământiu, una cu țărâna, rânjind către tavan. Câteva cârpe putrede mă mai înfășurau, ca niște drapele dezolate, incandescente 99 de rafalele de timp care vâjiau peste
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
privește la fel de uimită din oglindă, Ce bine-ți stă! se bucură ea, dar eu nu-mi pot dezlipi ochii de cel ce mă fixează lung din pătratul lucios, nu pot fi eu acela! părul tuns scurt, zburlit în sus, fruntea dezvelită, coșii mei de pe tâmple, vizibili acum, aproape să plesnească copți, Îți place? și nu știu ce să spun, da și nu, de ce nu pot să mă uit la cel din oglindă ca la mine însumi, Îți vine bine! las oglinda mută deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
minte. Singurătatea îndelungată dăduse rezultate extraordinare. Se gândea că, la urma urmei, creierul unui om e un pumn de substanță moale, delicată, încrețită și cenușie, cu striații de vene subțiri; pe primul îl văzuse când avea șase ani: era creierul dezvelit al unui cherusc ucis. Iar acum, în masa lui cenușie - moștenire de la Julius Caesar, Marcus Antonius, Augustus, Germanicus, care depozitaseră în el un lucru fără egal în întregul imperiu - se succedau, ordonate și lucide, însă pline de o putere explozivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
obișnuia să spună atunci -. Din istoria naturală nu-i plăceau poreclele acelea bizare puse animalelor și plantelor. Fiziologia îi inspira groază, și renunță să mai repete lecțiile cu băiatul ei. Simpla vedere a acelor planșe care înfățișau inima sau plămânii dezveliți îi readucea în minte moartea sângeroasă a bărbatului ei. „Toate astea sunt foarte urâte, fiule - îi spunea ea -, să nu te faci medic. Cel mai bine e să nu știi cum sunt lucrurile pe dinăuntru.“ Când Augusto își luă bacalaureatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
la poștaș, gemea fără rost găsind cele mai stînjenitoare rime În momentele cele mai delicate, numai din plăcerea de a ironiza premiul și meseria mea, spunea meserie cu ghilimele ascuțite și adormea ca un prunc Într-un minut cu sînii dezveliți, Înalți, sforăind amar. Îi acopeream cu șuba. Ghilimelele Însă rămîneau, afară, Înfipte-n hîrtia poroasă de 250 de grame offset din capul meu trepanat de griji, deschis spectatorilor din lumea-ntreagă. Pe deasupra căreia zburau gîze. Îmi Îndreptam atenția spre fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
înțelesese eticheta și n-avea nici un motiv să se bucure, încât încerca s-o întărâte, doar-doar o s-o scoată într-o zi din pepeni, făcând chiar și lucruri pe care poate nu le-ar fi făcut în împrejurări normale, precum dezvelitul sânilor și al pulpelor până către dunga chiloților, de față cu fiul ei, știind bine că și ea vede asta și nu înghite. Războiul era clar, deși nici una nu-l declarase pe față. Și ce-ar fi putut să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de plăcere și el trebuind s-o domolească, punându-i mâna căuș pe gură, întocmai ca atunci când trebuia să-i domolească izbucnirile de după povestirile ei despre spiritul negustorului grec care umbla noaptea prin camera cu parchetul trosnind. Iar mai apoi, dezvelită, nădușită, înfierbântată, cu buzele întredeschise ușor tremurânde, destinsă, cu o mână lăsată pe spate într-o poziție nefirească, asemenea unei păsări moarte, stând pe spate și totuși pe o parte, continuând s-o privească, până în clipa în care, mângâindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ar fi putut descoperi și scrie toate mărunțișurile astea intime care se ascund în noi, femeile, dar a făcut-o ca și cum s-ar fi aflat într-un laborator, cu mănuși și tot restul, rece, disecând tot timpul și lăsând rana dezvelită, fără pic de generozitate, încât nu-ți mai lasă nici o șansă, după ce-l citești nu-ți mai rămâne nici o speranță, știi că tu, ca femeie, nu mai ai nici o speranță. Fără pic de generozitate.“ „Bine, dar e exact pe dos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ci doar simțită - de pămînt expus, de spațiu nenatural. Trotuarele erau mărginite de garduri și Împrejumuiri din lemn, dar Helen Își dădu seama că gîndurile Îi lunecă dincolo de panourile de lemn, la moloz, la obiectele distruse și arse, la grinzile dezvelite și subsolurile căscate În gol, la cărămida strivită din spatele lor. Merse Împreună cu Julia fără să scoată o vorbă, copleșite de stranietatea locului. Se opriră la poalele catedralei și Helen se uită În sus, Încercînd să refacă profilul siluetei imense, neregulate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
curge - de fapt, avea o idee extrem de vagă despre ce urma să-i facă. Nu-i explicase nimic, și se părea că e prea tîrziu să-l Întrebe acum. Nu dorea să vorbească așa, cu partea de jos a corpului dezvelită și expusă privirii lui, era prea jenată. Închise ochii. CÎnd simți că-i ridică și Încearcă să-i desfacă picioarele, se intimidă și mai mult. — Stați mai puțin Încordată, dacă puteți, doamnă Harrison, spuse el. Apoi continuă: Doamnă Harrison? Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
uită Însă tot timpul În altă direcție. Șapte minute de aranjat perna, lupta obligatorie cu plapuma (lui Richard Îi place să-și țină un picior afară, Îndoit, lucru care fixează plapuma ca pe un covor și mă lasă pe mine dezvelită). Iau un somnifer din plante În speranța Închiderii instantanee a sistemului. 03.01: Nu pot să dorm de teamă că somniferul e atât de puternic, că nu o să mă trezesc când sună ceasul și o să pierd avionul. Aprind veioza de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]