362 matches
-
de mâine”, „Pagini literare”, „Arta” (revistă în a cărei redacție este în 1938), „Flacăra”, „Flamura”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Curentul magazin”, „Pan”, „Chemarea vremii”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica”, „Fapta”, „Lumina”, „Tribuna nouă” ș.a., unde publică versuri patriotice, religioase sau pe diapazon intimist, rareori proză scurtă, toate complementare într-un fel sau altul ideologiei exprimate în comentarii nutrite mai întâi de un naiv entuziasm față de regimul fascist și mișcarea legionară, apoi de adânca durere cauzată de ciuntirea din 1940 a Ardealului. P.
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
A absolvit în 1962 Liceul „Vasile Roaită” din Râmnicu Vâlcea. În 1962 și 1963 a urmat cursuri de drept în cadrul Universității din București. Debutează în „Luceafărul” (1966), iar editorial, cu volumul Rugăciune către Efemera (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), urmat de Diapazon (1973) și Între cer și pământ (1976; Premiul Asociației Scriitorilor din București). În anii ‘80 emigrează, plecând mai întâi în Israel, iar mai târziu în Canada. M. a atras atenția criticii literare încă de la primele versuri. Dacă în cazul altor
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele creații), lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer și pământ, București, 1976. Repere bibliografice: Grigurcu, Teritoriu, 249-252; Magdalena Popescu, „Rugăciune către Efemera”, RL, 1969, 50; Voicu Bugariu, Un lirism al survolării, TR, 1970, 9; Lucian Raicu, Diapazon liric, RL, 1973, 45; Mircea Iorgulescu, Florica
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer și pământ, București, 1976. Repere bibliografice: Grigurcu, Teritoriu, 249-252; Magdalena Popescu, „Rugăciune către Efemera”, RL, 1969, 50; Voicu Bugariu, Un lirism al survolării, TR, 1970, 9; Lucian Raicu, Diapazon liric, RL, 1973, 45; Mircea Iorgulescu, Florica Mitroi, LCF, 1975, 37; Piru, Poezia, II, 466-468; Barbu, O ist., 424-427; Nicolae Manolescu, Critici și poeți, RL, 1976, 17; Victor Felea, „Între cer și pământ”, TR, 1976, 26; Raicu, Critica, 383-386; Felea
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
și la fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ani, această pacientă nu auzise deloc cu urechea dreaptă și foarte puțin cu urechea stângă. Cu o sondă înfășurată în vată, i-am stimulat punctul din spatele măselei de minte. După două ședințe, pacienta putea să audă sunetul produs de un diapazon mic la o distanță de doi centimetri cu urechea dreaptă și de patru centimetri cu cea stângă. După alte câteva ședințe, auzul i s-a îmbunătățit atât de mult, încât putea auzi chiar și o șoaptă cu urechea dreaptă. Imaginați
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
000 exemplare, tiraj rezervat doar consacraților și foarte rar debutanților în roman. „Un roman valoros al unui tânăr scriitor” conchide S. Damian 29 în Contemporanul. Pe drumul înfloririi gospodăriei agricole colective își întitulează Silvian Iosifescu 30 cronica literară. Același înalt diapazon analitic și în Almanahul literar 31 din Cluj și Iașul nou32. Se pare că, în fine, unul dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva opinii din două cronici
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prima zi, 21 de scriitori. Au fost criticați I. Vitner, Nina Cassian și Maria Banuș. Asupra lui Ion Vitner au pronunțat o serie de sentințe: Mihai Gafița, Sergiu Fărcășan, Petru Dumitriu, Ion Mihăileanu. Despre Nina Cassian au vorbit la același diapazon Petru Dumitriu și Veronica Porumbacu. Alți vorbitori scot la iveală alte neajunsuri. Neîndurătoare critica lupilor tineri! Dar să dăm glas dezbaterilor 11: „În cuvântul de deschidere, acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni și tovarăși (...). Nu este nevoie să mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de tot felul - forumuri de discuții, chaturi, discuții audio-video în timp real etc. Pot fi identificate și suporturi aparent tradiționale, însă care își acaparează noile tehnologii digitale (păpuși care vorbesc, roboței cu fel de fel de performanțe). Este evident că diapazonul se va lărgi, odată cu avansul tehnologic. Copilul mic se trezește într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și să-l stăpânească. Computerele devin obiecte ale unui peisaj comun, întâlnit la tot pasul. Prin ele vei
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în utilizarea timpului; autonomie maximală în învățare întărire a interesului ce stimulează interactivitatea. Noile realități sunt stimulate și de alte presiuni, cum ar fi raționalizarea costurilor formării, creșterea populației ce aspiră la un nivel înalt sau continuu de formare, multiplicarea diapazonului tehnic de susținere a educației, dorința de a intra direct și imediat în contact cu diverși experți, revalorizarea existenței private și a vieții de familie etc. Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale sunt destul de vagi, este de așteptat ca ele să se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se atinge pielea în diferite puncte, fiind chestionat dacă simte atingerea și în ce loc; se efectuează presiuni pe unele zone ale corpului, fiind chestionat dacă și unde simte presiunea; se testează senzația de cald și de rece; se utilizează diapazonul pentru perceperea vibrațiilor; se verifică dacă sesizează poziția (propriocepția) prin modificări succesive ale segmentelor; pentru simțul mișcării (kinestezia), se mobilizează un segment într-un sens și în celălalt, întrebându-l despre direcția mișcării; pentru stereognozie (identificarea prin palpare a unui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ne atrăgea prin faptul că lucrul acesta ne dădea impresia că suntem oameni mari. Apoi prin faptul că făceam un lucru nepermis de școală. După aceea prin ceva "nou", "străin" - și, în sfârșit, prin intimitatea și ridicarea sufletului la un diapazon mai înalt, când ne găseam toți, departe de lume, într-o odăiță mobilată ca în vremea veche. Era o crâșmă cum nu mai sunt, ca hanurile de la drumul mare, ca acele hanuri pe care le-a idealizat Sadoveanu. Odată, când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se-ria, pentru ca să încerce o formă nouă, pentru ca să întreacă pe altul, pentru că i se cere etc., etc. Poetul popular, păstorul de pe ,,un picior de plai", nu are nici unul din motivele acestea. El cântă numai când simțirea lui a ajuns la acel diapazon care cere în adevăr "vestmintele vorbirii". Așadar, independent de alte însușiri, poezia lui va avea în grad absolut pe cea mai însemnată: spontaneitatea, sinceritatea. 22. O poezie populară e concepută de un om care simte șiniciodată de unul care vrea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt, asupra mecanismului de producere a sunetelor de către câteva tipuri simple de surse sonore, în oare vibrațiile sunt produse pe oale mecanică. Din această categorie fac parte coardele, tuburile sonore, vergile, diapazoanele, membranele și plăcile. II.5.1. Coarde sonore. Prin coardă înțelegem un fir perfect flexibil (care nu opune nici o rezistență deformărilor perpendiculare pe lungimea sa) fixat la ambele capete. Corzile vibrante se întâlnesc foarte adesea mai ales la instrumentele muzicale
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
si B sunt unite prin tubul de cauciuc C formând două vase comunicante. Ridicând sau coborând tubul A, nivelul apei din tubul B coboară sau se ridică, astfel încât înălțimea coloanei de aer din acest tub variază. Făcând să vibreze un diapazon deasupra tubului B, vom constata că, pentru anumite înălțimi ale coloanei de aer, sunetul diapazonului va fi întărit. Această întărire are loc deoarece unda sonoră se reflectă în extremitatea cealaltă a tubului (pe suprafața apei) suprapunându-se peste sunetul direct
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
coborând tubul A, nivelul apei din tubul B coboară sau se ridică, astfel încât înălțimea coloanei de aer din acest tub variază. Făcând să vibreze un diapazon deasupra tubului B, vom constata că, pentru anumite înălțimi ale coloanei de aer, sunetul diapazonului va fi întărit. Această întărire are loc deoarece unda sonoră se reflectă în extremitatea cealaltă a tubului (pe suprafața apei) suprapunându-se peste sunetul direct și dă naștere unei unde staționare. Dacă ajunge în fază cu cea de a doua
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
Această întărire are loc deoarece unda sonoră se reflectă în extremitatea cealaltă a tubului (pe suprafața apei) suprapunându-se peste sunetul direct și dă naștere unei unde staționare. Dacă ajunge în fază cu cea de a doua undă produsă de diapazon, ele se vor întări, în tub apărând unde staționare induse de rezonanță. Deoarece reflexia se face pe un mediu mai dens ca aerul (și anume apa), pe suprafața de reflexie trebuie să avem un nod al undei' staționare și, cum
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
vibrațiilor trebuie să avem un ventru, rezultă că fenomenul de rezonanță se va produce pentru cazurile în care înălțimea coloanei de aer este egală eu un număr impar de λ/4. Dacă înălțimea coloanei de aer este fixă și înlocuim diapazonul cu o sursă de sunete compuse, rezonanta se va produce numai pentru acele sunete pentru care este satisfăcută condiția de rezonantă. în cazul tuburilor sonore, rolul sursei de sunete este jucat de buza vibratoare. O situație asemănătoare apare în cazul
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de diametru d, Helmholtz a arătat că putem lua ∆l = 0,41 d. Frecvența sunetui emis va fi dată atunci tot de relația de sus, în care în loc de l, vom pune l' = l + ∆l . II.5.3. Vergi, bare si diapazoane Vergile sau barele pot vibra longitudinal și transversal. În muzică sunt utilizate numai vibrațiile transversale, care, având amplitudini suficient de mari, impresionează organul auditiv și sunt astfel percepute ca sunete. Ca și coardele și coloanele de aer din tuburile sonore
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot vibra parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot vibra parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca un instrument cu caracter muzical. Cu o serie de diapazoane construite cromatic se pot executa melodii ca la xilofon. Pentru laboratoarele de acustică și pentru alte scopuri se construiesc diapazoane într-o largă gamă de frecvențe
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca un instrument cu caracter muzical. Cu o serie de diapazoane construite cromatic se pot executa melodii ca la xilofon. Pentru laboratoarele de acustică și pentru alte scopuri se construiesc diapazoane într-o largă gamă de frecvențe, de la câțiva hertzi până la 90 000 Hz, deci cu mult în afara câmpului sonor audibil
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca un instrument cu caracter muzical. Cu o serie de diapazoane construite cromatic se pot executa melodii ca la xilofon. Pentru laboratoarele de acustică și pentru alte scopuri se construiesc diapazoane într-o largă gamă de frecvențe, de la câțiva hertzi până la 90 000 Hz, deci cu mult în afara câmpului sonor audibil. Diapazonul a fost inventat în 1711 de John Shore, trompetist la curtea regelui George al Angliei. A trecut repede la
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
construite cromatic se pot executa melodii ca la xilofon. Pentru laboratoarele de acustică și pentru alte scopuri se construiesc diapazoane într-o largă gamă de frecvențe, de la câțiva hertzi până la 90 000 Hz, deci cu mult în afara câmpului sonor audibil. Diapazonul a fost inventat în 1711 de John Shore, trompetist la curtea regelui George al Angliei. A trecut repede la Paris, adică într-un loc unde studiile de acustică muzicală erau mai înaintate decît oriunde. Printre savanții de seamă se găseau
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]