298 matches
-
celor care necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe Îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare În condițiile educației din școala incluzivă constă În evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces În care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere Între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă În evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă e scandalizată de vorbele groase ale bărbatului și, cînd pleacă la țară, umple careta englezească de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sine, ci operează transmisia de valori prin serii complexe, de acte reflexive, alternative și recurente. Procesul de modernizare a metodologiei didactice distinge și resurse noi pentru reducerea ponderii cursurilor magistrale În sine, „ex cathedra", propunând forme deschise și comunicante: cursuri „dialogate", cursuri „dezbatere", seminarii pe grupe de lucru variabile, multifuncționale, lucrări practice de teren sau laborator, alternative cu analizele teoretice. În dezbaterile actuale despre perfecționarea Învățământului nostru se cere o abordare mai largă a valențelor instructiv-formative ale interdisciplinarității, o sondare a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de practică și a altor forme de integrare. b. Diversificarea nu se produce Însă la Întâmplare, ci Într-o anumită direcție, clar conturată, și anume aceea a Înlocuirii formelor actuale cu diferite tipuri de dialog cu studentul cum sunt cursul dialogat, dezbaterea, simpozionul, activitățile comune ale unui grup mic de studenți Împreună cu un cadru didactic orientate spre un obiectiv practic, formele de activitate de tip „laborator" care capătă acum o mare extindere, pătrunzând și În domenii În care Înainte nu Își
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
1928-1929, când a început să fie absorbită de Alexis 56. Dar eforturile de a scrie despre tânăra zeitate dulce au fost fragmentate și fără o formă definită. În iunie 1926 a prezentat o versiune de lucru a cărții în formă dialogată, întitulată Antinous, editorului parizian Fasquelle. Nu e de mirare că acesta a respins-o rapid 57. Dilemele privind diferențele dintre îndrăgostit și preaiubit, nerezolvate în ciuda eforturilor ei din anii '20, s-au adăugat fascinației ei pentru Hadrian și Antinous. A
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
realități din societatea vremii, date fiind inscripțiile funerare atestate ce detaliază genealogia mortului, îi descriu titlurile de noblețe și, pentru a fi cât mai convingătoare cu putință, chiar înșiruie bunurile lăsate de el moștenitorilor sau binefacerile aduse comunității. În privința finalului dialogat (Să trăiești. Asemenea și tu), se crede că ar fi o parodie la anumite inscripții funerare încheiate cu un salut adresat de mort trecătorului, acesta din urmă răspunzându-i cum se cuvine 168. Parodia se dezvoltă până aici pe suport
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
textului În pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar. Textul literar Textul narativ. Recunoașterea personajelor (actualizare). Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
I. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral S1. Desprinderea aspectelor principale și de detaliu dintr-un mesaj ascultat. S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat. S3. Adaptarea mesajului la partener În situații de comunicare dialogată. II. Dezvoltarea capacității de exprimare orală III. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris IV. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă S4. Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere fonetic și gramatical și Îmbinarea lor Într-un mesaj propriu. S5
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
amintirilor impure, va fi încercat, în sfârșit, fericirea visată. Pe de altă parte, după meticuloasa descriere a ritualului menit să celebreze actul automatic al creației (motiv obsesiv al literaturii lovinesciene), capitolul al doilea din Bizu dramatizează, într-o amplă secvență dialogată, confruntarea dintre scriitor și "dublul" său, deghizat sub identitatea unui inginer agronom cu doctorat în străinătate (la Hohenheim), director al pepinierei Fălticeni-Rădășeni. Cei doi se întâlnesc, ca din întâmplare, pe stradă, iar agronomul ține să-i mulțumească autorului pentru portretul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împrumutat teatrului). Într-adevăr, povestea de dragoste se derulează lent, ca în orice "romanț", în manieră pur lovinesciană, pentru ca de la capitolul al XV-lea încolo idila dintre Eminescu și Mite să dobândească un aspect pur teatral, prin aglutinare de secvențe dialogate, fără intervenția naratorului. Nici Bălăuca nu iese, vom vedea imediat, din cadrele romanului-melodramă, cu tot efortul prozatorului de a inova și de a scrie o literatură mai captivantă sub raport narativ. Or, dacă "tehnica" rămânea aceeași, singura "schimbare" notabilă pare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
epică și din care interpretarea e numai sugerată, și nicidecum expusă teoretic"198. Cu toate acestea, "romanul" trăiește mai degrabă prin "atmosferă", cum s-a și remarcat, iar nu prin "narațiune", limitată la prezentarea episodică a unor "scene" și secvențe dialogate. Abia în următorul roman, în Bălăuca, încearcă Lovinescu să-și convingă publicul că a realizat cu adevărat o "operă de creator", după cum precizează în repetate rânduri 199. Citez doar câteva mărturisiri, care mi s-au părut mai semnificative: în Bălăuca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio etc.); b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, discuția în masă, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în cronologie directă sau, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, prin progresia „dialogului“ conflictual ce relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/ „monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul pragmatic în condiția sa biologică și socială (are o identitate, o familie, o profesie), dublat de Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică; omul ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, nu prin acumulare de fapte, ci prin progresia „dialogului“ conflictual care relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grele! Pelin beau, pelin mănânc, / Sara pe pelin mă culc, / Dimineața când mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl; / Ies afară, intr-un casă, / Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960. Arghezi dă din nou exemplul fuzionării "slovei de foc" și a "slovei făurite", chiar dacă astăzi avem rezerve față de unele tablouri panoramice, scene dialogate și evocări din cadrul poemului. Volumul a rămas deschis unui teren de forme ce se vor întruchipa în alte și alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui întreg“), se reflectă în: alcătuirea formală a operei (volume, părți, capitole, episoade narative, secvențe descriptive/dialogate/monologate; acte, tablouri, scene ale operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în cronologie directă sau, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]