173 matches
-
gravitate de oracol: — Să dea Dumnezeu să iasă bine... — Tu, Mihai, ești alunecos, știi să rămâi deasupra, dar cu frații tăi Matei și Iordache... Nu pot să las averea pe mâinile lui Șerban. Am hotărât. Și am lăsat la Mitropolie diata pecetluită. Acum mă pregătesc de moarte, plec. O să te răsplătesc pentru bunăvoința ce-mi arăți să mă însoțești. Și pe tine, Stăncuțo, la fel. O să te închini la mormântul lui Hristos, o să plângi, o să te rogi. Bătrâna postelniceasă, cu toți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu etapă. Vor pleca peste două săptămâni. Și în timp ce ea desfășura în fața lor itinerarul ce îl vor urma, gândurile spătarului brăzdau între sprâncenele lui negre, frumos arcuite deasupra ochilor arzători, o cută adâncă. Într-un fel, mama avea dreptate. Testamentul - diata, cum îi spunea ea - era ca un fel de poliță pe care obliga soarta să-și pună pecetea. Șerban ajunsese vodă, dar dacă nu se copsese vremea? Doamne, din șiragul de Cantacuzini, câți nu fuseseră răpuși pentru că neastâmpărul din vine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cumpără capetele oamenilor la Istanbul. — Te-ai înfierbântat, măria ta, și nu cred că asta este pricina care te apasă, că mai înainte ziceai de măria ta că ești grec. — Da, da, despre mama vroiam să-ți spun și despre diata ei, adică despre testament. Știi, când s-au întors lucrurile și pentru noi și a venit Șerban domn la București, cam sărăcuț, că a cheltuit mult ca fugar să-și facă prieteni în toată lumea, mama, de frica lui, se apucă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ispravnic pe toată împărțeala averii pe Dinu, celălalt frate mai mare, stolnicul, și ne lasă toată averea nouă, feciorilor mai mici, că zice că lui Drăghici și lui Șerban le-a dat ce li se cuvenea când s-au însurat. Diata o scrie părintele Ștefan, duhovnicul ei, dar și al lui vodă Șerban, martor fiind Constantin, nepotu-meu, Constantin Brâncoveanul, coconul Stancăi. — Stai, măria ta, că pierd șirul. Al surorii matale, cea de se teme de comete? — Da, fiul ei, Constantin Brâncoveanul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cheme în gând ori de câte ori o să se simtă amenințat în viața aceasta. — Mă gândeam să citească testamentul dumnealui nepotul nostru, Constantin Brâncoveanu. — Poruncă, măria ta, sări drept în picioare, întors din visare, cel vizat. — Poftește aici alături cu noi să citești diata doamnei Ilinca postelniceasa, mama noastră. — Eu, măria ta? Întrebarea îi uimi pe toți, și acum, în sala plăcută cu gust decorată a cancelariei, nu se mai auzea nici o respirație. Ce să fie asta, îl sfidează cineva pe temutul vodă Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
popa de la Măgureni. „Bine, o să-l iert”. și până să se întoarcă maica mare s-a prăbușit în genunchi, doar că i s-a desprins talpa de la cizmuliță de atâta sârg... I se părea acum că popa Ștefan nu citește diata doamnei Ilinca, ci Barbu îi citește documentele din sipet, așa cum i le-a citit atunci înainte de a pleca la Istanbul. I se părea că-i aude glasul: „Constandine, porumbul înseamnă să facem cu același rumân două ogoare, că după ce se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înapoi pergamentul și începu să citească. Pe măsură ce înainta în text, vocea creștea în intensitate: — „Fiind Șerban Vodă om mânios și silnic, pohtea să fie toate după părerea lui. Pentru care a cerut de la mitropolit și i-a și dat scrisoarea diatei și a luat-o precum i-a fost voia.” Brâncoveanu ridică privirea spre Theodosie, trase aer în piept și continuă. „Și având măria sa Șerban Vodă și pe duhovnicia mea mânie și rea pizmă, căci m-am aflat martor la amândouă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și a luat-o precum i-a fost voia.” Brâncoveanu ridică privirea spre Theodosie, trase aer în piept și continuă. „Și având măria sa Șerban Vodă și pe duhovnicia mea mânie și rea pizmă, căci m-am aflat martor la amândouă diatele, lăudându-se că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
continuă. „Și având măria sa Șerban Vodă și pe duhovnicia mea mânie și rea pizmă, căci m-am aflat martor la amândouă diatele, lăudându-se că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându-mă de urgie și de ură năprasnică, i-am făcut scrisoarea precum a pohtit. Care scrisoare a mea dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Aci am nevoie de domniile lor. Astăzi vom duce la bun sfârșit și vom judeca pricina dintre boierii frați Cantacuzini pentru împărțirea averii părintești. Împărțirea se va face așa cum a pus să se scrie dumneaei doamna Ilinca, maica lor, în diata pe care a lăsat-o la sfinția sa. Am aci scrisoarea de mărturie a duhovnicului dânsei, ieromonahul Ștefan, care spune că doamna Ilinca era stăpână pe vrerea și cugetul ei când a întocmit diata. Scrisoarea este lungă și nu se mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scrie dumneaei doamna Ilinca, maica lor, în diata pe care a lăsat-o la sfinția sa. Am aci scrisoarea de mărturie a duhovnicului dânsei, ieromonahul Ștefan, care spune că doamna Ilinca era stăpână pe vrerea și cugetul ei când a întocmit diata. Scrisoarea este lungă și nu se mai citește. Păstreaz-o dumneata, stolnice Constantine, împreună cu toate zapisele privitoare la averea părintească. Mărturisim și domniile noastre că așa a fost, întrucât am fost de față ca ispravnic la alcătuirea testamentului. Sfinția sa are scrisorile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumina ochilor săi. — Și aci a răposat, lăsându-i Bălașei toată averea... — Vorbești cu păcat, naș Dinule, pentru că socrul meu a lăsat testament pentru soacră-mea, pentru Bălașa și danii pentru ctitorii. — Iar averea Bălașei... sau și Bălașa a lăsat diată? — Bălașa încă nu a făcut sorocul și umblă vorba că mi-aș însuși ce nu este al meu. Toată averea din foaia Bălașei și ce i-a mai rămas pe deasupra de la taica socru rămâne Măriuței. Aci glasul lui Ștefan înce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
partida Cantacuzinilor, boieri valahi care luptaseră pentru domnii pământene. Se vede că încă nu sosise vremea prăbușirii otomanilor. Cu drept cuvânt zicea vodă Brâncoveanu despre închipuirile atâtora: „Ce spun astrologii sunt numai păreri și umbre...” Testamentul doamnei Ilinca postelniceasa Cantacuzina, diata cum îi spunea ea, nu legase lucrurile pentru vecie, averile marelui stolnic și ale marelui spătar confiscate de turci și de domnie se spulberaseră ca odinioară averea lui Șerban Vodă: stau mărturie testamentele triste ale soțiilor lor, doamna Maria a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bobiță nu era zdrobită!... Cred că n-ai să mă crezi lăudăros dacă am să-ți spun că umblând pe dealurile albastre ale Iașilor am dat peste oameni care încă mai păstrază documente vechi originale. Mai zilele trecute am citit „Diata Mariei Palade”, întocmită la 12 aprilie 1791. Apoi am dat peste numele unui loc pe care îl știam din documentele descoperite prin anul 2001 la Constantin Calistru, nepot al lui Gheorghe Calistru, stăpânul Crâșmei „La Doi Peri”. Din acele acte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele, am luat pe Costachi dreptu fecior
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele, am luat pe Costachi dreptu fecior și clironom (moștenitor), că toată viața, cît oi trăi, să-mi poarte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie 1609 găsim, după cum spune diacul, “o diată grecească de la Manoil Paleologul,... scriind precum au dat danie la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
încolăcirile de trupuri din imaginația mea. Asta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puțin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc. Mi-am închipuit cum se întorcea Trakl, clătinîndu-se, prin pădurea incen- 58 diată. Aveam atâta nevoie de aer proaspăt, de o schimbare a liniștii țiuitoare din camera mea cu soba încinsă pe liniștea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de om. Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de trebuință pentru meseria lor, se află o bisrică cunoscută sub numele de Biserica Curelari, ca și strada pe care este a șezată. Nu se știe de către cine și nici c�nd a fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a unui Ștefan Zugravul, era în ființă pe la 1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
gramatica, aritmetica, geografia, istoria, geometria, logica, filosofia morală, legile civile, retorica, catehismul tipărit de Însuși arhimandritul, istoria sfântă pentru religia noastră creștinească, sciințele fizice și himice)”. Bursierii chemați de „bunele și fireștele talente pentru Învățătură”, după cum scrie Eufrosin Poteca În Diata sa, erau aleși dintre feciorii de nobili, preoți, negustori și meșteri, acestora alăturându-li-se și unu-doi fii de greci, „crescuți În țara noastră pentru a Învăța și ei știința În limba română”. Bursierii au Încheiat, după modelul binefăcătorului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se chiamă Poiana lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune: „Descălecat-am și noi o mănăstire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sau de ea sau pe numele ei, cu banii ce va fi dobanditu ea prin moscenire, ori prin daruri, ori prin legături, daca însă acesta împrejurare se va arăta anume în zapisulu de cumparatore, și dacă se va dovedi prin diata, sau prin vre o foia de impartala, sau prin ori-ce altu actu publicu, de unde i s'au coborîtu acei bani. Articolul 302 Afară din împrejurarea preveduta prin articolulu de mai susu, averea dobendita de muierea falitului se va socoti că
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce se chiami Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]