4,059 matches
-
ceremonialuri. De aici se nasc conferințele și articolele științifice apărute în publicații academice din România și din Japonia, reflectând fascinația față de dansul sacru (călușul și kagura) și mai ales o splendidă carte Festivaluri japoneze - în spiritul tradiției (2001). Și, între didactică și folcloristică, Angela Hondru își mai găsește răgaz și pentru a traduce din limba japoneză mari scriitori: Kobo Abe și Soseki Natsume, Shusaku Endo și Dazai Osamu, Yukio Mishima și Teru Miyamoto, Fumiko Enchi și Sawako Ariyoshi. Aproape 20 de
O modestă reverență by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6657_a_7982]
-
geografico-cultural, permite specialistei să răspundă la și să formuleze întrebări în legătură cu literatura pentru copii și cîteva repere fundamentale în înțelegerea ei: nașterea acesteia, influența marilor curente literare asupra ei, cu precădere în spațiul european și de dincolo de Ocean, partea de didactică și de divertisment pe care ea o presupune, recunoașterea copilului ca cititor, modul în care Europa se regăsește în literatura pentru copii și, mai ales, dificila identificare a rolului acestei literaturi: instrucție, educație, evaziune, visare, în ce ordine, cu ce
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
și, mai ales, dificila identificare a rolului acestei literaturi: instrucție, educație, evaziune, visare, în ce ordine, cu ce prioritate? O primă constatare, statistică, a autoarei este că în orice țară prima etapă de constituire a literaturii pentru copii este cea didactică, trecînd printr-un didacticism moral și unul religios, pentru a ajunge destul de repede la narațiunea de divertisment, la povestirea de aventuri cavalerești, citite mai ales pentru plăcere și amuzament, chiar dacă ele conțin și o morală implicită, morală ce însoțește persistent
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
urmează: a) muncă de cercetare a cadrelor didactice se desfășoară în cadrul programelor de cercetare ale Academiei de Științe Sociale și Politice, ale institutelor și centrelor de cercetare din domeniul științelor sociale; ... b) cercetătorii din domeniul științelor sociale pot avea activitate didactica în învățămîntul superior potrivit normelor prevăzute în Statutul personalului didactic. ... Academia de Științe Sociale și Politice și Ministerul Educației și Învățămîntului stabilesc anual proiectele planului de cercetare științifică și programul de participare a cercetătorilor la activitatea din învățămînt. Articolul 47
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
ocupată și de către cercetătorii științifici principali gradul III sau de șefii de lucrări (lectorii) universitari, care au dovedit aptitudini organizatorice deosebite. Personalul didactic din învățămîntul superior care îndeplinește funcții de conducere în unitățile de cercetare și proiectare poate efectua activitate didactica directă cu studenții, prevăzută în normă didactica la catedră unde este încadrat. Articolul 75 Directorul general, directorul general adjunct și directorul tehnic (economic) ai institutelor centrale de cercetare de ramură se numesc de conducerea ministerului său organului central, cu acordul
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
III sau de șefii de lucrări (lectorii) universitari, care au dovedit aptitudini organizatorice deosebite. Personalul didactic din învățămîntul superior care îndeplinește funcții de conducere în unitățile de cercetare și proiectare poate efectua activitate didactica directă cu studenții, prevăzută în normă didactica la catedră unde este încadrat. Articolul 75 Directorul general, directorul general adjunct și directorul tehnic (economic) ai institutelor centrale de cercetare de ramură se numesc de conducerea ministerului său organului central, cu acordul Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Directorul
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
și condițiile prevăzute de lege. Dacă în perioada delegării sau detașării prestează o muncă pentru care este prevăzut un salariu mai mare, are dreptul la acestă, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 86 Personalul de cercetare științifică va desfășura activitate didactica la catedrele din învățămîntul superior și postuniversitar, la solicitarea unităților de învățămînt superior sau prin convenții de colaborare între unitățile de cercetare sau proiectare și cele de învățămînt superior, în vederea asigurării integrării activității de cercetare, proiectare, învățămînt și producție. Aceste
DECRET nr. 689 din 1973 cu privire la aprobarea Statutului pentru organizarea activităţii şi promovarea personalului de cercetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106383_a_107712]
-
literatura română, observăm că fiecare epocă are acest dublu nivel. De exemplu, în anii '40-'80 ai secolului XIX, romantismul are, ca elemente dominante, proza non-ficțională (relatarea de călătorie, jurnalul intim, corespondența, eseul etc.) și o poezie eterogenă (lirică, epică, didactică etc.). Nuvela și romanul sunt considerate în epocă specii inferioare. „Romanul n-are nume bun", afirma un scriitor pașoptist. Nici unul dintre pașoptiști nu reușește, de altfel, să încheie un roman, nici Ghica, nici Kogălniceanu. Iar în nuvelă e de remarcat
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
după încheierea celui de-al treilea război punic. Mărturiile lor funcționează, deci, nu cu amintiri, ci cu topoi. Pentru ei, locul e dintru-nceput literatură. Diverse episoade din timpul deja legendarelor conflicte sunt citate de aceștia cu valoare în principal didactică. E cazul aceluia avându-l în centru pe faimosul consul Regulus, care, după ce pledează în fața senatului pentru continuarea luptei, se întoarce, așa cum promisese, în prizonierat, unde, de altminteri, va fi torturat și ucis. De asemenea, adeseori invocată e scena, cu
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
protecție contra radiațiilor, cu șefii unităților nucleare. Cheltuielile legate de organizarea acestor cursuri și a instructajelor vor fi suportate din planul de cheltuieli al Institutului de fizica atomică. Salarizarea cadrelor didactice pentru cursuri se va face cu ora, în raport cu funcția didactica îndeplinită în cadrul cursurilor, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele didactice din învățămîntul superior. Numărul cursanților la cursurile pentru utilizarea izotopilor radioactivi, precum și planul de învățămînt al acestor cursuri vor fi aprobate de către Comitetul pentru Energia Nucleara. Cursanții vor fi scoși
HOTĂRÂRE nr. 741 din 25 noiembrie 1961 privind regimul de lucru cu surse de radiaţii nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106203_a_107532]
-
află în curs de urmărire penală sau judecată, pentru infracțiunile prevăzute la litera b. ... Articolul 28 Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în același timp ocupă orice funcție retribuita sau cu orice altă profesiune producătoare de venituri. Muncă didactica juridică, cea publicistica juridică și cea literară nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat. Avocații care au trebuit să-și întrerupă activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiți în colegiu după încetarea incompatibilității. În asemenea cazuri, timpul
DECRET nr. 281 din 21 iulie 1954 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106141_a_107470]
-
printr-un fragment ironic din cartea sa, Noapte bună, copii!, ne-a oferit „rețeta” romanului românesc actual „de export”. Radu Mareș a evocat preparative ale scrierii unui roman (cu exemple celebre), iar Alexandru Vlad a propus, ca exercițiu posibil, o Didactică a romanului. Intervențiile Colocviului au fost interesante, diverse, ele au dovedit că romancierii au reflectat și reflectează asupra facerii romanului. Altfel, știm cu toții că știința de a elabora un roman nu garantează reușita. Dincolo de reguli, în athanorul fiecărui roman se
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
o dată cu apa”. Pionul este mutat/înaintează în pași minori pe tabla de șah și, câteodată, poate deveni regină, adică poate face orice dorește însă întotdeauna în marginile unor reguli pre-existente. Preceptivii dozează ingenios concepția, excepția și intercepția pentru a avertiza, didactica lor mozaicată apelând cel mai adesea la umor și/sau ludic. Caragiale știa despre ce e vorba. Ioan Groșan este un specialist al rețetei. Parțial, Horia Gârbea, cu condiment fantasque. Ei sunt, pe urmele lui Budai-Deleanu, și perceptivi. Adică, au
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
strânsă în chingi a lumii în care trăiește. Așa cum nu poți să știi ce salt se întâmplă, ce ruptură de nivel, când începi, în fine, să vorbești o limbă străină. Ceea ce poți să știi, cel puțin după ultimele precepte de didactică, este că cea mai bună cale de-a o învăța e metoda conversației. Și Alexandru Mușina asta face. Conversează enorm, fie cu cenacliștii care-i invadează micul spațiu din Castelului 104, în aparenta lui lipsă de-acasă, fie cu oameni
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
o minuție greu de egalat), cumva pregătitoare pentru un tip aparte de sinteză. Am mai scris despre asta, așa că nu voi relua demonstrația. De reținut mi se pare faptul că sinteza la care mă refer are caracter modular. Nu e didactică (cum sunt, declarat sau nu, cele mai multe istorii), nu e cursivă și narativă (începând dintr-un punct fix și ducându-se, oblu, către o concluzie). Acoperirea domeniului, Ion Bogdan Lefter scontează s-o realizeze printr-un soi de puzzle (e și
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
patru capitole intenționând să le adauge alte trei (pp. 315, 318, 319, 320, 322). Realizează că fascinația lui pentru eposul grec este intim legată de preocupările sale literare. Descoperă că înțelege cu adevărat Iliada, de atâtea ori citită, doar datorită Didacticii, datorită propriului său lucru (p. 103). Intenționează să reia însemnările despre Homer spre a-și lămuri intențiile literare personale: ar fi un pretext pentru a gândi asupra a ceea ce fac eu, un pretext pentru plăcerea de a revedea imaginile frumoase
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
la cugetarea acestuia privitoare la natura care nu poate acționa decât prielnic sieși (p. 183). Totodată, el reproduce ample fragmente din Către sine, reflectează la plictiseala stoicilor și pune în legătură considerațiile împăratului filosof cu un capitol din propria lucrare Didactica nova (pp. 185-186). Asociază o scenă din romanul lui Călinescu Șun, în care un personaj e sfătuit să arunce în cuptor câteva fire de păr ale soției, cu un pasaj din Fastele lui Ovidiu cu privire la o consultare cerută lui Iupiter
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
din localitate, ocupă prin concurs catedră de limbă italiană, pe care o va menține pînă în 1869, cînd se mută la Liceul ăMatei Basarabă din București, tot ca profesor de italiană. Necesitatea stringenta a unor instrumente de lucru în activitatea didactica îl determină pe G.L. Frollo să se dedice realizării acestora și astfel tipărește, cu largul sprijin material al Municipalității din Brăila, la scurt timp una după cealaltă, primele sale lucrări: Lecțiuni de Limbă și Literatura Italiană (Brăila, 1868), Vocabular italiano-român
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
din învățământul preuniversitar. Ordonanța reglementează, de asemenea, organizarea învățământului postliceal, constituirea și conducerea consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, modalitatea de organizare și desfășurare a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat, norma didactica a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, posibilitatea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control de a fi pensionat, la cerere, în anumite condiții, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute de lege, sprijinirea copiilor
Profesorii se pot pensiona mai devreme. Vezi decizia Guvernului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28954_a_30279]
-
MȚR drept reușită muzeografică notabilă, care se poate compara cu Museo civico di Castelvecchio, din Verona, sau cu Muzeul de Artă din Sao Paolo. Asta cu toate că MȚR e, mai degrabă, un anti-muzeu. Un spațiu unde poezia prețuiește mai mult decât didactica. Dispunerea obiectelor în spațiu scapă oricărui model, oricărui discurs muzeal apăsător și frustrant, pentru cel care vine să vadă, pur și simplu, un exponat. Muzeul acesta, gândit și făcut de Horia Bernea și de Irina Nicolau, nu seduce și nu
MȚR în Le Monde () [Corola-journal/Journalistic/3333_a_4658]
-
pe responsabilii ierarhici"20. Disputa respectivă pare a se accentua în condițiile evoluțiilor recente ale societății. Acest motiv pare să fi determinat decizia de accelerare a trecerii de la învățământul clasic, bazat pe acumularea de informații, la un învățământ modern: "Experiența didactica tradițională a demonstrat că, în contextul dezvoltării rapide a societății postindustriale, strategiile bazate pe volum mare de informații nu sunt cele mai benefice pentru elevi căci, mai ales în această perioadă, este nevoie de oameni cu un nivel de pregătire
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a istoriei se realizează cu ajutorul activităților la clasa, bazate pe metode educaționale. În cazul disciplinei istorie, metodele tradiționale, folosite preponderent în învățământul clasic, erau cele expozitive (expunerea, prelegerea, explicația, demonstrația, povestirea). Ele au fost criticate chiar de autori din domeniul didacticii istoriei deoarece sunt centrate pe profesor, elevul fiind un receptor pasiv al informației (el nu participă la elaborarea cunoștințelor), iar profesorul nu are posibilitatea de a constata realizarea obiectivelor, deoarece comunicarea dintre el și elev lipsește 25. Astfel, învățământul bazat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din 1821. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992, p. 10. 17 Doru Dumitrescu, "Predarea istoriei înainte și după 1989" în Felicia Adăscăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea, Mirela Popescu, Elemente de didactica a istoriei, Editura Nomina, București, 2010, p. 13. 18 Speranza Dumitru Nalin, "L'enseignement de l'histoire en Roumanie", în Diogène 2/2001 (nr. 194), pp. 50-58. 19 Răzvan Pârâianu, "Politica și predarea istoriei", în Idei în dialog, ăn ÎI
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ÎI (2005), nr. 1 (ianuarie), pp. 14-17. 20 André de Peretti, Educația în schimbare, Editura Spiru Haret, Iași, 1996, p. 36. 21 Mihai Manea, "Introducere", în Felicia Adăscăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea, Mirela Popescu, Elemente de didactica a istoriei, op.cit., p. 6. 22 Marilena Bercea, "Cu privire la competențe în predarea istoriei", în Ibidem, p. 18. 23 Ibidem, pp. 20-21. 24 Ministerul Educației, cercetării și inovării, Programe școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
școlare. Istorie. Clasele a V-a - a VIII-a, București, 2009, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XI-a, București, 2006, p. 4; Idem, Programa școlară. Istorie. Clasa a XII-a, București, 2009, p. 4. 25 Ștefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, București, 2007, p. 123, p. 135. 26 Mihai Manea, "Strategii didactice moderne în predarea istoriei", în Felicia Adăscăliței, Marilena Bercea, Doru Dumitrescu, Liviu Lazăr, Mihai Manea, Mirela Popescu, op. cît., p. 55. 27 Doru Dumitrescu, op. cît
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]