131,446 matches
-
evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul unui destin, aplatizează relieful, distruge toate legăturile misterioase, subterane sau metafizice, ca în "biografia documentară " Mihai Eminescu (1968) de Ion Crețu, ca să dau un exemplu simetric, pe același subiect. În ultimul caz, informația și
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
Nicoleta Sălcu În mod obișnuit, forma standardizată a micromonografiilor pe care le editează în serie Aula de la Brașov presupune și un fond mai temperat în inovație, și un ton cumva didactic, ținându-se cont de cititorul țintă căruia i se adresează: elevi, studenți. De cele mai multe ori așa se și întâmplă. Textul dă impresia că e ostracizat de intenția educatoare, că e tras în jos de repetitivitatea ticăită ce vine de la catedră
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a catehezei. Sunt fixate trei principii didactice, și ele privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a) non multa, sed multum („nu multe, ci mult”), adică mai bine dă puțin, dar fă-o măcar intuitiv și temeinic; în cartea X, 1, 59
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Un mileniu de istorie este o lucrare extrem de utilă în special studenților care intră pentru prima dată în contact cu dis ciplina numită Istoria veche a României. Nu în ultimul rând, remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
istoria limbii țin și contribuția sa la stabilirea etimologiilor pentru Dicționarul academic sau - în notă publicistică - explicațiile din Istoria cuvintelor, Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în colaborare). De o intensă folosire și numeroase reeditări s-a bucurat Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
pentru Dicționarul academic sau - în notă publicistică - explicațiile din Istoria cuvintelor, Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în colaborare). De o intensă folosire și numeroase reeditări s-a bucurat Limba română contemporană: manual pentru studenții străini (1978-’81), scris împreună cu Manuela Saramandu și Adriana Ionescu, în care partea de gramatică ierarhizează și
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
când despre acest șaizecist se știe cu certitudine și tristețe că este una din verigile slabe care a cedat și nu poate persista într-un canon reînnoit. Principala greșeală de construcție constă în faptul că, vrând să dea o destinație didactică gestului de întemeiere a unui nou canon, Al. Mușina și Al. Cistelecan nu au început cu ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
construcție constă în faptul că, vrând să dea o destinație didactică gestului de întemeiere a unui nou canon, Al. Mușina și Al. Cistelecan nu au început cu ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume absolut necesare în sistem pentru a-l valida: Eminescu, Caragiale, apoi alți scriitori interbelici, ca Arghezi, Blaga, Bacovia, Camil Petrescu etc.
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
și să începi cu tavanul și acoperișul, suspendate avangardist în aer; să începi, puțin credibil și cu enorme riscuri, tocmai cu literatura contemporană și încă, și mai fantezist, cu multe nume noi mai puțin convingătoare. Un canon (mai ales unul didactic, insist mereu asupra acestui accent) nu se inventează nici de către un critic, nici de către un editor, ci se constată, în prezența lui obiectivă, materializată la intersecția mai multor conștiințe critice. Modul în care s-a construit această colecție, neîncheiată, dar
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
ar fi numit fără pretenții altfel, de pildă, „Micromonografii”, colecția (fostă „Canon”) nu ar fi suscitat și justificat aceste discuții. Dar, dacă se recomandă, extrem de aventuros pentru dotarea precară pe care o are, ca un „canon”, această colecție cu destinație didactică de la Editura „Aula” nu poate să trezească decât suspiciuni și interogații în legătură cu seriozitatea și credibilitatea construcției. E o amăgire să crezi că ai putea impune un nou canon al literaturii române printr-o însumare întâmplătoare de două-trei nume clasice și
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
gândită foarte subiectiv. Nici măcar o personalitate importantă a criticii actuale, chiar dacă ar fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de a gândi și de a concretiza canonul didactic. Lucrurile pot fi îndreptate printr-o regândire a strategiei și o reabilitare a întregului sistem de valori, pus pe temelii mai solide. Care era strategia cea mai bună, cea mai credibilă, dătătoare de succes? Să fi mers dinspre valorile sigure
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
va scrie în curând și despre cei care deocamdată lipsesc din canon. Da, dar mă tem că va fi prea târziu pentru ca primele propuneri (cele mai discutabile) să fie acceptate, să fie crezute. Și toată acțiunea, nobilă în intențiile ei didactice, riscă să fie compromisă. Un alt viciu e absența criticilor legitimizatori. Doar două nume (Ion Bălu și Cornel Ungureanu) sunt printre colaboratori din generația șaizeci, unul (Cornel Moraru) dintre șaptezeciști, câțiva optzeciști (nu-i mai enumăr) și mulți foarte tineri
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
intra într-un canon viitor, pentru că toate sunt personalități importante ale literaturii noastre contemporane, însă deocamdată nu sunt în rolul celor care fac legea estetică și nu s-au impus ca atare, în afara oricărei îndoieli. Pentru că vorbim de un canon didactic (mai exigent și mai restrâns), mă întreb dacă vreunul din aceste nume poate fi pus cu seninătate alături de Slavici sau de Rebreanu, de Breban sau de Nichita Stănescu (ca să nu invoc decât numele prezente). E adevărat că e o întrebare
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
epocile. Canonul clasic e conservator și „reacționar”, iar gesturile de sfidare a lui riscă să cadă în ridicol sau cel puțin în ineficiență. O propunere experimentală în abstract e una (o simplă încercare), iar o propunere pentru școală, pentru canonul didactic e cu totul altceva. Iar când începi tocmai cu numele care vor trezi rezistență, care riscă să fie contestate, e cu siguranță o strategie greșită. Ca să rezum, acesta e cel mai grav și mai frapant viciu de strategie în construcția
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
toate pe un ton echidistant, făcute pentru a fi expuse pentru un public străin, la propriu, de cultura română. În Mai are timpul răbdare?, Liviu Papadima survolează aproape întreaga literatură română modernă și, fără să-și refuze o anumită pornire didactică, îi cartografiază relieful, uneori până la detalii infinitezimale, ignorate de oricare alt "ochi" critic.
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
1:14-16; 21. Fellows, P.J., 1990 - Food Processing Technology Principles and Practice, Ellis Horwood 22. Gherghi, A. ș.a., 1979 - Menținerea calității legumelor și fructelor în stare proaspătă, Ed. Tehnică, București 23. Guțulescu & COLAB. 1977- Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
30. Neamțu, G., 1997 - Biochimie alimentară, Ed. Ceres, București 31. Neamțu, G.,1997 Biochimie alimentară, Editura Ceres, București; 32. Niac, C., 2004 - Alimentație, nutriție, alimente, Editura EMIA, Deva ; 33. Niculiță, P., 1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica și pedagogica, 1972; 39. Roger, C. -2000La qualité et la securité sanitaire des produits alimentaires : un des enjeux din Milleunium Round de I’OMC, www. inra. Fr.; 110 40. Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
evident, dreptate: Gide face o confuzie, cred, între umoristic și satiric. Genul dintâi e mult mai gratuit sau, cel puțin, mai fără de crispare, decât al doilea, mereu sarcastic (zâmbetul căruia e rânjet sau, baremi, un surâs sardonic), consanguin al genului didactic, în sens de moralizator și punitiv. Pamfletul, diatriba ș.a.m.d. nu sunt vocația unui umorist. Care le poate practica accidental, precum același Nenea Iancu, berlinezul, în satira-i din 1906, la adresa regelui "Ca rol" (!), sau în broșura-i din
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
vieții și activității scriitorului ardelean. Antologia este concepută ca o veritabilă monografie înfățișând direcțiile principale ale activității poetului. După sumare date biografice (prezentate printr-o autobiografie, prin "mențiuni" făcute de fiul poetului, prin înscrisuri oficiale ce marchează treptele activității sale didactice și poetice), antologia prezintă - pe Emil Giurgiuca în următoarele ipostaze literare: întemeietor și conducător de reviste; poet; autor de antologii literare; traducător; întemeietor de editură. Prima revistă întemeiată de Emil Giurgiuca, ajutat de poetul și prietenul său George Boldea este
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în direcția întăririi educației prin ridicarea nivelului de cultură generală a cadrelor noastre didactice, familiarizân-du-le cu valorile permanente ale culturii universale și cu achiziții recente din domeniile variate ale științei" (Emil Giurgiuca). Emil Giurgiuca a publicat în timpul vieții șapte volume de poezii (Anotimpuri, 1938 - Colecția Abecedar, Dincolo de pădure, 1943, Fundația pentru literatură și artă
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimie fizică), în laboratoarele căruia s-au întreprins cercetări științifice
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
scăzut continuu, soluționând o controversă care dăinuia de decenii, a determinat și perioada acestei variații: circa 500 de ani. Alături de activitatea sa strict științifică, savantul Procopiu a fost autorul a numeroase invenții și dispozitive experimentale. Era și un neobosit cadru didactic, care a format generații întregi de fizicieni experimentatori, el însăși fiind discipolul cel mai de seamă a lui Dragomir Hurmuzescu la Iași. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru titular al Academiei Române (1955) a fost decorat de nenumărate ori
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]