2,571 matches
-
bănuiesc. Veronica BALAJ: Tot ce am putut spune am făcut în cartea „Orașul Alb”. E vorba de Ierusalim unde am lansat prima oară, primul volum tradus în ebraică, volumul „Scut iluzoriu”. Fiecare întâlnire cu publicul, cu posibilii cititori, își are dialectica sa pe care nu o poți stabili dinainte. Reacțiile celor din sală, empatia sau... dimpotrivă, golul dintre tine și ei... sunt lucruri care intră în ecuație, cu amănunțime doar când ești la fața locului. Vreau să spun pe scurt că
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1493116356.html [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
că triumful binelui moral nu este imposibil în lume, și că, pe pământ, el se află în mâinile noastre. Pentru italianul idealist Benedetto Croce (1866-1952) frumosul, utilul și binele nu sunt opuse, ci doar distincte, opoziția întâlnindu-se doar în dialectica interioară a fiecăruia dintre momentele distincte: frumos-urât, adevăr-fals, util-dăunător, bine-rău. Omul este un întreg proces spiritual, el nu este niciodată ceva împlinit definitiv, el tinde spre desăvârșire, strădania lui trebuie apreciată și încurajată. Omul datorită voinței își exprimă alegerea și
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1409351252.html [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
2009), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective multi, inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poetică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui Diaconescu despre roman și natura specifică a epicului. În anul 1996 Universitatea din municipiul Oradea i-a acordat Domnului Profesor Mihail Diaconescu titlul de Doctor honoris causa pentru întreaga sa
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Dionisie Smeritul și Areopagitul, Leontius Byzantinus, Ioan Maxentius și alții. Volumul Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Din referințele critico - istorico - literare la adresa operei și activității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, făcute de câteva personalități deosebite „Domnul Profesor Mihail Diaconescu este cel mai reprezentativ scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
de examen. Am scris intenționat ,,foarte țanțoș’’, fiindcă avusesem grijă să îl prevenim să păstreze secretul materialului-bombă pe care îl deținea în exclusivitate. Cum spuneam, trage Florin biletul pe care se aflau două subiecte foarte dragi profesorului Ion Banu: 1) Dialectica la Heraclit din Efes și 2) Argumentele anti-platonice ale lui Aristotel. Profesorul Ion Banu, depășit de situație Stăpân pe sine, Florin trântește biletul pe catedră și rostește pe un ton categoric:- Eu nu am învățat astea. Eu știu subiectele facultative
Adevărata istorie a filosofului Mon-Ciu by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105331_a_106623]
-
strălucite personalități ale criticii / istoriei literare valahe: (I) „constelația“ celor înrăzărite în jurul romanului de debut, Marele zid (v. supra, din 1981, despre care au scris: Ioan Holban, Ion Alex. Angheluș, Val Condurache, Constantin Călin ș. a.); (II) „constelația“ referințelor la Eminescu - dialectica stilului (București, Editura Cartea Românească, 1984, unde, în ordine cronologică, sunt retipărite recenziile / cronicile semnate de mari personalități ale domeniului specializat, eminescologia: Adrian Marino, Eugen Todoran, Alexandru Piru, Egdar Papu, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Cristian Livescu, Ioana Em. Petrescu
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496030478.html [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
mirosea „a piatră proaspăt spartă“ și „a strigăt dintr-o limbă moartă“; își deslușește mireasma și prezența prin această stare „odorizantă“ / „odorantiformă“. Desigur, ca și la nou-născut, ființarea poeziei se certifică prin strigăt, dar dintr-o „limbă moartă“, în numele unei dialectici a viului. În catrenul al doilea suntem atenționați asupra reperelor / dimensiunilor imponderabile: „ea nu avea greutate“, fiind ca aerul respirat; dar are gust ca sarea atât de „slăvită la ospețe de barbari“; e vorba de un „ospăț al spiritului“, la
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
și a găsirii echilibrului sufletesc (4). Aceste idei apar clar exprimate în Teoria cunoștinței, care are privilegiul de a fi primul curs de această factură din istoria Universității bucureștene. Autorul evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii omenești, de pe pozițiile unui realism lucid, care ne lasă să întrezărim poziția tragică a gânditorului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care cugetarea omenească poate ajunge, stă nedezlegată marea
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_ciachir_ganduri_despre_nae_ione_stelian_gombos_1349350242.html [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Singură). E drept că, mereu, asemenea împrejurări binecuvântate sunt otrăvite de perfida gelozie, motiv dominant și trăsătură definitorie pentru firea eroinei. Dar și gelozia, pusă, în text, ironic, pe seamă lui Duende (“spiriduș”, în spaniolă), se include în dinamica, în dialectica frenetică a iubirii acesteia unice: „- Iar te îmboldește Duende? Chiar face cu tine ce vrea, Celosa? - Eu nu-l văd, că l-aș alunga cu pietre! - Ești teribil de bănuitoare. Destinde-te! Dă la o parte stresul, că reduce orice
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
oamenii ajung la această limită, că nu îngheață umanitatea, dar, se naște altul și zice că în eternitate norma este fixată de nebuni, din punctul de vedere al omului comun, în eternitatea-i mișcătoare și în eternitate un fel de dialectică a geniilor de la o generație la alta. Cred într-o asemenea teorie și se poate argumenta, aproape la îndemâna oricui. Cum cred, de asemenea că, în perspectiva vremurilor care vin, nu știu cât de tari vom fi în economie, în economia industrială, în
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
cunoașterea Adevărului, îi așterne calea credinței, netezindu-i suișul sublim spre Adevărul revelat în piscul căruia sălășluiește Iubirea. Rânduiala divină îndeamă omul spre cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura Luminii, înnobileză Cântarea în arpegii de psalm, întronizând Armonia cosmică în sferele serafice ale Liturghiei dumnezeiești-Jertfa sublimă, care îi adună pe cei
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
pasul, o proză pe alocuri neașteptat de modernă, pe alocuri desuetă dar plină de prețiozitate și naturalețe, de manierism și prospețime. Este o incursiune în miezul lucrurilor pornind de la o realitate pură , autorul neinventînd nimic, ci doar slobozind din profunzimea dialecticii afectului și implicit a personajului său central, în jurul căruia gravitează celelalte figuri auxiliare, fără a fi supravegheat cumva de hegemonia imaginarului, adevărul prim și ultim, în sine și pentru sine al lui Octavian Curpaș. Abilitatea sa de-a trezi spiritul
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gradinile_suspendate_ale_exilului_roma_luminita_cristina_petcu_1329560772.html [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
pe Cruce, din volumul, Crucea - Răscruce) Identificăm, apoi, în succesiunea celei dintâi, o lectură social - istorică (clar exprimată în ciclul Invazia bălăriilor din volumul Plâns transfigurat sau în secțiunea Jungla urbană din volumul Se poartă negru), una existențială (passim; cf. dialectica râs - plâns în psihismul individual și colectiv; sau confruntarea infinit - finit, vezi Galactic și terestru, din volumul Se poartă negru etc.), o lectură spiritual - metafizică (passim; cf. tema transfigurării; de asemenea, forțarea înțelegerii a ceea ce nu poate fi recuperat rațional
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință concretă și experimentală (1974) Legenda trandafirului alb (sau Un om caută pe celălalt, roman, 1975) Meditații. Note pentru o filosofie inactuală (1975) Cultură și educație. În lumina unui nou stil moral (1976) Arta nouă - fenomen
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
dar ne vine parcă să mulțumim noi aceluia, că ne-a primit cu bucurie darul și binele.” -aforism din Pietre pentru templul meu (1920) “Îndată ce faci Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poți fi sigur că te bate în dialectică și te convinge...” - aforism din Pietre pentru templul meu (1920) Când ar fi să dau vreo povață unui tânăr, iată pe care i-aș da-o: Tinere, să-ți faci patria scumpă și sfântă ca și mama! S-o iubești
Invitaţie la meditaţie … aforisme şi citate selectate din opera cunoscutului filozof şi poet Lucian Blaga by http://balabanesti.net/2013/03/05/invitatie-la-meditatie-aforisme-si-citate-selectate-din-opera-cunoscutului-filozof-si-poet-lucian-blaga/ [Corola-blog/BlogPost/340015_a_341344]
-
Ghelasie (492-496) care avea nevoie de buni traducători pentru greacă și latină, ajunge la Roma unde este hirotonit preot. Timp de 10 pontificate, de la Atanasie al II-lea (496-498) pînă la Vigiliu (537-555), a lucrat în cancelaria papală, a predt Dialectica la Academia Vivarium din Calabria înființată de Cassiodor și a slujit vreme îndelungată în mănăstirea Anastasia. El este acela care a făcut cunoscută Apusului, teologia răsăriteană. A tradus din sfinții Părinți: Grigorie de Nisa, Chiril al Alexandriei, patriarhul Proclu, traduceri
SFÂNTUL DIONISIE EXIGUUL de ION UNTARU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/1_septembrie_sfantul_dionisi_ion_untaru_1378008100.html [Corola-blog/BlogPost/364929_a_366258]
-
contribuția unor teologi de seamă, care au continuat și îmbogățit gândirea clasică grecească, îndeosebi opera lui Aristotel, creatorul logicii formale. În antichitate această știință nu a purtat numele pe care îl știm azi, cel de logică, ci pe cel de dialectica sau canonica , abia în Evul Mediu fixandu-se definitiv acest termen. Aceasta s-a datorat faptului că în epoca medievală se preciza clar și conținutul acestei discipline, delimitandu-l de cel al celorlalte științe. Scolasticii , gânditori ai Evului Mediu, au
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
alte științe, în epoca de aur a culturii, în Grecia antică. 3. PROBLEME GENERALE ALE LOGICII ÎN EVUL MEDIU Denumirea de logică pentru știința gândirii corecte s-a impus prin școlile filosofice de dupa Aristotel, în concurență cu alte denumiri că dialectica sau canonica. În Evul Mediu s-a realizat cunoașterea mai aprofundată a logicii clasice grecești, îndeosebi cea a lui Aristotel, încât s-a ajuns la ceea ce s-a numit ,,ceartă universaliilor'' care a dus la două orientări , nominalismul și realismul
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut pur și simplu se înșela. Lua drept adevăr ceea ce nu era adevăr. Își ațintea ochii asupra nimicului și-l
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
care să-i confere dăinuire. Comuniunea se realizează în cadrul Bisericii și se întreține în unitatea creata prin slujirea și participarea la Sfânta Liturghie. Omul este o ființă chemată la asemănarea cu Cel care l-a creat, iar această înaintare în dialectica chip - asemănare se realizează doar în relație și alături de ceilalți. Însăși această legătură organică cu toți ceilalți este simțită ca o mare calitate și ca o certitudine a mântuirii sobornicești și personale a omului. În Sfânta Liturghie Ortodoxă acest lucru
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
vâlcean Mircea Monu - care zicea că nu e convins de realizările mele în fizică. Ba... chiar s-a supărat pe mine, deoarece conf. univ. dr. Ion Soare, concitadinul său, e-logiase contribuția mea în fizică, dar și-n filozofie [neutrosofia = generalizarea dialecticii hegeliene] în „Enciclopedia Județului Vâlcea”, vol. I, la pagina 858. Păi, nu știu care era vina mea pentru ceea ce afirmă alții despre mine?! MeMe e foarte influențabil; dacă îi spune cineva că Smarandache e prost, el crede imediat... mi s-a explicat
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
ceea ce a fost dintotdeauna: o continuare, mai exact, o exprimare și o materializare, prin mijloace violente, a politicii, o cale directă de blocare a unei situații internaționale complexe, o modalitate categorică, imediată, violentă și intempestivă de impunere a voinței în dialectica de confruntare dintre entități. S-au dat multe definiții războiului, privit dintr-o mulțime de unghiuri și de perspective. În dicționarul de Politologie se dă o definiție mai exactă, cu toate că tot tradițională, a războiului ca ”fenomen social care reprezintă una
RĂZBOIUL CARE VA SĂ VINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Razboiul_care_va_sa_vina_stefan_popa_1394524518.html [Corola-blog/BlogPost/353514_a_354843]
-
ceea ce a fost dintotdeauna: o continuare, mai exact, o exprimare și o materializare, prin mijloace violente, a politicii, o cale directă de blocare a unei situații internaționale complexe, o modalitate categorică, imediată, violentă și intempestivă de impunere a voinței în dialectica de confruntare dintre entități. S-au dat multe definiții războiului, privit dintr-o mulțime de unghiuri și de perspective. În dicționarul de Politologie se dă o definiție mai exactă, cu toate că tot tradițională, a războiului ca ”fenomen social care reprezintă una
DIPLOMAŢIA TACE, ARMELE VORBESC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1409241913.html [Corola-blog/BlogPost/371533_a_372862]