179,431 matches
-
a realizat, ca într-o iluminare, ce înseamnă lipsa de libertate: "ea înseamnă să asiști la un unic program TV de trei ore pe zi, identic în inepție, să citești doar un unic ziar (la rîndul său inept), dar purtînd diferite titluri, să nu poți circula nu numai în alte țări, ci chiar în propria-ți țară, să auzi același discurs cu un cîmp lexical de trei sute de cuvinte (în care includem prepozițiile, conjuncțiile și adverbele), să alegi un singur partid
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
ai sistemului ca atare. Pe de o parte. Pe de alta, există scriitori pe care dl Grigurcu îi opune (nu pentru prima oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd a-i considera o categorie diferită. Nu cumva au fost și ei, prin evazionism estetic, niște clovni albi? Sau chiar mai rău: căci, dacă n-au făcut compromisuri (unii, la începuturile lor, au făcut!), nici n-au avut accente critice, fie și periferice, menținîndu-se într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
sus primește de la bun început un răspuns: "Spațiul e un termen ce se propune numai pentru a fi lăsat în urmă. E un reper a cărui depășire indică orientarea noetică justă." E reluat răspunsul acesta, în formulări și din perspective diferite, pe întreg parcursul cărții. Iar efectul reluării e tocmai aducerea către prim plan a analizei de detaliu pe care Anca Manolescu o face și care dă savoare studiului, în ciuda unui discurs ce, mizînd pe sensuri profunde, impune o lectură reluată
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
la 26 aprilie 1923 la Universitatea din Cernăuți: "Privire generală asupra dezvoltării și metodelor marilor teorii ale analizei matematice" (reprodusă și ea în volumul menționat). Stoilow avertiza asupra faptului că universitatea nu se poate limita la pregătirea unor practicieni de diferite specialități, perspectiva ei trebuie să fie mai amplă, să includă formarea unor oameni de cultură care se dedică cercetării și creației intelectuale, într-un orizont fără margini. Multe dintre mințile cele mai înzestrate ale intelectualității românești se orientau atunci spre
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
de tot în bucluc. Dacă înalții specialiști în informații recrutează oameni de factura lui Treptow, atunci mitul "profesionismului" acestor ofițeri e o cacialma de cea mai joasă speță. Deocamdată, pentru a mușamaliza perversiunile amicului draculean s-au coalizat, în grade diferite, mai multe instituții ale statului: SIE, M.Ap.N., Poliția, Ministerul Justiției. Parcă e o adunătură prea mare pentru un Treptow atât de mic. Iar dacă n-ar fi existat și nefericita intervenție a lui Ioan Talpeș, "apărătorul zelos", cum îl descrie
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere (12, 13, 14 și 15). Analiștii operelor consacrate sunt critici literari cu experiență didactică, profesori universitari din diferite centre culturale românești cum sunt Iași, Craiova ori Baia Mare: Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Al. Săndulescu ș.c.l. Cel care parcurge aceste biografii, duce o muncă de recunoaștere dar și de moșire a ideilor, apelează la maieutica socratică pentru că poartă
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
câh și urât de care nu prea e bine să vorbești" (sictir.org); "a fost un sistem bun dar prost aplicat, spre deosebire de un sistem rău și câh! și putrefact dar bine aplicat" (Forum RL) etc. Cu sensuri sau în îmbinări diferite de cele previzibile din limba literară apar a face buba buba la... (specifică limbajului infantil fiind folosirea lor pentru a desemna orice rană sau suferință fizică): "neînfricații luptători NATO (...) sînt, mai degrabă, niște păpușei care fug plîngînd la mama lor
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
o parte din spectacolele sale - Unchiul Vanea, O noapte furtunoasă, Pescărușul, Neînțelegerea (la Freiburg) - din filmele sale (înghițitorul de săbii, Năpasta). L-am văzut pe 22 decembrie, în balconul revoluționarilor din C.C. , pe urmă în imaginile din zilele acelea, în diferitele guverne ce s-au succedat rapid în funcție și s-au prăbușit cam tot atît de iute. A fost director la Teatrul Mic, a înființat mai tîrziu Teatrul româno-american, unde am urmărit zbuciumul lui Alexa Visarion de a face viabilă
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
de Andrei Avram), erorile de grafie sînt foarte dese (obțiune/opțiune, apsent/absent) și norma însăși oscilează în timp (smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse în respectarea tendințelor pronunției sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
loc în istorie... Dar asta este altă poveste. Important e că un scriitor precum Mircea Daneliuc iese din tipar, în literatura anilor '90. El propune o serie de cărți care trebuie consumate și judecate într-un sistem de valori puțin diferit. El nu provine dintr-un cenaclu, dintr-o generație, din-tr-un grup bine conturat, nu are un bagaj de acest gen pe care criticul să-l preia comod și să-l transforme în unitate de măsură. Literatura lui Mircea Daneliuc își
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
dintr-o generație, din-tr-un grup bine conturat, nu are un bagaj de acest gen pe care criticul să-l preia comod și să-l transforme în unitate de măsură. Literatura lui Mircea Daneliuc își incită criticii la o judecată puțin diferită: implicații etice (e corect să-ți publici memorii în care oamenii de lîngă tine sînt făcuți praf?), atitudine, imagine, autenticitatea noilor realități pe care autorul vrea cu orice chip să le surprindă. Mai întîi punctul de referință. La Mircea Daneliuc
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
decât acumulări exterioare care ascund un gol interior. În scena balului mascat apare, la un moment dat, următoarea remarcă: "Erau atât de multe trupuri, voci, chiote... Și, totuși, nu era nimic, nimeni." Sau, altundeva, asaltat de mulțimea premiilor câștigate la diferite concursuri pentru consumatori, unul dintre personaje se plânge: "...nu mai am nici unde să le pun. Debaraua e plină... Dar viața mea e cam goală." Explicația, banală, se ivește, prin vocea domnului Niculescu: "Trăim într-o societate de consum care
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
anvergura și profunzimea acestei forme de simultaneitate a disponibilităților de exprimare sînt, fără nici o îndoială, ieșite din comun. Dincolo de valoarea absolută a unor artiști și de performanța lor individuală, faptul că ei se puteau exprima firesc și autentic în limbaje diferite este unul care trebuie măcar consemnat cu titlu de inventar, dacă nu cumva chiar studiat în profunzime și în detaliu. Aproape toți poeții de avangardă, de la Tzara și pînă la Nisipeanu, erau și foarte buni desenatori, unii chiar cu performanțe
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
și noi e-mai-lul cu pricina. Dl Dabija îi amintește actorului că au lucrat împreună, unul ca regizor, celălalt ca actor, la un spectacol după Molière la Teatrul Nottara. Scrie dl Dabija: "De foarte mulți ani publicul de șușe de prin diferite colțuri ale țării este fericit cu o producție numită fraudulos Scapino, încropită din fragmente ale spectacolului Scapino de la Teatrul Nottara [...]. Scandalos și trist este faptul că această variantă a spectacolului de pe vremuri, la care am prestat regia artistică, apare acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
dintre 1948 și 1989: etapele deznaționalizării și ale renaționalizării din epoca Dej, respectiv Ceaușescu. De citit cu atenție. România confundată cu Franța După întîlnirea de la Snagov a capilor spionilor din țările membre și candidate la NATO, ziarele centrale au înțeles diferit mesajul referitor la România. ROMÂNIA LIBERĂ titrează explicit: "NATO nu dorește în serviciile secrete românești ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică"; ADEVĂRUL e de părere că " Foștii securiști pot fi păstrați în SRI, dar nu în posturi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre purism și toleranța (teamă față de "invazia" anglicismelor se manifestă pretutindeni, dar măsurile explicite de limitare a ei sînt foarte diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
ai avut, la urma urmei întîmplător, acces: cît sînt ele de reprezentative pentru Serviciul de Cadre al PCR? Se poate face o analiză pertinenta a respectivului serviciu pornind de la aceste documente fără a le compară cu altele similare din arhive diferite? Andreea Nastase și Stejărel Olaru, în studiul "în perioada construirii socialismului, cadrele hotărăsc totul", recunosc că nu. Autorii eseurilor din volumul coordonat de Marius Oprea nici nu-și propun să ajungă prea departe: studiul lui Oprea, Partidul și Securitatea, e
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
într-o analiză critică: "provocat, șVasileț moare în cursul unei încăierări, nu se sinucide, așa cum eronat au afirmat unii critici" (pagina 240), pentru ca la pagina 241 să găsim "Ștefan și Vasile trăiesc drama existențială a înstrăinatului și fiecare alege soluții diferite, primul optînd pentru reîntoarcerea în spațiul închis șs.a.ț, iar cel de-al doilea se sinucide". Sau, la pagina 46: "cel ce se zbate în pîntecele Anei este continuatorul spiritual al lui Abel, iar biologic urmașul lui Abel școrect
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
Totul atîrnă pe muritorii nespus de ciudați pe care ii contemplă uluit parizianul nostru sau, dimpotrivă, totul este peste măsură de strimt și de îngust, părînd lipit cu clei de piele, de căpătat ori făcut din sărăcie, lăsînd la vedere diferite părți intime ale trupului, burice și umeri, dar mai ales degete de la picioare și călcîie. Tînărul, obișnuit a săruta minutele înmănușate ale unei dame sau a pîndi, la coborîrea din trăsura, momentul în care gleznă unei adorate demoazele de 16
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
originea plebee a celui dintîi dintre Măgureni, dar Pașadia nu a afirmat niciodată contrariul. Mai degrabă negată, noblețea rămîne sub pecetea incertitudinii și a ambiguității. Pasajul care îi pune față în față pe cei doi Măgureni de la începuturile unor veacuri diferite e înțeles ca o afirmare de titlu nobiliar dintr-o simplă prejudecată, cultivată de critica pregătită să găsească în viața personajelor viața autorului. Obișnuință de lectură pe care, aici, textul nu o susține. Disonanțele dintre relatarea Povestitorului de la început și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
zărește de două ori. Odată la început, cu ochii Povestitorului, mai înainte de a afla că acesta l-a văzut la Pașadia. A doua oară la Pașadia, tot cu ochii Povestitorului, cînd portretul e Pașadia, cu amănuntul, aparent neglijabil, al portului diferit și al vîrstei mai tinere. în această ultimă secvență, Povestitorul surprins de asemănare încearcă să spună totul despre chipul marelui armaș printr-o singură frază: "Asemănarea sa cu Pașadia era așa desăvîrșită că s-ar fi zis că era chiar
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
de a transmite mesaje prin discursuri care implică o anumita organizare a materiei, se poate, pînă la urmă, împăca în mod firesc cu interdicția de a crea chipuri cioplite. Și asta nu prin subterfugii multiple sau prin manipularea abila a diferitelor sofisme, ci prin deposedarea chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinseca a substanței de a se comunică doar pe șine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
discursului, care lasă, din fericire, "nemoralizat" universul românesc. E apreciată îndrăzneala experimentelor literare, cum ar fi realismul atroce, dus pînă la suprarealism, din Familia lui Pascual Duarte, ori introducerea în literatura spaniolă a "simultaneismului" (tratarea, în paralel, a unor scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu numai scriitorul se bucură de elogii, ci și omul, căruia i se prețuiesc în repetate rînduri voința și energia, fiind aparat de acuzațiile de franchism și plagiat. Așadar
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date, greșit comunicate de autor, când identifică scriitori, mai ales spanioli, mai
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]