173 matches
-
încolăcirile de trupuri din imaginația mea. Asta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puțin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc. Mi-am închipuit cum se întorcea Trakl, clătinîndu-se, prin pădurea incen- 58 diată. Aveam atâta nevoie de aer proaspăt, de o schimbare a liniștii țiuitoare din camera mea cu soba încinsă pe liniștea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de om. Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de seamă, de vorbești așa în parabole. Numai dacă sfinția ta are o țâră de răbdare să deschid Diata mitropolitului Gheorghie al Moldovei, întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-o... cânți. Așa că dă-i drumul! Să vezi numai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-o... cânți. Așa că dă-i drumul! Să vezi numai ce frumos începe mitropolitul diata: „Smeritul Gheorghie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop și mitropolit Moldovii. Căutând și socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dă-i drumul! Să vezi numai ce frumos începe mitropolitul diata: „Smeritul Gheorghie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop și mitropolit Moldovii. Căutând și socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
l-am dat danie svintii Mitropolii”. Frumoase „fărâme”, părinte. N-am ce spune! Dar...fiindcă este și un dar, sfinția sa mitropolitul sfârșește cu ton de sfadă. Uite ce spune: „Iară cine s-ar bucura să nu fie în samă această diată a noastră... și ar strica-o, pre acela să-l strice Dumnezău, cum s-ar îndura, și să nu-l erte Dumnezău”. Frumoase cu adevărat, fiule! Dar eu aș mai spune că sfinția sa este un mielușel pe lângă alți mitropoliți, care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prin această danie. Este ceva agoniseală acolo, dragule. Dar de ce este numită mănăstirea Golia Vatoped? Este lesne de înțeles că era închinată la mănăstirea grecească Vatoped. Nu am de ce te contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au dat danie la mănăstire Golâie viile lui de la Șorogari,... unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Și mai departe, dintr-o copie de pe un uric dat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă tem că această danie s-a prefăcut în blestem, sfințite. Nu mă îndoiesc, dar asta-i altă poveste. Mai află tu că la 19 noiembrie 1725 (7234) vătavul Ștefan lasă mănăstirii Dancul - prin diată - două moșii: „Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în ținutul Iașilor, și cu vad de moară în jijie”. El pune o condiție însă: atât timp cât va trăi soția lui, Safta „Să aibă ea a se hrăni din venitul acestor moșii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino, arată "[...] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
La 19 iunie 1622, moșia Breaza avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas în stăpânirea fiului său Gheorghe Cantacuzino. O altă parte din moșia Breaza a aparținut lui vel aga Matei Cantacuzino, care a lăsat moștenire după
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
secolului al XVIII-lea, în perioada 1747-1775 se fac noi modoficări în stăpânirea moșiei Breaza. Astfel, la 28 ianuarie 1747, Constantin Folipescu, fost vistiernic, a vândut Mănăstirii Mărgineni, partea lui de moșie pe care o stăpânea în Breaza. Ulterior prin Diata Maricăi Filipescu din 1 octombrie 1754, boierii Filipești ies definitiv din rândul stăpânilor moșiei Breaza. Doi ani mai târziu, un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în vecinătatea Chervăsăriei (Vama domnească n.n), sigur vom întâlni și oameni ce lucrează acolo. --Adevăr grăit-ai, dragule, fiindcă la 10 septembrie 1754 (7263) “Mărina fata lui Lupan, femeia lui Ion cantaragiul ot (de la n.n) Vamă” face o diată în care spune: “făcut-am această... diiată... la neputința bolii mele... la mâna dumisale Stratului pârcălabu și a soțului dumisale Marie,... să se știe că murindu soțul meu, Ion cantaragiul, și rămânându eu săracă și neavându noi copii... și rudele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pregătească să dea ochi cu chipul Său strălucitor. Ție, Hassan, nepotul meu, fiul meu, mă adresez, ție căruia nu-i las moștenire nici numele meu, nici modestul meu avut, ci doar grijile, greșelile și vanele mele ambiții. Întâia recomandare din diata sa a fost pentru caravană. Resursele îi sunt pe sfârșite, drumul ei este încă lung, căpetenia ei e pe ducă, așa că spre tine se vor întoarce oamenii, și de la tine vor aștepta ei în fiece clipă porunca cea mai dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atrag mustrări și sarcasme, am făcut să circule zvonul că rămăsese însărcinată cu mine, lucru despre care nu știam mai nimic; am fost însă nevoit să-i vând calul, podoabă inutilă și împovărătoare la traversarea deșertului. A doua recomandare a diatei, unchiul mi-o înfățișa prin mijlocirea unei parabole din timpurile vechi. O beduină e întrebată într-o bună zi pe care dintre copiii ei îl iubește cel mai mult. Ea răspunde: pe cel bolnav până se tămăduiește; pe cel mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a purta straie noi și bijuterii, până ce se căsătorise. Următoarea îi luase atunci locul în camera cea mare, acaparând astfel toate onorurile; veniseră apoi la rând și celelalte, în afară de Fatima, prea tânără încă și sortită mie. A treia dispoziție a diatei mele ți se cuvine de drept, deoarece este vorba de mama ta, care trăiește sub acoperișul meu de zece ani deja și care refuză, ca și mine, să se recăsătorească. Nu mai e tânără acum, iar singura ei fericire ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vom afla în această scurtă viață, aceasta (moșia) să fie în stăpnirea noastră”. ― După cum am văzut, părinte, unii făceau danii mănăstirilor din Iași știut fiind faptul că acestea erau închinate locurilor sfinte. Iaca și un oarecare “Ștefan vătavul” face o diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor, adunată la “voroavă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai spus că toate acestea au fost date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta numele de Petrimănești (p.63) dar valoare mai mare are tocmai faptul neevidențiat că încă de la 21 martie, 1809 prin Diata dată de boierul Iordachi Balș era stabilit acest lucru (Uricarul, vol. XI, p.322-336). Apoi a vorbi despre reformele administrativ-teritoriale din 1830 și despre împărțirea satelor pe jude țe, când acestea din urmă apar după 1864 (p.143 144) numai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bobiță nu era zdrobită!... Cred că n-ai să mă crezi lăudăros dacă am să-ți spun că umblând pe dealurile albastre ale Iașilor am dat peste oameni care încă mai păstrază documente vechi originale. Mai zilele trecute am citit „Diata Mariei Palade”, întocmită la 12 aprilie 1791. Apoi am dat peste numele unui loc pe care îl știam din documentele descoperite prin anul 2001 la Constantin Calistru, nepot al lui Gheorghe Calistru, stăpânul Crâșmei „La Doi Peri”. Din acele acte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele, am luat pe Costachi dreptu fecior
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit la 1857. Nu ai terminat cu „Diata” Mariei Palade. Ce spune în „Diată”? Pe ea o chema Maria Pălade Bostangioglu și printre altele în diată spune că viile de pe Dealul Nebunei le lasă fiului ei, Costache Sturza, „că, nevrîndu Dumnezău ca să-mi de copii, din păcatele mele, am luat pe Costachi dreptu fecior și clironom (moștenitor), că toată viața, cît oi trăi, să-mi poarte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie 1609 găsim, după cum spune diacul, “o diată grecească de la Manoil Paleologul,... scriind precum au dat danie la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu doi frați
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Din această paranteză trebuie să reținem că la 1807, cînd s-a făcut însemnarea de pe cartea numită Mărgăritare, Vasile Iurașcu era om de încredere, administrator, pe moșiile marelui vistier Iordache Balș. La 1809, martie 21, vistiernicul Iordache Balș își scrie diata și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]