355 matches
-
oricum, multora dintre noi - asemenea, să spunem, acelei părți din compozițiile lui Beethoven alcătuite când acesta încetase să mai fie împovărat de simțul auzului, și mă gândesc îndeosebi, deși pare puțin fastidios, la cvartetele în si bemol major și do diez minor. Totuși, eram pe atunci o familie cu șapte copii. Și, întâmplător, nici unul dintre noi nu avea limba legată. E o situație extrem de serioasă când șase guralivi și flecari debordanți au în casă un invincibil campion vorbitor. E adevărat, Seymour
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
început... Că un cântec începe viață Și dăinuie peste munți și vai, Rătăcind mai rar pe câmpii, Unde notele se mențin în aceeași tonalitate, Păstrând linia melodica a unei ape curgând... O cheie sol apare de fiecare dată Și un diez... Dar unele partituri rămân însemnate În portativul amintiților Precum sunetul chitarei în ecoul viselor... Că un cântec începe, Ca un cântec se termină În armonia surdinei... Reminescențele partiturilor magnifice Vor rămâne în sângele nostru Precum cerneală apăsata adânc pe coală
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93407]
-
pe bune/pe invers Lucian Dan Teodorovici - Atunci i-am ars două palme Cosmin Manolache - Ce față cumplită am Dan Țăranu - Al patrulea element Dragoș Bucurenci - RealK Ionuț Chiva - 69 Claudia Golea - Vară în Siam Bogdan Suceavă - Venea din timpul diez Cătălin Mihuleac - Ratarea unui setter Veronica A. Cara - Petrecere cu mama Petre Barbu - Blazare Silviu Gherman - Scurta și plictisitoarea viață a lui Kjus Sorin Stoica - O limbă comună Filip Florian - Degete mici Dumitru Ungureanu - Tunul filozoafei Adrian Buz - Zidul moale
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pentru revizuirea materialului destinat educației copiilor noștri”. Capitolul despre fabulele lui La Fontaine se încheie, totuși, cu o reverență, o apărare, o ilustrare și o scuză a fabulistului francez - „Remușcări și omagiu“, dedicate poetului I.B. (Ion Barbu)... O altă secțiune, „Diez și becar“ cuprinde, pe lîngă experimentele radicale menționate ceva mai sus, compuneri „pseudoromanești” inspirate evident de Urmuz, dar mai epice, mereu supravegheate de ironia bonomă a naratorului, pline de trucuri metatextuale: Un om prevenit face cît doi. Studiu și introducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să te stimeze, nu o zănatică... Moșierul se încruntă, indispus, și căută o scăpare cu ochii înspre locul Otiliei, dar aceasta fugise. În curând se auziră din casă, pe fereastra deschisă, undele picurate ale pianului. Otilia cânta Vals în do diez minor de Chopin cu foarte multă delicatețe și cu o austeritate tehnică ce descoperea pe eleva de Conservator. Pascalopol întoarse capul cu o mare satisfacție, având aerul a primi un omagiu personal. Aurelia rămase indiferentă, de-o indiferență făcută, Aglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
the European Union: a progress report", în International Affaires, vol. 81, nR. 4, 2005. Daalder, Ivo; Goldgeier, James, "Global NATO", în Foreign Affaires, vol. 85, no. 5, 2006. Dahl, Robert, "The Concept of power", în Behavioral Science, Vol. 2, 1957. Diez, Thomas, "Speaking Europe: The Politics of Integration Discourse", în Journal of European Public Policy, 6(4), 1999. Dimier, Veronique, "Constructing Conditionality: The Bureaucratization of EC Development Aid", în European Foreign Affairs Review, nr. 11, 2006. Finnemore, Martha; Sikkink, Kathryn, "International
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
81. 35 Jean-Louis Le Moigne, op. cit., p. 89. 36 Idem, p. 96. 37 Niklas Luhmann, Ecological Communication, Polity Press, Cambridge, 1989, p. 17. 38 John Mingers, Self-Producing Systems: Implications ans Applications of Autopoiesis, Plenum, New York, 1995, p. 157. 39 Thomas Diez, "Speaking Europe: The Politics of Integration Discourse", Journal of European Public Policy, 6(4), 1999, p. 603. 40 James G. March, Johan P. Olsen, "The Institutional Dynamics of International Political Orders", International Organization, 52(4), 1998, p. 951. 41 Martha
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Ioan Lăcustă, Replace all (Colcăiala) Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor Dora Pavel, Pudră Adrian Oțoiu, Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita Cătălin Dorian Florescu, Zaira Dan Lungu, Cum să uiți o femeie (ediția a II-a) Bogdan Suceavă, Venea din timpul diez (ediția a II-a) Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații Dan Lungu, Raiul găinilor (ediția a III-a) Dan Lungu, Sunt o babă comunistă! (ediția a II-a) Filip Florian, Degete mici (ediția a III
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
armata regulară și nu de honvezi. Ziarul unguresc Kelet-Nepe vestește cumcă Rusia ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului din România și că guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a înștiința pe cetitorii noștri despre moartea renumitului filolog al limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, și-au făcut studiile sale de literatură clasică în orașul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a înștiința pe cetitorii noștri despre moartea renumitului filolog al limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, și-au făcut studiile sale de literatură clasică în orașul său natal. La 1813 a luat parte ca voluntariu în războiul împrotiva francezilor, iar la 1816 îl vedem studiînd în Goettingen limbele moderne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și altele, în fine Dicționariul etimologic al limbelor romanice (Bonn, 1862) și Gramatica limbelor romanice (edit. III, 1872). Francezii și englezii au tradus această carte. În privirea limbei românești să se fi servit de Dicționarul de Buda. În privința limbei românești Diez are meritul de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei românești, precum acele erau susținute cu patimă de filologi de școală veche, slavoni, și combătute în acelaș mod nedibaci de școala veche a filologiei românești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va întîmpina cererile Rusiei nu sunt pân - acuma. În fine ziarul rusesc "Golos" caută a demonstra că prin semnarea protocolului puterile au recunoscut dreptul Rusiei de a întrebuința mijloace silnice dacă Turcia nu va esecuta reformele. [25 martie 1877] FONDAȚIUNEA DIEZ Atragem atențiunea cititorilor asupra articolului privitor la FONDAȚIUNEA Diez, pe care-l reproducem din "Timpul". După cât știm, nici un alt ziar românesc n-a crezut de cuviință de-a da samă despre acest articol, însemnat din multe punte de vedere. Scrisoarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fine ziarul rusesc "Golos" caută a demonstra că prin semnarea protocolului puterile au recunoscut dreptul Rusiei de a întrebuința mijloace silnice dacă Turcia nu va esecuta reformele. [25 martie 1877] FONDAȚIUNEA DIEZ Atragem atențiunea cititorilor asupra articolului privitor la FONDAȚIUNEA Diez, pe care-l reproducem din "Timpul". După cât știm, nici un alt ziar românesc n-a crezut de cuviință de-a da samă despre acest articol, însemnat din multe punte de vedere. Scrisoarea d-lui Hugo Schuchardt e într-un stil atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau cu relaxarea corzilor. Dar să nu fie oare la fel de adevărat că, dacă Între sunete există o anumită cantitate de intervale sau, mai corect spus, o infinitate de intervale, În muzică sunt folosite doar cinci dintre ele - mă refer la diez, la semiton, la triplul semiton și la dublul ton?1 Și nu-i mai puțin adevărată afirmația că (F) În domeniul sunetelor nu există nici un altinterval situat În «grav» și «ascuțit», dotat cu valoare muzicală. 11. Las la o parte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu această concepție. Desigur, se poate face o apropiere din propria noastră experiență cu acordurile muzicale, așa cum apar ele În cele cinci poziții ale tetracordurilor, mă refer la acordurile joase, medii, disjuncte și supreme. Melodia comportă, de asemenea, cinci intervale: diezul, semitonul, tonul și dublul ton2. Reiese că natura manifestă tendința să potrivească totul după modelul numărului 5, mai degrabă decât după cel al sferei, așa cum pretinde Aristotel 3. 37. (B) Dar se poate aduce obiecția că Platon, după ce a pus
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
presupune însă cunoașterea lor dinlăuntru și înțelegerea subtilă a chestiunilor. Prozatorii noștri nu au disponibilitate pentru asemenea investigații, lăsându-le pe mâna reporterilor experți în senzațional ieftin. O excepție face prozatorul matematician Bogdan Suceavă în romanul său Venea din timpul diez. Mai aproape de vremea noastră se remarcă totuși două personaje memorabile: un tânăr care devine preot, este ispitit și moare apoi înecat, într-o povestire de Ioan Groșan, Spovedania. Prozatorul descrie veridic destinul acestui popă necredincios, intrat la seminar din dorința
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Free Press Rosenthal, Robert și Jacobson, Lenore (1968), Pygmalion in the Classroom: Teacher Expectation and Pupils' Intellectual Development, New York, Holt, Rinehart & Winston. Rotariu, Traian și Iluț, Petru (1997), Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Iași, Polirom. Rother, Nina & Medrano, Juan Diez (2006), "Is the West becoming more tolerant?", în Ester, Peter, Braun, Michael și Mohler, Peter, Globalization, Value Change and Generations, Boston, Brill, pp. 151-178. Roth, Andrei (2002), Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom. Rughiniș, Cosima (2006), "Religiozitate și scepticism religios
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
of the Old Testament, vol. 5, NG Kerkboekhandel, 1988. Deist, F.E., „Prior to the dawn of apocaliptic”, OTWSA, 25/6 (1982/1983). Derenbourg, J., „Manuel du lecteur d’un auteur inconnu”, în Journal Asiatique, seria a șasea, tome XVI (1870). Diez Macho, A., „A new list of so-called «Ben Naftali» manuscripts”, în D.W. Thomas; W.D. McHardy (ed.), Hebrew and Semitic Studies, 1963. Dotan, A., „Masorah”, EJ 16. Dotan, A., <ymufh dwqynh yp lu bfyh <yqywdm <ybwtkw <yaybn hrwt drwnxl
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cîteva clipe de liniște totală, se aude: Parcă era un cîntec pe-aici...") Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii. Măștile absurdului În gama de stări a acestui teatru, un diez la cheie poartă exasperarea. Exasperările, antrenînd escaladarea în iluzoriu sau, dimpotrivă, căderea în apatie, au, după cum se poate constata, o dublă motivație dramatică, propagîndu-se în cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vieții private (exemplu: programul de rugăciune al lui Brâncoveanu), totul sub mereu prezentul bemol al problemelor/ grijilor/ cumplitelor vremi în ciuda cărora domnul reușește să susțină tipărirea de cărți, construirea de biserici ori înființarea de școli funcționând aici strategic, ca un diez, ca un revelator evidențiind o dată mai mult meritul și efortul domnitorului, ca și buna sa alegere, cu dreapta socotință. Încheiem cu un citat amplu din predoslovia Mitropolitului Teodosie la Penticostar, Buzău, 1701 oferind o summa de virtuți exemplare: "Cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Le vote des Quinze. Les élections européennes de juin 1999, Presses de Sciences Po, Paris, 2000. Philippe Schmitter, How to democratize the European Unionand why bother, Rowman și Littelfield, Lanham, 2000. Philippe C. Schmitter, "Neo-functionalism", în Andy Wiener și Thomas Diez, European Integration Theory, Oxford, Oxford University Press, 2004, pp. 45-75. Edward Scholl, "The Electoral System and Constituency Oriented Activity in the European Parliament", International Studies Quarterly, vol. 30, nr. 3, 1986, pp. 315-332. Roger Scully, "Conditional Independence: Understanding MEP-National Party
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
européen " et l'élection du Parlement européen. Réflexions autour de la notion de " démocratie européenne "", Cercetare prezentată la conferința Le lien électoral au Parlement européen, 19-20 noiembrie 2009, Strasburg, p. 5. 17 Philippe C. Schmitter, "Neo-functionalism", în Andy Wiener și Thomas Diez, European Integration Theory, Oxford, Oxford University Press, 2004, pp. 45-75. 18 Geoffrey Pridham și Pippa Pridham, op. cit., p. 103. 19 Paul Magnette, "The institutional constraints in the development of European political parties", în Pascal Delwit, Erol Külachi și Cédric Van
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]