233 matches
-
spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor creștine. Acest deznodământ „dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului țărănesc patriarhal“, după cum afirma criticul Ov. Crohmălniceanu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie, pentru care nu sunt vii decât amintirile din război (fostul învățător Popescu, Anton Grințu etc.). O altă motivație a „pulverizării“ na rațiunii este dispersia evenimentelor pe trei planuri temporale. Prezentul diegetic acoperă anii 1973- 1977; trecutul investigat sau rememorat de protagoniști vizează cele două decenii anterioare (anii ‘50- ’70), iar trecutul îndepărtat, anii celui deAl Doilea Război Mondial, evocați în amintirile deformate afectiv ale bătrânilor. Item 4: susținerea unei opinii despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moromețiene se desfășoară întrun spațiu familiar scriitorului, satul SilișteaGumești, devenit un „topos“ literar. Acțiunea primului volum se petrece cu trei ani înaintea celui deAl Doilea Război Mondial (de la începutul verii până toamna târziu), în timp ce volumul al doilea comprimă o durată diegetică amplă (din 1937 până în anii ’50), surprin zând un timp catastrofic, al colectivizării forțate. Complexitatea romanului rezidă și în structurile narative ce îmbină elemente tradiționaliste și moderniste. Astfel, narațiunea heterodiegetică este substituită în finalul volumului al doilea cu narațiunea la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ei, totul capătă noi valențe și o importanță sporită. În acest fel, personajului narator i se permite accesul la o nouă dimensiune a lumii. 8. Fragmentul citat ilustrează o trăsătură definitorie a genului epic: prezența instanțelor comunicării narative. Astfel, discursul diegetic aparține unui personajnara tor, semnalat în text prin mărci ale persoanei I (drumul vieții mele îmi cere să mă mișc). Apoi, întregul fragment este focalizat asupra unui personaj feminin, Zenobia. Textul aparține genului epic și pentru că apelează la narațiune, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ales semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Având un rol modelator în procesul maturizării lor, experiența primei iubiri îi singularizează pe cei doi adolescenți în lumea pragmatică și mediocră în care trăiesc - mica burghezie din Bucureștiul antebelic (timpul diegetic: iulie 1909-martie 1911). Astfel, prin contrast, devin și mai evidente lăcomia, egoismul atroce și meschinăria clanului de parveniți căruia îi aparțin cei din familiile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Aceștia sunt surprinși în rețeaua unor conflicte de interese, legate de moștenirea averii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
au destine semnificative, întruchipând ipostaze și relații umane diverse. În nuvela Moara cu noroc, de exemplu, între personajele create de Ioan Slavici se instituie o rețea de relații de tipul cuplului sau al triunghiului, pe care se structurează întregul univers diegetic al operei. Publicată în 1881 (volumul Novele din popor), Moara cu noroc este o nuvelă de analiză psihologică și de problematică morală, care se înscrie în estetica realismului, prin imaginea veridică a unei lumi de sfârșit de veac XIX, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în primul rând, prin prezența textuală a instanțelor comunicării narative. În fragmentul citat, de exemplu, se reliefează prezența unui narator autodiegetic/personajnarator și a unui personaj feminin, Irina, iubita protagonistului. O altă trăsătură specifică operei epice este narativitatea discursului/caracterul diegetic al textului. Astfel, în fragmentul citat narațiunea reprezintă principalul mod de expunere, fiindcă sunt relatate evenimente legate de prima călătorie la Paris a eroului. Pregătirile, pline de bucurie și nerăbdare, sunt urmate de despărțirea fugitivă de Irina, de mo mentul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are rol în caracterizarea indirectă a protagonistului, reliefând bogăția vieții interioare, imaginația bogată, aspirația de a scrie romane. Preocu pările, ideile și reprezentările mentale atât de vii, modul în care își formulează ideile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
protagonistul primului roman publicat de Rebreanu, în 1920. Ilustrând proza realist obiectivă de observație socială și de problematică morală, romanul Ion este considerat de autorul său „o epopee a vieții românești“. Surprinzând existența satului transilvănean de la începutul secolului XX, universul diegetic este centrat asupra unor destine tragice, cum sunt cel al lui Ion și al Anei. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Cuplul Ion - Ana se instituie încă de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhaice. Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care fiin țează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea unei opinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o frecvență semnificativă și în proză sau în discursul dramatic. Astfel, în romanul Ion, motivul drumului devine un simbol al parcursului existențial (calea vieții - simbolism convențional), dar și un spațiu simbolic al intrării în lumea ficțiunii/al ieșirii din universul diegetic (simbolism original). Prima dramă de idei a lui Camil Petrescu fixează încă din titlu simbolul central, Jocul ielelor, figurând ideile absolute ce îl prind pe Gelu Ruscanu în vârtejul lor halucinant, distructiv. Odată impus, simbolul schimbă perspectiva de interpretare/de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze descriptive, determinând un „decupaj“ în temporalitatea evenimentelor și în discursul narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arhetipale, indeter minate. Spațiul, formă obiectivă universală a existenței materiei, devine în opera literară un element structurant, ca principiu de organizare a descrierii, ca spațiu al acțiunii în opera epică și dramatică sau ca matrice a imaginarului poetic. Spațializarea cadrului diegetic ori a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de departe, încât nu mai are nici nume. (Nichita Stănescu, Către Galateea) Timpul (categorie filozofică prin care se desemnează durata, succesiunea/simulta neitatea proceselor, fenomenelor, acțiunilor sau stărilor) îndeplinește funcții mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un substantiv sau verb, pentru a evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza naratorului auctorial ori numai ca mesager care repovestește evenimente auzite. Perspectiva narativă este, în acest caz, internă și este puternic marcată subiectiv. Asocierea celor două modele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza naratorului auctorial ori numai ca mesager care repovestește evenimente auzite. Perspectiva narativă este, în acest caz, internă și este puternic marcată subiectiv. Asocierea celor două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu persoana a IIIa narativă (discursul naratorului extradiegetic). Perspectiva narativă internă și cea ex ternă/omniscientă se combină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
combină modelele primare, între secvențele narative existând diferențe de perspectivă temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în cronologie directă sau, mai rar, în cronologie inversă. La nivelul discursului, modelul este marcat prin prezența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În vremea asta Cătălin... (M. Eminescu, Luceafărul) Narațiunile paralele/contrapunctice sunt frecvente în proza romantică și în cea modernistă, fiind caracterizate prin alternanța unor secvențe/episoade din planuri narative diferite (alternanța real/ireal, de exemplu, în proza fantastică); alte modele diegetice alternează două paliere temporale (timp real, obiectiv/durată interioară, subiec tivă). La nivelul discursului este frecventă absența conectorilor. Se utilizează timpuri verbale diferite (eventual, contrastive: prezent/perfect compus, de exemplu). Narațiunea discontinuă este un tipar narativ modern, care sugerează lipsa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale genului epic Specia literară desemnează, în cadrul fiecărui gen (epic, liric și dramatic), o categorie de opere literare reunite pe baza unor criterii diverse. Pentru genul epic, criteriile vizează mai ales modul de structurare a viziunii artistice și a discursului diegetic, precum și categoria estetică dominantă (miticul, fabulosul, fantasticul, comicul etc.). Ca și în cazul genurilor, speciile literare se pot întrepătrunde sau suprapune. Speciile genului epic pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda - sau în proză: basmul, legenda, para
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și a unor destine, având un singur plan narativ, focalizat asupra unor personaje complexe. Intriga nuvelei este riguros construită, iar acțiunea este dinamizată de conflicte puternice. Firul epic/fa bulativ urmărește destinul protagonistului în momente semnificative ale existenței sale. Durata diegetică este mai amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici, Moara cu noroc; Patru ani trecuseră de la scena aceasta, în vremea cărora
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]