286 matches
-
române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile de analiză, generalizare și abstractizare - procese ce se realizează foarte greu până la 6- 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de vârstă preșcolară își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogată. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânată, cu inversiuni, cu reveniri, intercalări, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influențelor afectivității și dezorganizării
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
grafică a cuvântului cu sensul acestuia; să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere; să desprindă informații esențiale dintr-un text citit; să desprindă informații de detaliu dintr-un text citit; să identifice secvențele descriptive de cele dialogate; să identifice ideile principale dintr-un text narativ citit etc. b) pentru dezvoltarea capacității de exprimare scrisă: să construiască în scris scurte propoziții, corecte din punct de vedere gramatical; să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual și a
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
tipuri de metode: a) metode de comunicare orală, subdivizate în: - metode expozitive, din care fac parte: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul etc.; - metode interogative (conversative, dialogate) precum: conversația euristică, discuțiile în grup, dezbaterea, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, dezbaterea „Philips-66”, brainstormingul (asaltul de idei), colocviul etc.; - metoda problematizării - de instruire prin rezolvarea unor situații-problemă. b) metode de comunicare scrisă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
moderne evidențiate în evoluția expunerii vizează promovarea unor noi variante ale acesteia care să-i amelioreze limitele de pasivitate și de flux unidirecțional de comunicare, precum și slabele posibilități de interacțiune profesor-student. Astfel, sunt identificabile expunerea cu oponent, expunerea-dezbatere sau prelegerea dialogată. 1. Expunerea cu oponent vizează o formă dramatizată a expunerii, presupunând participarea unui al doilea cadru didactic sau a unui student în calitate de oponent, care, prin intermediul unui simț critic bine dezvoltat, poate interveni în desfășurarea expunerii cu întrebări, observații etc., dinamizând
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
temă” este favorabilă pentru situațiile de instruire în care parcurgerea prealabilă a unei bibliografii nu mai face necesară expunerea integrală a conținutului, ci mai ales rezumarea lui și stimularea participării, prin particularitățile structurale ale prelegerii, la dezbateri. x 3. Expunerea dialogată reprezintă cea mai importantă formă de exercitare într-o manieră modernă a prelegerii în învățământul superior. Ea constă dintr-o îngemănare a prelegerii cu intervențiile conversative din partea auditoriului, creându-se astfel posibilitatea explicitării elementelor mai puțin înțelese și constituindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
vizează promovarea unor noi variante ale acesteia care să-i amelioreze limitele de pasivitate și de flux unidirecțional de comunicare, precum și slabele posibilități de interacțiune profesor-student. Astfel, sunt identificabile prelegerea sau, mai corect spus, expunerea cu oponent, prelegerea-dezbatere sau prelegerea dialogată, metode deja prezentate. În scopul facilitării conexiunii dintre teorie și practică, vom prezenta în cele ce urmează un proiect de curs la disciplina Drept Penal - partea specială: Disciplina: Drept Penal - Partea Specială Data: Locul de desfășurare: Anul de studiu: III
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Sensibilizarea studenților față de trăsăturile de caracter necesare unui bun politician, valoros pentru țară. 2. Dezvoltarea simțului critic în analiza vieții politice. 3. Cultivarea spiritului civic. 4. Formarea și educarea unor trăsături pozitive de caracter. Strategii de instruire: Metode predominante: prelegerea dialogată și prelegerea-dezbatere. Alte metode și procedee: conversația euristică, studiul de caz, explicația, expunerea, investigația, discuția, comparația, problematizarea, descrierea, dialogul. Mijloace de învățământ: suport de curs, tabla, fișele de lucru, portretele lui Ion C. Brătianu și Carol I. Bibliografie: Constantin Bacalbașa
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
spiritul de analiză prin observarea detaliilor, problemelor legate de această temă. 2. Să-și dezvolte capacitatea de comunicare cu cel de la catedră, precum și cu ceilalți studenți. 3. Să dezvolte curiozitatea ca trăsătură de caracter. Strategii de interacțiune: Metoda predominantă: prelegerea dialogată. Alte metode și procedee: explicația, demonstrația, problematizarea. Alte mijloace utilizate: Codul Civil, note de curs. Bibliografie: Francisc Deak, Tratat de Drept Civil - contracte speciale, pp. 311-322; R. Popescu, Lucian Mihai, Revista Dreptul nr. 8/2000, pp. 9-11; Chirica, Drept Civil
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
caracterului în sensul respingerii și sancționării faptelor ce contravin dispozițiilor legale în vigoare. II. Obiective educative: 1. Dezvoltarea capacității de argumentare a unui punct de vedere. 2. Dezvoltarea spiritului de dreptate și de echitate. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: prelegerea dialogată. Metode și procedee: explicație; comparație; enumerare; problematizare; sistematizare; conversația. Mijloace de învățământ: Nicolae Purdă, Drept internațional umanitar, curs universitar, Editura Lumina Lex, București, 2004; Manualul de drept al războiului pentru forțele armate, ediția a II-a, Comitetul Internațional al Crucii
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina „Criminologie”. Strategii didactice: Metoda predominantă: expunerea dialogată. Metode și procedee: prelegerea, dezbaterea, conversația euristică, enumerarea, exemplificarea, sistematizarea. Mijloace de învățământ: suport de curs; Codul Penal actual (1968); Codul Penal 1936, art. 22-24; Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane; Legea nr. 143 din 26 iunie 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
expunere, sistematizare, enumerare) (5 min.) - se definește noțiunea de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
criminal în parte: 1) criminalul agresiv - noțiune, caracterizare (prelegere, conversație, dezbatere). Se iau în discuție art. 174-176 (omorul), art. 183 (lovituri cauzatoare de moarte), art. 193, 205, 206 (amenințarea, insulta, calomnia) din Codul Penal. 2) Criminalul achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția) din Codul Penal, art. 12 - Legea 678/2001 (privind traficul de persoane), art. 2 - Legea nr. 143/2000 (privind traficul de droguri). 5) Criminalul ocazional - noțiune, caracterizare (expunere, dezbatere). Se
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pune în discuție art. 191 - OUG 195/2002 (circulația pe drumurile publice). 6) Criminalul recidivist - noțiune, caracterizare (prelegere, exemplificare). Se dă citire art. 37 (recidiva) din Codul Penal. 7) Criminalul alienat - noțiune, caracterizare (prelegere). 8) Criminalul ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în desfășurarea activității profesionale. - educative (caracteriale): 1. Dezvoltarea capacității de a încadra just faptele din realitate. 2. Dezvoltarea simțului de dreptate. 3. Formarea unui caracter în sensul faptelor. 4. Însușirea eticii profesionale corespunzătoare. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: prelegerea (expunerea dialogată). Metode și procedee: explicația; demonstrația; comparația; enumerarea; informarea; dezbaterea; generalizarea; sistematizarea; exemplificarea; studiul de caz (speța). Mijloace de învățământ: decizii ale Curții Supreme de Justiție (ICCJ); Codul Penal; Costică Buloi, Avram Filipaș, Constantin Mitrache, Instituții de drept penal, Editura Trei
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
care antrenează nulitatea absolută și cauze care antrenează nulitatea relativă; - să aplice noțiunile teoretice la cazurile practice. Obiective afective-caracteriale: - să participe activ la desfășurarea seminarului; - să dezvolte interesul față de evoluția dreptului internațional convențional. Strategii didactice: Metode de învățământ: explicația, expunerea dialogată, conversația, enumerarea, comparația, problematizarea, dezbaterea, exercițiul. Mijloace de învățământ: Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, 1969; extrase din jurisprudența Curții Internaționale de Justiție; caiet de seminar. Desfășurarea activității: Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Dreptul muncii Data: Locul
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
importanța și sfera de aplicare a dreptului civil; - dezvoltarea capacității de apreciere a fenomenului juridic în general; - formarea unui spirit civic; - cultivarea spiritului justiției. - educative (caracteriale): - să-și amplifice spiritul de analiză și atenție; - dezvoltarea curiozității. Strategii didactice: conversația (expunerea dialogată); problematizarea; explicația; dezbaterea; exercițiul. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Disciplina: Cultură civică Clasa: a VII-a Tema: Cetățenia Subiectul: Ce este cetățenia? Data: 18.01.2006 Durata: 50 de minute Obiective: - cognitive: - să cunoască definiția, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
asupra efemerității existenței umane pe Planeta Albastră. Grupuri de oameni de toate vârstele ocupau băncile parcului, bucurându-se de frumusețea peisajului și de liniștea binefăcătoare. Populația înaripată a zburătoarelor dădea un farmec în plus locului prin sonoritatea armonioasă a trilurilor dialogate. Era un proces cu dublă acțiune terapeutică: pe de o parte se eliminau toxinele acumulate în sufletele obidite ale oamenilor, iar, pe de altă parte, se încărcau bateriile cu energia necesară viitoarelor lupte cu neprevăzutul. "Noi nu vom ști vreodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia; Să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei și sentimente; * Să realizeze mini-dramatizări sau jocuri cu rol pornind de la textul unei povestiri, utilizând vorbirea dialogata, nuanțarea vocii, intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text; * Să fie capabil să creeze el însuși ( cu ajutor) povestiri și mici dramatizări. MIJLOACE DE REALIZARE * Povestiri ale educatoarei; * Repovestiri; * Povestiri ale copiilor: după modelul educatoarei, după un
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mai ales, în satiră. Moartea prematură datorită acelei boale nenorocite l-a împiedicat să sfârșească poemul său satiric intitulat Muza de la Bolta rece, satiră îndreptată împotriva Junimii din Iași. Din această operă menită să fie o piesă teatrală, fiindcă era dialogată, mi-au rămas în memorie câteva versuri: Am pornit, pornii, pornit-am339 De la Iași în cărucior, Am sosit, sosii, sosit am L-al Olimpului picior. Văzui oameni de hârtie Cu mustăți de chihlibar Lei de cocă pe câmpie Mâncând stridii cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.d. sintaxa : construcțiile verbale (propoziții, fraze) au o structură simplă, în scurtele lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se adaugă, evident, și o serie de influențe caracteristice mediului familial, geografic și socio-cultural, toate aceste caracteristici de tip lingvistic exercită influențe negative în etapa micii școlarități, deseori constituindu-se în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
nu se învață de la sine, prin autoinstruire, ci sub o îndrumare atentă, prin exerciții continuu aplicate pe strategii didactice de maximă eficientă. Voi prezenta succint câteva metode curente utilizate în scopul învățării exprimării corecte, oral și în scris : -Comunicarea orală (dialogată) care este de o importanță majoră, deoarece devine instrumentul de bază cu ajutorul căruia se creează condiții optime de antrenare a elevilor în procesul de învățare. La clasa I accentul se pune pe învățarea actului citirii și scrierii, procese complexe ce
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
clasa I accentul se pune pe învățarea actului citirii și scrierii, procese complexe ce stau la baza învățării pe tot parcursul școlarității. Copilul este supus unui intens și continuu proces de inserție socială prin comunicare. Ca sugestii metodologice pentru comunicarea dialogată aș aminti : 1.Formule elementare de inițiere a unui dialog : a)inițierea prin formule de salut : Bună! (Salut!) Ce mai faci? Bună! Pe mine mă cheamă Ana. Dar pe tine? Alo! Salut, Săndele! Sunt Robert. b)formule elementare de inițiere
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Tentația epicizării, a colocvializării se resimte în lirica socială din Copiii cartierului (1961), pentru ca „romanul în versuri” (Aurel Martin) Povestea Ioanei (1963), scris în stil folcloric, pe alocuri reușit stilistic, pe alocuri fals, să adopte o tramă epică și lirismul dialogat. Inventivitatea lingvistică a poetului găsește în tiparul folcloric - ca și în poezia pentru copii - bune modalități de a se exprima, între limitele inerente: „Nu mi-ajungi, abia te-apuc,/ Și de tine-s beat-năuc/ Și te sorb ca din uluc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]