3,587 matches
-
mare ei generozitate, se ocupă și cu "aducerea de voturi" pentru PSD? Peștii, curvele și traficanții de droguri controlați de mafia din poliție și serviciile secrete? Resentimentarii și neputincioșii care nu-și scot din cap modelul "statului-părinte"? |sta e electoratul? Dictatorii, escrocii, profitorii nerușinați nu ajung și se mențin la putere doar cu votul ne- și dezinformaților. Destui indivizi despre care e greu să demonstrezi că nu sunt intelectuali, gen Răzvan Theodorescu, intră perfect în categoria sprijinitorilor "democrației". Într-un interviu
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
o cosmetizare a existenței scriitorului din perioada comunistă, prin revelarea tardivă a unei atitudini mai ostile, mai agresive a acestuia la adresa regimului. Exemplele de acest fel nu au fost puține în anii din urmă, chiar și poeții de curte ai dictatorului revendicîndu-și partea lor de disidență. Surpriza dialogului dintre Augustin Buzura și Crisula Ștefănescu o constituie însă tocmai faptul că el nu este axat în mod explicit pe problematica politică a zilei. Întrebările jurnalistei de la "Europa liberă" vizează în primul rînd
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
Săptămîna", iulie 1979), Doru Popovici (Cacofoniile Europei libere,"Săptămîna", iulie 1979), Dinu Săraru, Eugen Barbu și ciracii săi de la "Săptămîna" ș.a.m.d.ť. Dar cea mai lungă și mai otrăvită campanie împotriva postului de radio care-l înfuria pe dictator a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
La o primă și grăbită lectură, romanul Ordinea, ar putea fi catalogat drept un roman politic. Este un soi de utopie negativă, a cauzelor care duc la instaurarea unei dictaturi și a metodelor prin care aceasta devine funcțională. Filip, potențialul dictator, al cărui orizont cultural era compus din lecturarea la nesfîrșit a trei cărți, Arta oratorică a lui Quintilian și, mai ales, Muntele vrăjit, de Thomas Mann, și Jocul cu mărgele de sticlă, de Hermann Hesse, este o variantă de Rastignac
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
anume siguranță. Tîlharii și hoții erau executați. Cîinii vagabonzi luați de hingheri. Copiii fără stăpîn, crescuți de stat. Leafa, mică, era sigură, la dată precisă. Nu scormonea nimeni prin gunoaie. Era rău, dar mult mai bine, socoteau unii. Regretau moartea dictatorului, după ce dansaseră pe străzi în ziua execuției." (p.51) Sfîrșitul lui Filip este unul exemplar. Arestat în urma unei manifestații populare, el se spînzură în latrină, după ce fusese violat de colegii de celulă, iar gardianul notează în raportul său o frază
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
cei tentați să sprijine reinstaurarea ordinii, iar un politician care promite această cale are toate șansele să cîștige încrederea populației (Hitler a cîștigat puterea în Germania ca urmare a unui vot democratic). Din momentul în care ajunge la putere, potențialul dictator este însă tentat să strîngă tot mai mult robinetul libertăților cetățeanului (principala sursă de dezordine în societate), pînă cînd viața acestuia se transformă într-un coșmar de tipul celui trăit de români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Disperarea îi
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
discrete sau mai puțin discrete, apte să modifice întrucîtva imaginea criticului perpetuată în manualele școlare și în unele istorii literare. Cum arată Maiorescu la capătul cercetării lui Alexandru Dobrescu: o personalitate duală (sigur pe el, olimpian, superior în public, cam dictator în relațiile cu discipolii și colaboratorii, oricînd dispus să-și impună în forță ideile, dar și măcinat de îndoieli, șovăielnic, adesea disperat în intimitate - caracterizare valabilă cel puțin pentru anii de formare și de consacrare a personalității sale în viața
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
trădează nu doar mentalitatea de vătaf politic, ci și o crasă intoleranță la orice acțiune ce nu e pe placul puterii dictatoriale. Conform gândirii pesediste, totul trebuie să aibă girul tătucilor politici, ideea de independență fiind cu totul străină acestor dictatori de două parale. Mințind cu nerușinare, ei invocă exemple inexistente, pentru a-și garnisi cu „occidentalism” poftele pur asiatice de control asupra întregii societăți. N-am nici un dubiu că domnii pesediști știu cât de lungi sunt mandatele unor personaje precum
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
sunt întipărite în mintea noastră mai ales datorită imaginilor televizate rămase în urmă. E de ajuns ca numele lui Hitler, de exemplu, să fie pronunțat, pentru ca majoritatea publicului educat să și vadă figura încruntată și pumnul ridicat către cer al dictatorului german. Lenin sau Stalin constituie la fel de relevante exemple. Câte din milioanele de metri de bandă magnetică cu vizitele de lucru ale lui Ceaușescu ni le mai amintim astăzi? Eu unul am o imagine generică în minte, fără însă nici un fel
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
copil care are în mîini o jucărie mult dorită și vrea să epuizeze pe loc variantele de jocuri posibile. Nervozitatea celui care se vede învingător, stăpîn, căpătuit, cum se spune. Ca Chaplin în rolul lui Hitler, scena extraordinară în care dictatorul se joacă cu lumea, cu globul pămîntesc, un balon imens mînuit de bunul său plac în sus, în jos, cu piciorul, cu mîna... Un dans pe care îl face și Cicort și care nu exclude posesiunile ce vor urma. De la
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
părea de ciudat, venirea lui Hitler la conducerea Germaniei putea fi împiedicată de n ori din 1920 și pînă în 1933, dar din păcate n-a fost! Autorul enumeră, una cîte una, demisiile rușinoase ale celor care i-au deschis dictatorului - din comoditate, din calcul meschin - drumul spre putere. Dacă putsch-ul de la München ar fi fost zdrobit pînă la capăt, dacă dreapta liberală germană n-ar fi fost divizată în mod stupid de ambiții personale, dacă poliția din Prusia (60.000
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
în toată Scandinavia. Contraspionajul sovietic începuse deja să mă tracaseze - dar până la urmă mi se dăduse viza cu condiția să fiu fidelă regimului și chiar să "lucrez" - contau pe mine că-l voi convinge pe iubitul meu să publice operele dictatorului comunist. Dar n-a fost să fie așa - dimpotrivă, editura a publicat opere ale dizidenților de după cortina de fier, mai ales ale rușilor, apoi ale cehilor și la urmă de tot cărțile singurului dizident român. Așa că se simțeau păcăliți, doreau
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
mari și în următoarele 48 de ore miile au devenit adevărați revoluționari și nici nu-și mai aminteau de Laszlo Tokes. Dar niște forțe străine, vorba tovarășului Ceaușescu, porniseră marea rotativă a propagandei prin care îl portretizau anticomunist total, opozantul dictatorului, luptător și factorul esențial al evenimentelor timișorene, cînd în fapt cap pătrat nu a depășit, si nu va depăși, starea de antiroman și iredentist, motiv pentru care a fost supraveghiat de securitate. Unde îi este dosarul de la securitate?? Fiindcă dacă
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
se Înfățișează după ca și cum ar fi fost Încă de pe atunci - În mod ascuns și, de aceea, neînȚeles la timp - o prevestire nedisimulată a pierderii de mai târziu - un prolog trecut cu vederea din neglijență”). În acest sens, comunismul (și implicit, dictatorul) va fi reprezentat de către Herta Müller prin intermediul simbolului regelui, acel rege care se Înclină și ucide pentru a se apăra de opiniile celor ce se ridică Împotriva lui și a-i reduce pentru totdeauna la tăcere. Amprenta cutremurător de grea
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
pe care o experimentează sensul simbolului regelui de-a lungul vieții scriitoarei. Regele va rămâne mereu corelat cu imaginea frizerului și cu cea a părului: „Frizerul, părul și regele s-au strâns laolaltă cu mult Înainte să-l cunosc pe dictator și Înainte de a Începe să scriu”. Și asta tot datorită comunismului, marele suprapersonaj al romanului: bunicul autoarei cioplise un set de șah, după ce realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
și Iancu de Hunedoara, a lui Neagoe Basarab, Mihai Viteazul și Matei Basarab, a lui Petru Rareș, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu. În zorii acestui pârdalnic și prădalnic mileniu al treilea, când lumea întreagă pare a îngenunchea în fața dictatorilor Noii Ordini Mondiale și ai New Age, când, în România lui EMINESCU, BRÂNCUȘI, ENESCU, tânăra generație este lăsată fără busolă, fără repere (morale, civice, culturale), fără o scară a valorilor și fără istorie, fără rectitudine și demnitate națională -, este cu
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
în sânul clasei muncitoare, decurgând din condițiile sale de existență și de activitate. Puterea sovietică și partidul nu formulează și nu consfințesc o lege decât atunci când ea se maturizează în procesele muncii desfășurate de muncitori și țărani. Partidul este un dictator în măsura în care el este centrul organizator, sistemul nervos central al clasei muncitoare; scopul partidului este să transforme în cel mai scurt timp o cât mai mare cantitate de energie fizică în energie intelectuală, pentru a lăsa să se dezvolte în libertate
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
plictisit de atâta frondă în procesul de resemnificare (a poeziei sau a vieții), am căutat acele versuri care, decupate cu grijă, cu greu mai pot fi recunoscute după portretul critic realizat de cronicari, cum remarca același Mircea Iorgulescu, sub trei dictatori. Câteva mici-mici bijuterii lirice vreau să le și împărtășesc: "melcul tăcerii înaintează", "îndoiala - un cuvânt de taină", "și iar ai fugit ca un foc de comoară, / flacără iute, nestatornic rug de aramă. / iar ai fugit - ostenit, sub grele cenuși, / te-
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
responsabilitate se va fi creat, cînd fiecare dintre cei aleși va fi ajuns la conștiință și convingere, va putea instaura cea de-a treia fază a comunicării, faza desăvîrșită, comunicarea prin ordin". De aici, din acest flux al comunicării dintre dictator și mulțime, se nasc și duplicitatea, și primejdia și despărțirea realității - un acvariu tulbure - de realul care devine coșmar, halucinație și - ce e mai grav - iluzie iresponsabilă: nu doar somnul rațiunii naște monștri - se spune la un moment dat - ci
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
țară, dar viața Regelui Mihai este una dintre poveștile pe care le spun cu cea mai mare plăcere și mândrie atunci când vorbesc despre România. Nu e putin lucru să ai la 19 ani curajul de a-i ține piept unui dictator militar și de a-i oferi poporului tău ocazia să iasă cu fruntea sus dintr-un război în care a ales greșit de partea cui să se bată. Rareori am fost așa de emoționat că atunci când m-am aflat în
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
mei preferați. Sunt lucrări cărora mi se pare că niciun comentariu nu le poate face cu adevarat dreptate. Mă mulțumesc să le privesc cu ochi lăcomi, mut, literalmente, de uimire că o mană omenească a putut face asemenea minuni. Spre deosebire de dictatorii care-și ridică statui în timpul vieții, viața Regele Mihai este ea însăși un monument, iar personalitatea Majestății Sale este o statuie care nu mai are nevoie de niciun soclu. Dacă ne-am deschide mai lesne sufletul spre a-i admira
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
minime explicații care conțin numele și funcția personajelor): să-l denunțe, carevasăzică, pe Nicolae Ceaușescu cu ajutorul producțiilor propagandistice menite să-l slăvească. Andrei Ujică s-a achitat exemplar de această provocare. Transformarea personajului, de la liderul popular, ba chiar revoluționar, la dictatorul dement din ultimele două decenii, este punctată într-un crescendo captivant. Spre final sunt scene de-un comic involuntar monumental. Privindu-le, ai senzația că asiști la crizele delirante ale unui pacient internat într-un azil psihiatric. Cuiva care nu
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
De fapt, filmul lui Ujică asta și face: îl pune pe Rege să strige în gura mare că Regele era gol. Dar mai e ceva, și mai subtil: “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” vorbește, după cum îi spune și numele, despre perspectiva dictatorului însuși. Pentru că, dacă cineva s-a lăsat totuși prostit de tot circul pus în slujba cultului personalității Bravului Conducător, acesta a fost chiar el. Adulat de popor, ferit de o realitate indigestă, mințit zi și noapte de toți cei din
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
cei din jur, Ceaușescu s-a condamnat singur la psihoză. Scena finală m-a lăsat cu o întrebare greu de rostit, dar care într-o bună zi tot trebuia pusă: dacă înaintea simulacrului de proces care i s-a organizat, dictatorul ar fi fost supus unui examen psihiatric, ar mai fi putut fi oare inculpat? “Autobiografia” e un film pe care nu-l veți uita ușor. :: acesta este al doilea dintre cele trei filme românești excepționale care rulează în aceste zile
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
la Londra, în disprețul întregii comunități internaționale, a lui Litvinenko (fostul agent secret care a refuzat să ducă la îndeplinire și a dat în vileg ordinele de executare a unor oponenți ai lui Puțin), persecutarea lui Hodorkovski întregește portretul unui dictator al carui cinism este egalat doar de propria sete de putere. Merită să citiți scrisorile lui Hodorkovski. Îmi pare rău că n-au fost traduse mai multe, nici în română, nici în engleză. Iar dacă încă mai aveți îndoieli că
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]