3,903 matches
-
plata retroactivă la sistemul de pensii au enorm de multe lacune, proiecte de repatriere inexistente, reintegrarea copiilor se face după cum consideră directorii de școli... și astea ar fi doar câteva exemple. Nu avem lideri politici care să aibă interes pentru diaspora, în afară de cel electoral, asta e deja știut. Dar, cu părere de rău, trebuie să recunoaștem că nu există nici lideri puternici ai românilor din străinătate, iar acest lucru dă imaginea întregii comunități din afara țării. România ne vede dezbinați, incapabili să
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
Ponta despre românii din străinătate. Președintele declara anul trecut la o întâlnire a românilor de pretutindeni de la Izvoru Mureșului: ,,Comunitățile românești din străinătate sunt fragmentate și se acuză reciproc. Pe acestea nu le putem finanța, compromit statul”. Premierul, la întâlnirea diasporei de anul acesta de la Eforie Nord: ,, Cred că putem să facem mai mult, dacă reușim și înțelegem că cei mai mari dușmani ai României sunt tot românii, până la urmă, că noi mergem și spunem în alte țări că România este
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
în alte țări că România este o țară rea, o țară de infractori, de hoți. Este normal ca cei de acolo să aștepte să preia acest discurs”... așadar, nu contăm pentru niciunul. Cu regret spun, că foarte puțini ,,lideri” din diaspora realizează importanța și forța pe care o poate avea un Congres al Românilor de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
puțini ,,lideri” din diaspora realizează importanța și forța pe care o poate avea un Congres al Românilor de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară de la Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca cei prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții sterile și să se transforme
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
discuții sterile și să se transforme în adevărați fondatori ai Congresului. M-am așteptat ca după prima zi a anunțului să existe discuții lungi, laborioase, să existe propuneri clare despre reprezentanți sau reprezentativitate. Să se conștientizeze faptul că, în sfârșit, diaspora are un instrument prin care poate deveni o forță: Congresul. Nu au existat însă discuții pe această temă. Cu excepția puținilor interesați, lumea de la Eforie avea alte probleme: fotografii cu politicienii, pseudointerviuri, concursuri de miss sau cine este sau nu este
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
au existat însă discuții pe această temă. Cu excepția puținilor interesați, lumea de la Eforie avea alte probleme: fotografii cu politicienii, pseudointerviuri, concursuri de miss sau cine este sau nu este invitat la restaurante sau chefuri... și bârfă, foarte multă bârfă. Parlamentarii diasporei, aflați la putere sau nu, au dovedit că în afară de propuneri și interpelări nu pot face nimic. Până la urmă sunt doar șase, în partide diferite, adică n-au nicio forță. Când însă un Congres, format din zeci sau sute de persoane
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
români din zona DC dar și din alte orașe ale SUA precum și prieteni ai României și Moldovei. Am avut de asemenea privilegiul să găzduim oaspeți de onoare, inclusiv doi ambasadori ai României la Washington, și cel mai recent, Ministrul pentru diaspora românească. Mulțumim și pe acesată cale tuturor celor care au făcut “ora veselă românească” un eveniment de succes! Evenimentul va avea loc miercuri, 30 octombrie între orele 18:00 și 21:00 la etajul al treilea al restaurantului Mary Vanna
Ediția aniversară de 6 ani a “Romanian Happy Hour” din Washington [Corola-blog/BlogPost/93936_a_95228]
-
numărul românilor care și-au părăsit țara a depășit cifra de 3.000 000, dar nu există date oficiale exacte (ambasadele României nu au nici timpul și nici interesul, probabil, să monitorizeze numărul și modul de viață al românilor din diaspora), așa încât fostul președinte Traian Băsescu estima la ca. 8 milioane numărul românilor din diaspora. Nu știm câți români sunt în afara granițelor și vă spun de ce. E foarte greu. Eu acum încerc, prin asociațiile românilor din străinatate să coroborez datele de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
dar nu există date oficiale exacte (ambasadele României nu au nici timpul și nici interesul, probabil, să monitorizeze numărul și modul de viață al românilor din diaspora), așa încât fostul președinte Traian Băsescu estima la ca. 8 milioane numărul românilor din diaspora. Nu știm câți români sunt în afara granițelor și vă spun de ce. E foarte greu. Eu acum încerc, prin asociațiile românilor din străinatate să coroborez datele de la Ambasade, de la autoritățile locale din țările respective și datele pe care să le culeagă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
pentru care acești români sunt nevoiți (sau doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
Maria Teresa Luizzo (Italia), Acad. Dr. Angelo Manitta (Italia), sau Alexandru Cetățeanu, Directorul revistei Destine literare din Montréal, Canada. Atât întregul colectiv de redacție, cât și prieteniile legate de Eugen Evu cu scriitorii din lumea întreagă, unesc laolaltă românii din diaspora americană (Doina Uricariu, Directorul ICR New York - ,,The Nights When We Don’t Exist’’ - p. 77, Vavila Popovici-Raleigh - ,,Politica și compromisul’’ - pp.1-3, Theodor Damian prezentat cu întreaga activitate culturală și literară desfășurată anul acesta la Deva, cu ocazia lansării a
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
implicați membri familiei lui Bercea Mondial. 9 ianuarie: Mitinguri de susținere pentru familia Bodnariu, ai căror cinci copii au fost preluați de către autoritățile norvegiene de protecție a copilului se desfășoară în întraga țară dar și în comunitățile de români din diaspora 10 ianuarie: Premiile Globul de Aur: The Revenant de Alejandro González Iñárritu și The Martian de Ridley Scott, au fost desemnate cel mai bun film-dramă, respectiv cel mai bun film-comedie, la cea de-a 73-a gală a premiilor Globul
Retrospectiva evenimentelor şi declaraţiilor anului 2016 [Corola-blog/BlogPost/93978_a_95270]
-
s-o salveze pe Larisa Stancu (3 ani), care suferă de o boală cumplită ce i-a afectat inima încă de la naștere. Grație sumei de peste 12.000 de lei, donată în timp record de românii din țară dar și din Diaspora, Larisa și mama ei au putut merge la Clinica din Bad Oeynhausen (Germania) pentru un control și un tratament care o va face bine pe micuță. Deplasarea a trebuit urgentată și din cauza faptului că această malformație de care suferă fetița
Campanie umanitară online a Asociației “Salveză o inimă” Inimioara Larisei Stancu a fost salvată! [Corola-blog/BlogPost/94032_a_95324]
-
Danița (Jamul - Mic): - Inițiativa de a participa la festival aparține lui George Planianin, autorul compoziției. Chiar dacă am petrecut doar câteva ore la Uzdin, m-am simțit bine aici, în această atmosferă de sărbătoare. Vara aceasta am participat la concursul ”Miss diaspora”, de unde m-am întors cu Premiul ” Miss speranța”. Acolo m-am prezentat cu piesa ,,Oro” a interpretei Jelena Tomašević. Obligațiile pe care le-am avut la acest concurs nu mi-au permis să mă pregătesc din plin pentru Festival, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
avut în copilărie sentimentul că sunt ieșeancă, dar o primă strămutare la București a făcut să se piardă, în cele din urmă, din memorie farmecul. A urmat la maturitate strămutarea în Franța ca o confirmare că mă caracterizează nomadismul, o diasporă începută de mult și nu atașamentul de un loc. Am în vine amestec de sînge venit din Orient în România și pot considera, fără efort că aparțin unei familii care prin stabiliri succesive s-a tot deplasat din Est spre
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
mai există și altă fericire? Din punctul meu de vedere, vârsta ideală pentru a fi fericit începe în secunda în care te-ai născut și se termină în clipa în care mori. Poate că în cazul personalităților tenace, a doua diaspora, dislocarea în spațiu (chiar și în timp!), care pe alții i-ar distruge, este creatoare și dacă ar fi rămas în crisalida lor, ar fi ieșit în lume fluturi modești, fără originalitate. Dar mai știu și că există inși care
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
Îmi spusesem că voi găsi o catedră în Italia (unde mă invita Tucci) sau în Statele Unite, unde mă îmbia Coomaraswamy. Nu vedeam în exil o rupere de cultura românească, ci numai o schimbare de perspectivă, mai exact o deplasare în diaspora. Mă gândeam la exil fără amărăciune și fără nici un gând de răzbunare. În câțiva ani, avusesem tot ce se avea în România, în afară de avere: glorie, notorietate, prestigiu; fusesem și poate mai eram încă „șeful generației tinere”. De tot ce mi
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
meditațiile istorice și realitatea brutală a peisajului, prielnic celor mai neașteptate și vii dezacorduri și acorduri, privitoare la însumarea dreptului judecării marilor personalități, a literaturii din perioada comunismului, a denaturării scriitorilor noștri celor mai valoroși, a revistelor literare, a integrării diasporei. De remarcat și de reținut participarea auditoriului, relevantă prin cadențele asumării termenilor puși în discuție, oneștenii aducând prin prezența lor neabătută la aceste întruniri culturale, zestrea lor de maturitate educativă, care include deopotrivă pe adult și pe tânăr, acesta din
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
reprezintă "un jurnal zguduitor, un jurnal revelație asupra celor care au adus comunismul în România...", un jurnal ce demonstrează că "în 1950, în exil, încă se mai puteau spune adevăruri în conformitate cu adevărul, ceea ce din păcate astăzi nici măcar în exilul devenit diaspora nu se mai pot șsicț spune"2. Cîteva luni mai tîrziu, Nicolae Florescu dădea la iveală studiul Regăsirea Soranei Gurian, în fapt prefața volumului ce se anunța astfel și care va și apărea la începutul anului 2003. De data aceasta
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
astăzi de inactuală o discuție - sau o amintire! - despre exilul românesc dinainte de 1990 (sau de luna decembrie 1989), cartea domnului Neagu Djuvara intitulată, cu modestie, Amintiri din pribegie (Ed. Albatros, 2002) nu poate rămîne fără o deosebită lectură - atît în „diasporă", cît și în țara sa de baștină, în care s-a „repatriat" (absurd și injust termen!) autorul. De bună seamă, să sperăm că au apărut - sau vor apărea - mai ales de sub pana celor care mai sînt încă protagoniști-martori ai destinului
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Tudorel Urian Puține dintre personalitățile diasporei revenite în țară după decembrie 1989 au dobîndit notorietatea și popularitatea lui Neagu Djuvara. Prin eleganța aparițiilor sale publice, jovialitatea sa naturală, incitantele cărți de istorie pe care le-a scris (amestec original de rigoare științifică și accesibilitate, dusă, uneori
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
aflată în legătură cu serviciile secrete ale marilor puteri occidentale care se ocupă, printre altele cu parașutări de oameni în România. Lucrează la Radio "Europa liberă", pregătește un doctorat cu Raymond Aron, îi cunoaște îndeaproape pe mai toți românii cu nume din diaspora, inclusiv - sau mai cu seamă - cei trei mari, Eliade, Cioran, Ionesco. Pleacă în Africa tropicală și rămîne vreme de 23 de ani în Republica Niger (a nu se confunda cu Nigeria!), abia ieșită de sub ocupația colonială franceză. Se reîntoarce în
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca însă să facă o judecată de ansamblu a societății franceze (marile dezbateri de idei, viața culturală, disputele din mass-media) și să comenteze modul în care diaspora română s-a adaptat la această nouă realitate politică. Puținele excepții, paginile în care autorul se încumetă să facă trecerea de la particular la general, sînt de interes maxim și ar fi păcat dacă această mină de aur nu ar fi
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
a prietenilor dispăruți. Cuvântul "moarte" apare des în cărțile sale (chiar și Cartea morților - despre Holocaust), dar vitalitatea sa este mai puternică, dovadă și numărul impresionant al scrierilor sale. Deși au dat cei mai mulți martiri în cei două mii de ani de Diaspora, spune Al. Sever, nici o biserică nu i-a canonizat pe evrei, poate doar pe cei de la începuturile creștinismului, când propagatorii acestei credințe erau, în mare parte, evrei. "Orice om ar trebui să cunoască două limbi", continuă autorul și anume "limba
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
spus că scriitorii români din Paris prezenți la acel festival nu ar fi reprezentativi. Am asistat la judecarea ei care începea cu întrebarea - pusă de sus, ca unei provinciale - ce înseamnă a fi reprezentatativ. Din exilul parizian, devenit între timp diaspora, se aflau acolo Oana Orlea, Rodica Iulian, Mircea Iorgulescu și Alexandru Papilian. Pe Rodica o cunoșteam de cînd am fost la primul cenaclu bucureștean. Nu mai țin minte cine și ce a citit, dar felul în care vorbea ea m-
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]