665 matches
-
care să nu fi intrat în corpusul folosit pentru dicționar și care să ateste evoluția internă. În limba veche și în cea populară mai există o construcție, în care decât este adversativ (având valoarea lui „dar”); aceasta nu are limitări dialectale și e destul de stabilă în timp (se găsește la Miron Costin, Alecsandri, Nicolae Filimon etc.): „Mergea ai noștri o samă mai bine, departe asupra taberii, decât tătarii și săimeanii îi bătea den sineațe” (M. Costin). Decât adversativ are altă valoare
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
vechea Aremorica, purtau numele de dati sau daci, cum Îi gasim nu numai la Pliniu ci și la Ptolemeu. În evul mediu regiunea sudică a Galiei/Franței apare sub numele de Languedoc. Cei mai mulți literați francezi consideră numele provenind de la particularitatea dialectală de a spune „oc” În loc de „oui” pentru „da”. N. Densușianu aduce dovezi că denumirea este mult mai veche, drept dovadă citează din hotărârile Conciliului de la Tours (sec. VII), Canonul XVII. Unul din triburile ligure (o denumire generică dată unor populații
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
minorității ceangăilor din Moldova. Ioan Dănilă își propune să întreprindă o cercetare profesională a problemei, cu instrumentarul lingvisticii moderne. Se înarmează cu un aparat teoretic pe măsură. Studiază, în capitole preliminare, fenomenul general al bilingvismului, cu atenție specială asupra bilingvismului dialectal; apoi prezintă influența limbii maghiare asupra limbii române și influența limbii române asupra limbii maghiare, pe baza celor mai recente cercetări. întreprinde o analiză migăloasă a termenului "ceangău" (istoric, etimologie, grafie). Analizează într-un întreg capitol particularitatea definitorie a graiului
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
ceangăilor din Moldova: pronunțarea siflantă. în secțiuni succesive sunt analizate relațiile ceangăilor din Moldova cu limba română și cu limba maghiară, sunt apoi discutate critic cercetările anterioare în materie, cu accent special asupra cercetărilor lingvistice și, în particular, asupra celor dialectale. Bogăția referințelor bibliografice, nu ornamentale, ci la obiect, este semnificativă pentru seriozitatea întregii întreprinderi. La capătul acestui itinerar, Ioan Dănilă constată (p. 58): "Graiul ceangăilor din Moldova nu a avut parte de o cercetare sistematică și continuă, reperabilă în lucrări
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
Ioan Dănilă constată (p. 58): "Graiul ceangăilor din Moldova nu a avut parte de o cercetare sistematică și continuă, reperabilă în lucrări de sine stătătoare sau în periodice, date fiind apartenența declarată a acestei populații la etnia românească și similitudinile dialectale cu graiurile din Moldova, Transilvania, Banat și Oltenia" și că (p. 81): "Atlasele lingvistice românești nu prezintă informații unitare privind graiul ceangăilor din Moldova (...)". O discuție critică a anchetelor dialectale anterioare și a hărților dialectale realizate pe baza lor îl
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
apartenența declarată a acestei populații la etnia românească și similitudinile dialectale cu graiurile din Moldova, Transilvania, Banat și Oltenia" și că (p. 81): "Atlasele lingvistice românești nu prezintă informații unitare privind graiul ceangăilor din Moldova (...)". O discuție critică a anchetelor dialectale anterioare și a hărților dialectale realizate pe baza lor îl conduce pe autor la modul adecvat de continuare a acestora. Localitățile pe care le-a anchetat în perioada 2000-2004 sunt cele, în număr de 29, în care încă se vorbește
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
la etnia românească și similitudinile dialectale cu graiurile din Moldova, Transilvania, Banat și Oltenia" și că (p. 81): "Atlasele lingvistice românești nu prezintă informații unitare privind graiul ceangăilor din Moldova (...)". O discuție critică a anchetelor dialectale anterioare și a hărților dialectale realizate pe baza lor îl conduce pe autor la modul adecvat de continuare a acestora. Localitățile pe care le-a anchetat în perioada 2000-2004 sunt cele, în număr de 29, în care încă se vorbește graiul ceangăiesc. în selectarea lor
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
prin dialoguri înregistrate pe bandă magnetică, autorul a avut tot timpul ca reper chestionarele din atlasele lingvistice anterioare, realizate la Cluj-Napoca și la București. Cartea include, în a doua jumătate a ei, situația fiecărei unități lexicale și 359 de hărți dialectale. în concluzie, autorul consideră că ceangăii din Moldova folosesc limba română "la nivelul competenței lingvistice date de proprietatea termenilor, de valorizarea contextuală a acestora și de asocierea referențială adecvată". Apreciază că lucrarea sa este prima cercetare a componentei românești a
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
mai potrivite, ai dreptate, într-un fel, se replie polițistul, care avea un accent bizar, nu știu de unde îl găsiseră superiorii și-l puseseră să intermedieze tocmai pe el, nu era din partea locului, nu trebuie să te pricepi la particularități dialectale sau de grai ca să-ți dai seama, totuși nu despre asta-i vorba, nu asta mă deranja, ci fața lui rotundă, musculoasă, ochii umflați de nesomn, era genul de bărbat nevoit să se radă zilnic, pentru ca seara, ca acum, deja
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
lămuriri în ce privește extrasele, după dorința dșumneațvșoastrăț exprimată într-o scrisoare precedentă. La data aceasta târzie, când vă răspund, dintr-o comună din judșețulț Sibiu, cred că ați primit corecturile. Eu sunt pe aici de vreo trei săptămâni și fac anchete dialectale. Săptămâna viitoare voi fi la Cluj și voi vedea ce s-a mai făcut. Vă mulțumesc mult pentru exemplarul Fiore di virtù5, cu care m-ați onorat. Cu cele mai distinse salutări, Sever Pop * Muzeul Limbii Române Cluj Strada Elisabeta
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
actuala expoziție, sub destinderea unui vocabul senin: „din grădina cu flori dalbe”. Dar imboldul, astfel operativ, s-a iscat din grația unei întîlniri deloc previzibile, pictorului, cuprins de frămîntarea tonică proprie acestor ultime creații, i-a ieșit în cale, inocent dialectală, o colindă ardelenească, respirînd fraged intimitatea cu vegetalul. Acolo vestea bună a Nașterii se conjugă floreal, printre afinități radioase, Fiul Sfînt - spune viersul - a venit pe lume „în grădina cu flori dalbe”. Și întîia sa lucrare, proiectat în ipostază umană
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
vântul în plete Corăbii, Care nu știu ce le paște La întâlnirea cerului cu pământul Orizont pe care ar vrea să îl atingă Mai departe, tot mai departe. * Se apropie toamna Luna-i mai mică și somnul mai lung Trec griorile cântând dialectal, Nu ies din rând. * Pe patine, gheața cenușie a asfaltului Întorcând uneori capul. După nimfă, trei centauri pe biciclete Ce ai putea să spui, Daphne? Întreabă satirul. Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
lungă carieră: forma în -i "e pluralul de la numele pomului / plantei". Am constatat cu surprindere că unii vorbitori de azi pur și simplu neagă existența în uz a formelor de plural cireși și căpșuni. Poate fi vorba de o percepție dialectală (recunoașterea doar a formelor din propriul grai), dar și de o eroare de percepție mai generală. Se știe că adesea auzim doar ceea ce știam dinainte: cineva poate avea o rostire diferită de cea recomandată, pe care să nici nu o
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
domnule, torn și turnez), interferențele dintre flexiunea nominală și cea pronominală (studiu în care se discută și extinderea construcțiilor de tipul fetei acestea - în oralitatea neîngrijită - sau nimeni altuia - în scrisul cult); de asemenea, sînt semnalate informațiile prețioase asupra morfologiei dialectale furnizate de vechile gramatici românești. Se discută, în contextul fenomenelor de omonimie totală sau parțială, statutul așa-zisului "gen comun", ilustrat în română mai ales de unele epitete depreciative populare (un / o găgăuță). Este demonstrată importanța criteriului formei în adaptarea
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
Mihai Moraru îl vede potrivindu-se "mușcă" din rezerva lui de inedit, transportînd-o în zona cealaltă, a tiparelor, a sistemelor. Placînd, așadar, structuri (fie ele și conjecturale) pe macheta oarbă. Asemenea "particule" relevante pentru comportarea ansamblului sînt, bunăoară, anume forme dialectale al căror aranjament dă ca sigură o primă versiune moldovenească a "poveștii" Viteazul și Moartea. Comparînd manuscrisele, Mihai Moraru conchide că textul a circulat mai puțin, și trunchiat, în }ara Românească și în Transilvania, trecînd deja o bună perioadă de
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru monografiile dialectale. Densusianu a făcut joncțiunea între cercetarea graiurilor și a folclorului, în acest din urmă domeniu pledând pentru înlăturarea diletantismului, a rutinei, pentru înlăturarea sistemului învechit de a culege creații populare, "cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică". Această
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
cum nu se poate mai limpede: "poetul, foarte cult, instruit mai ales în filologia clasică, ignorează legile limbii literare în care scrie, pentru că n-a studiat-o niciodată, organizat, în școală, dar pe care o cunoștea perfect în aspectele ei dialectale, așa cum a deprins-o din copilărie, pe cale empirică". M-au frapat unele neologisme curajos introduse de Ion Budai-Deleanu, confirmate de relatinizarea limbii de-a lungul secolului XIX: "prioecturile nu i-s coapte" ( p. 343); Eu nu vă grăiesc din teorie
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
și estetism“ de Dana Nicoleta Popescu, „Parte din întreg - vol. II“ de Alexandru Ruja, „Despre noosferă - O construcție a memoriei“ de Ileana Oancea și „Prietenul meu pârâul“, de Maria Póngracz. Cu patru titluri („Noi și maghiarii“, de Aurel Buteanu, „Literatura dialectală bănățeană“, de Gabriel Țepelea, „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri“, de Gheorghe Ciuhandu și „Drumuri și răscruci“, de Sever Bocu) apare pe lista subvențiilor și Editura Marineasa. Altminteri, nume de scriitori timișoreni (Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Simona Constantinovici
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
Poezii complete“ de M. Eminescu. Din 1903 a fost membru titular al Academiei Române. ALEXANDRU ROSETTI În 1990 a decedat lingvistul și filologul Alexandru Rosetti. Începând din 1928 a desfășurat o prestigioasă activitate didactică. A înființat Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale din București și a fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să confirme valoarea sensibilă a cuvântului dialectal în registrul limbii scrise.“ 1 „Cât trăim pe-acest pământ, / Până morții îi dăm vamă, / Lucru-n
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să confirme valoarea sensibilă a cuvântului dialectal în registrul limbii scrise.“ 1 „Cât trăim pe-acest pământ, / Până morții îi dăm vamă, / Lucru-n Lume nu-i mai sfânt, / Ca șî dragostea dă mamă.“ mărturisește scriitorul Ionel Iacob-Bencei în poezia „Crez“. Crezul omului din popor este liniștea
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
casă. Descoperind viața de la sat cu tradițiile și obiceiurile ei, prortul și graiul strămoșesc și nu doar descopernid-o, ci simțind-o în ființa noastră ne înțelpțim, aflăm frumusețea, sfințenia obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
jigăreau blana pe scoarța copacilor urmărite de doi orbi ce le curgea sângele prin fibra lemnului cioplită de ciclopi, pisicile erau întinse la soare, iar orbii se desfătau cu ronțăitul oaselor și a putrefacției celor plecați în neîntoarcere, vocea mea dialectală sărea peste văgăunile timpului și se arunca la gâtul morții, „futu-i mama ei de viață”, și în același timp izbea de turla bisericii întregul sat pentru ai descompune, descompunerea. Referință Bibliografică: astă seară cu tine / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare
ASTĂ SEARĂ CU TINE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383893_a_385222]
-
pe acestea două pentru a arăta că limba romilor conține o hartă invizibilă a migrației strămoșilor lor... Când un țigan căldărar se căsătorește cu o ursăriță Un prieten de suflet, căldărar de neam, s-a căsătorit cu o ursăriță. Diferențele dialectale dintre cei doi romi provoacă suferințe uneori amuzante în viața cuplului. O dată așteptam cu ei autobuzul, și nea Gheorghiță Ciobotaru îmi spune enervat, știind că mă pasionează istoria limbii țigănești: -Uite nevasta mea nu pierde autobuzul (hasarel), ea-l fugărește
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]