3,847 matches
-
India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques sur leș méthodes d’enseignement de la langue rromani dans leș écoles
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
astfel de clasificări este motivată, pornindu-se de la realitățile din teren, de la diferențierile percepute dintre un idiom sau altul, care nu pot fi demarcate clar pe baza isogloselor, tocmai din pricina particularităților cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din straturile II-III, mai noi...” Ce este isoglosa? Iată ce spune wikipedia: „An isogloss, also called a heterogloss , is the geographic boundary of a certain linguistic feature, such aș the pronunciation
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din straturile II-III, mai noi...” Ce este isoglosa? Iată ce spune wikipedia: „An isogloss, also called a heterogloss , is the geographic boundary of a certain linguistic feature, such aș the pronunciation of a vowel, the meaning of a word, or
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
sunt improprii pentru descrierea diviziunilor dialectale ale limbii rromani și se preferă delimitarea a trei straturi de evoluție cu extinderea lor geografică respectivă”(Romii, India și limba români, pp. 159-160) De ce or fi fost improprii? Simplu, pt. că sunt multe dialecte, si era greu de studiat. „Mai bine le scurtam, ca și așa romii sunt inculți și vor avea un orgasm intelectual văzând cuvinte grele că isoglose. Romii nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade adopta în tezade doctorat a domniei sale (Structura dialectologica a limbii rromani, 1995), ceea ce a ORDONAT Saip Yusuf. Eu, după 25 de ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India. Voi publică în scurt timp cartea mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India. Voi publică în scurt timp cartea mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate dialectele rome sunt comori ale culturii indiene și universale. Doar vorbitorii lor sunt îndreptățiți să vorbească despre ele, pt. că ei le cunosc cel mai bine. Un străin, oricâte studii ar avea, nu va cunoaște
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India. Voi publică în scurt timp cartea mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate dialectele rome sunt comori ale culturii indiene și universale. Doar vorbitorii lor sunt îndreptățiți să vorbească despre ele, pt. că ei le cunosc cel mai bine. Un străin, oricâte studii ar avea, nu va cunoaște cît cunoaște un rom nativ despre
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
că ei le cunosc cel mai bine. Un străin, oricâte studii ar avea, nu va cunoaște cît cunoaște un rom nativ despre limba să. Dushlo dikhipen- o vedere mulsa??? Iată ce s-a declarat MINCINOS despre romii care protestează că dialectele lor sunt nu sunt luate seama, la 2005, Lanciano-Pietraferrazzana, în conferința Kidipe e Ćhibăqe Komisiaqi An-o 6-to RROMANO KONGRESO din data de Pietraferrazzana, 2004-10-09 d) But śundǒl an-i Evròpa pal-i “ćingar e dialektenqi”, maj but katar-o muj
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
își i naturàlo diferenciàcia e dialektenqi anda jekh ćhib, aver își kana anda verver Thema bisterdǒn verver kotora e ćhibăqe leksikaqe.(sursa: http://s314953002.onlinehome.fr/marcel-online/pdf/2005-RR-kongreso.pdf) 2005-RR-kongreso (1) Traducere: „Mult se aude în Europa despre „ceartă dialectelor”, mai mult din gură oamenilor care nu vorbesc români de acasa în familie, si nu au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
2005-RR-kongreso.pdf) 2005-RR-kongreso (1) Traducere: „Mult se aude în Europa despre „ceartă dialectelor”, mai mult din gură oamenilor care nu vorbesc români de acasa în familie, si nu au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse bucăți din lexicul limbii.” Nu pricepem ce are mulsul vacii cu vederea distorsionată a lexiculul țigănesc. Dushlo înseamnă „muls” (masc.), poate vroiau să spună „dudalo”-„luminos”, „clar”. Doar
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
abilitățile lingvistice a celor ce au redactat documentul. Nu ar avea rost că oamenii care NU vorbesc români acasă, să aibe ceva de obiectat împotriva limbii inventate de Marcel Courthaide & company. Pe de altă parte, nimeni nu poate ști toate dialectele rome, pt. simplul motiv că depășesc numărul de 1000! Articolul I de la congres spunea pe același ton fals: „I ćhib rromani nane o theripe jekhe manuśesqo ni jekhe grupaqo; oj și o barvalipe să e Rromenqo anda să o sundal
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
alte țări, pentru că avem experiență bogată, de exemplu în România, în Italia, si Franța, în Șerbia, în Albania, în Kosovo, etc, a demonstrat că acest alfabet are dimensiuni europene și mare randament în relația scris-citit. Ușurează comunicația și respectă toate dialectele." Autorul în verva să a uita să scrie „dialektenqe”, si a scris „lektenqe”, dar putem să-l iertam, pt. că, nu-i așa, nu este mare pagubă. Doar că am vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
pt. că, nu-i așa, nu este mare pagubă. Doar că am vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să-i dea o notă după merit scriitorului beat de verva olimpiana. De fapt, „alfabeta” nu dă onoare nici unui dialect, din simplul fapt că nu poate cuprinde fonologia tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
că am vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să-i dea o notă după merit scriitorului beat de verva olimpiana. De fapt, „alfabeta” nu dă onoare nici unui dialect, din simplul fapt că nu poate cuprinde fonologia tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa în comunitatea de origine: Makhi, maci, mathi-muscă/beata. Buți/buci
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
am vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să-i dea o notă după merit scriitorului beat de verva olimpiana. De fapt, „alfabeta” nu dă onoare nici unui dialect, din simplul fapt că nu poate cuprinde fonologia tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa în comunitatea de origine: Makhi, maci, mathi-muscă/beata. Buți/buci/buki
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
continua la nesfârșit. Ceea ce domnul Courthiade nu știe, este ca in India se spune la fel, adică avem toate pronunțiile rome. Adică în India se spune la „musca” și “makhii”, si “macii”. Cu alte cuvinte, dogmă adoptării unui alphabet și dialect rom unic este nulă. Pentru că romii au venit cu dialectele în forma actuală din India. Lovește în miezul teoriei lui Courthiade, care spune că limba români a dobândit transformările actuale în Europa. Domnul Courthiade a împărțit limba români în trei
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
in India se spune la fel, adică avem toate pronunțiile rome. Adică în India se spune la „musca” și “makhii”, si “macii”. Cu alte cuvinte, dogmă adoptării unui alphabet și dialect rom unic este nulă. Pentru că romii au venit cu dialectele în forma actuală din India. Lovește în miezul teoriei lui Courthiade, care spune că limba români a dobândit transformările actuale în Europa. Domnul Courthiade a împărțit limba români în trei straturi lingivistice, dintre care, ultimul strat, cel mai corupt și
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
berbec“, având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu, fără h, care nu se citea). Ca o ciudățenie pentru limba română semnalăm că miel e derivat din latinescul agnellus, dar se apropie (întâmplător?) de vorbe din dialecte iranice, unde maișa a dat mel „oaie“ (Osnovî iranskogo iazîkoznania, pp116, 121). În încheiere o întrebare: Simbolul „pește“ a dispărut în favoarea semnului crucii. Să aibă legătură cu scrierea hieroglifică chineză, unde peștele, numit iüi e desenat chiar ca un pește
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
zilele noastre, mai dăinuie ca o tradiție și astăzi în Anatolia, deși nu este atât de cunoscută, așa cum ar fi, de exemplu, poezia modernă. Acești poeți pe care i-am menționat mai sus locuiau în Dobruca și Dunay, scriau în dialectul Crimeii sau în sub-dialectele turcești, tătar și oghuz. Drept urmare, ele s-au amestecat între ele și cu diferitele aspecte geografice, devenind, în cele din urmă, ceea ce numim dialectul turco-balcanic de astăzi. Putem spune deci că, de-a lungul secolelor până
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-rascrucea-balcanilor/ [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
i-am menționat mai sus locuiau în Dobruca și Dunay, scriau în dialectul Crimeii sau în sub-dialectele turcești, tătar și oghuz. Drept urmare, ele s-au amestecat între ele și cu diferitele aspecte geografice, devenind, în cele din urmă, ceea ce numim dialectul turco-balcanic de astăzi. Putem spune deci că, de-a lungul secolelor până azi, poezia, tradiția literară urmate de alți scriitori turci de naționalitate română, au reușit să ajungă până în prezent. Acest gen de literatură sau poezie nu a mai avut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-rascrucea-balcanilor/ [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
său, al veselului dintotdeauna Benone Sinulescu. „Ea nu că nu și-a iubit graiul pur local, nu că nu a fost lipită spiritual, întreaga sa viață de locurile sale natale, ci a cântat în limba literară românească și nu în dialectul satelor sibiene de munte, deoarce a cântat pentru toată România. Își alegea textele, le dădea acuratețe și poezie, ținea la text ca la lumina ochilor, toate cîntecele sale, fără melodie pot fi în sine poezie inseparabilă de muzică pentru că textele
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]