516 matches
-
laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată a constituenților probei examinate pe baza valorii picurilor și a valorii unghiurilor de difracție (pentru 2 θ între 01500 pentru Kα Cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 25 450 pentru Kα Cu ) Fig. 6.16. Indexarea automată a constituenților probei examinate pe baza valorii picurilor și a valorii unghiurilor de difracție (pentru 2 θ între 01500 pentru Kα Cu) Fig. 6.17. Caracteristicile și parametrii înregistrați pentru domeniul 2θ între 35-92 pentru Kα Cu pentru probele nemarcate din Ti, utilizate ca etalon 187 Fig. 6.18. Identificarea automată a picurilor și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
01500 pentru Kα Cu) Fig. 6.17. Caracteristicile și parametrii înregistrați pentru domeniul 2θ între 35-92 pentru Kα Cu pentru probele nemarcate din Ti, utilizate ca etalon 187 Fig. 6.18. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti, în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35920 pentru Kα Cu) 188 Fig. 6.19. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
FEMTOLASER; Verde = marcaj NANOLASER proba cu o singură trecere a fasciculului laser (Ti marcaj lat-b); Negru = marcaj NANOLASER proba cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser (Ti marcaj lat) Fig. 6.23. Valorile înregistrate (în perspectivă tridimensională) pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35-45 θ; Ti-marcaj îngust verso = proba etalon din Ti; Ti-marcaj îngust = proba marcaj FEMTOLASER; Ti-marcaj lat-b = proba cu o singură trecere a fasciculului laser, marcaj NANOLASER; Ti-marcaj lat = proba cu două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
urmare, este confirmat faptul că nu s-a înregistrat nici o modificare de tensiuni interne, ca urmare a realizării de inscripționări nanolaser și femtolaser pe suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
realizării de inscripționări nanolaser și femtolaser pe suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că marcarea cu laser, atât nano cât și femtosecundă, nu introduce tensiuni interne în volumul probei sau a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafața probelor. Concluzia finală este aceea că, din examinarea tuturor difractogramelor obținute și a curbelor de difracție prezentate comparativ, vezi Fig. 6.19 - 6.23, se constată că, atât la unghiuri mici de difracție cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că marcarea cu laser, atât nano cât și femtosecundă, nu introduce tensiuni interne în volumul probei sau a paletelor marcate prin intermediul laserului, în bun acord
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și modul lor de împerechere. În ceea ce privește toate aceste elemente, cu excepția celui din urmă, studenții nu ar ști nici măcar de unde să înceapă. De exemplu, pentru a afla numărul și poziția „coloanelor vertebrale”, ar trebui să fie capabili să citească tipare de difracție cu raze X și, de asemenea, să știe cum se obțin astfel de tipare. Toate acestea nu sunt posibile fără competență. Pe de altă parte, odată ce problema a fost restrânsă, determinarea împerecherii bazelor este doar un pic mai grea decât
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
aplicarea ei nu ne mai consumă forțele. Cunoașterea profundă poate duce, de asemenea, la dezvoltarea elementelor euristice. Poate fi vorba despre faptul că înțelegerea procedurilor din anumite domenii, cum sunt științele, necesită timp din cauza complexității lor. De exemplu, ca să înțelegem difracția cu raze X, trebuie să cunoaștem multe lucruri diferite, dintre care multe se bazează pe altele etc. Așa cum am arătat mai sus, în acest moment nu putem decât să facem speculații în privința modului în care este folosită cunoașterea în gândirea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
variația de volum a apei în intervalul 00-40C, confirmând astfel ipotezele lui Pauling. Linus Pauling (1901 - 1994), laureat al premiului Nobel pentru chimie (1954), și pentru pace (1962). Cele mai importante realizări științifice ale sale sunt: - determinarea structurii cristalelor prin difracție cu raze X; - aplicarea mecanicii cuantice în chimie și fizică; - determinarea structurii metalelor și a compușilor intermetalici; - determinarea naturii legăturii chimice a substanțelor (dezvoltă teoria legăturii de valență, stabilește corelația dintre electronegativitate și caracterul ionic al legăturilor, precizează noțiunea de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
anumitor proprietăți, prin modele intuitive, corespunzătoare experienței cognitive a elevului. Schema care urmează prezintă câteva analogii cu rol ilustrativ: a) in domeniul sistemelor fizice: * particule (atomi, molecule) - bile * atom sistem planetar * nucleu picătură de lichid * rețea cristalină rețea plană de difracție b) in domeniul mărimilor fizice: * presiunea gazului ciocniri între bile și pereți * diferență de potențial electric diferență de presiune hidrostatică * energie de legătură pe nucleon căldură latentă specifică de vaporizare c) în domeniul fenomenelor fizice * curent electric curgerea apei * lumină
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
in domeniul mărimilor fizice: * presiunea gazului ciocniri între bile și pereți * diferență de potențial electric diferență de presiune hidrostatică * energie de legătură pe nucleon căldură latentă specifică de vaporizare c) în domeniul fenomenelor fizice * curent electric curgerea apei * lumină sunet * difracția electronilor difracția luminii d) In domeniul dispozitivelor: * circuit de curent electric circuit hidrodinamic * antena tub sonor rețea electrică moleculă poliatomică e) în domeniul teoriilor fizice: * teoria ondulatorie * teoria corpusculară (cu privire la natura luminii) In cartea lui Christian Huygens, 'Tratat despre lumină
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
mărimilor fizice: * presiunea gazului ciocniri între bile și pereți * diferență de potențial electric diferență de presiune hidrostatică * energie de legătură pe nucleon căldură latentă specifică de vaporizare c) în domeniul fenomenelor fizice * curent electric curgerea apei * lumină sunet * difracția electronilor difracția luminii d) In domeniul dispozitivelor: * circuit de curent electric circuit hidrodinamic * antena tub sonor rețea electrică moleculă poliatomică e) în domeniul teoriilor fizice: * teoria ondulatorie * teoria corpusculară (cu privire la natura luminii) In cartea lui Christian Huygens, 'Tratat despre lumină", scrisă în
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sunetul nu se propagă în vid, iar lumina se propagă și încă având o viteză foarte mare. Analogia a fost utilă la explicarea reflexiei și refractiei luminii, dar n-a putut fi folosită pentru explicarea propagării rectilinii a luminii, a difracției, a unor experiențe de polarizare a luminii. Unele dintre aceste fenomene au fost explicate cu ajutorul altei analogii cea dintre lumină și undele ce se propagă într-o coardă (unde elastice transversale), analogie aleasă de Thomas Young și comunicată lui Arago
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
interesante exemple pe care le oferă istoria fizicii în sensul amintit mai sus este cel cu privire la utilizarea analogiei dintre rețeaua cristalină naturală (o grupare ordonată de atomi în spațiu, prezentând o periodicitate regulată în trei dimensiuni) și rețeaua plană de difracție realizată pentru observarea fenomenului luminos respectiv. Această analogie este utilizată în descoperirea științifică cu rezultate remarcabile, pe baza observației lui Max von Laue (1912) că distanța dintre atomii unui cristal (ce ar corespunde unei fante din rețeaua plană) fiind de
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Laue (1912) că distanța dintre atomii unui cristal (ce ar corespunde unei fante din rețeaua plană) fiind de 500 până la 1000 de ori mai mică decât lungimea de undă a luminii, rețeaua cristalină nu poate fi folosită ca rețea de difracție naturală pentru lumină, ci doar pentru 35 radiații care au lungimea de undă de același ordin de mărime cu distanța interatomică. La sugestia lui Laue, experimentul de difracție reușește mai întâi în cazul radiațiilor X, dovedind astfel natura lor ondulatorie
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
undă a luminii, rețeaua cristalină nu poate fi folosită ca rețea de difracție naturală pentru lumină, ci doar pentru 35 radiații care au lungimea de undă de același ordin de mărime cu distanța interatomică. La sugestia lui Laue, experimentul de difracție reușește mai întâi în cazul radiațiilor X, dovedind astfel natura lor ondulatorie. Aceeași analogie este utilizată mai târziu în interpretarea rezultatelor obținute de către Davisson și Germer la reflexia electronilor pe suprafețe de nichel. Datorită faptului că rezultatele obținute în cazul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
astfel natura lor ondulatorie. Aceeași analogie este utilizată mai târziu în interpretarea rezultatelor obținute de către Davisson și Germer la reflexia electronilor pe suprafețe de nichel. Datorită faptului că rezultatele obținute în cazul monocristalului de nichel au fost analoge celor corespunzătoare difracției razelor X pe rețelele cristaline (sau luminii pe rețeaua plană), ele au condus, pe baza recomandărilor lui Born și Elsasser la confirmarea ipotezei lui de Broglie cu privire la unda asociată unei microparticule în mișcare. b) Esențială fiind formarea deprinderii elevilor de
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
amiloidoza cerebrală din boala Alzheimer). Amiloidul este constituit din diverse proteine de origine plasmatică, cu greutate moleculară mică (5-25 kD), care au particularitatea de a forma structuri fibrilare insolubile. Fibrilele de amiloid sunt vizibile doar în microscopie electronică (ME), iar difracția cu raze X relevă o configurație beta-plisată, caracteristică. Această configurație explică puternica afinitate a amiloidului pentru colorantul roșu de Congo și dicroismul său specific în lumină polarizată, verde-galben, după impregnarea cu acest colorant. Au fost identificate până în prezent 15 proteine
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
lor de la Bell Telephone Laboratories din 1927, în care au examinat ce se întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de nichel, au confirmat teoria lui de Broglie. Ei au arătat ca electronii produc două fenomene caracteristice undelor: difracția și interferență și că amplitudinea undelor este strict în corelație cu energia particulei. De Broglie nu a împărtășit punctul de vedere majoritar asupra fizicii cuantice în dezbaterea filozofica din anii ’20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a științei despre atom. Prin metodele spectroscopiei de raze X s-au determinat exact numărul lui Avogadro, sarcina electrică elementară, sarcina specifică e/m. Ca mijloc de cercetare, radiațiile X au permis fizicienilor să confirme experimental teoria cristalografica. Folosind metodă difracției, substanțele cristaline pot fi identificate și structura lor determinată. Metodă poate fi aplicată și la pulberi, care nu au structura cristalina, dar au structura moleculară regulată. Prin aceste mijloace se pot identifica compuși chimici și se poate stabili mărimea particulelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
acumulatoare de gaz pentru iluminarea farurilor și a geamandurilor”. 1913 Heike Kamerlingh Onnes, Olanda, „Pentru investigațiile sale asupra proprietăților materiei la temperaturi joase care au condus, inter alia, la obținerea heliului lichid”. 1914 Max von Laue, Imperiul German, „Pentru descoperirea difracției razelor X în cristale”. 1915 Șir William Henry Bragg, William Lawrence Bragg, Regatul Unit, „Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X”. 1916 Nu a fost acordat. Banii destinați premiului au fost transferați în Fondul Special al acestei
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Chadwick, Regatul Unit, „Pentru descoperirea neutronului”. 1936 Victor Franz Hess, Austria, “Pentru descoperirea radiației cosmice”. Carl David Anderson, Statele Unite ale Americii, „Pentru descoperirea pozitronului”. 1937 Clinton Joseph Davisson, Statele Unite ale Americii, George Paget Thomson, Regatul Unit „Pentru descoperirea experimentală a difracției electronilor prin cristale”. 1938 Enrico Fermi, Italia, „Pentru demonstrațiile existenței de noi elemente radioactive produse de către iradiația de neutroni și pentru descoperirea corelata a reacțiilor nucleare cauzate de către neutronii înceți”. 1939 Ernest Orlando Lawrence, Statele Unite ale Americii, „Pentru inventarea și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Hooton Taylor Jr., Statele Unite ale Americii, „Pentru descoperirea unui nou tip de pulsar, o descoperire care a deschis noi posibilități pentru studiul gravitației”. 1994 Bertram Brockhouse, Canada, „Pentru dezvoltarea spectroscopiei neutronilor”. Clifford Glenwood Shull, Statele Unite ale Americii, „Pentru dezvoltarea tehnicii difracției neutronilor”. 1995 Martin Lewis Perl, Statele Unite ale Americii, „Pentru descoperirea leptonului tău”. Frederick Reines, Statele Unite ale Americii, „Pentru identificarea neutrinului”. 1996 David Morris Lee, Douglas D. Osheroff, Robert Coleman Richardson, Statele Unite ale Americii, „Pentru descoperirea superfluiditatii în izotopul Heliu-3”. 1997
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în toate direcțiile. Astfel, se constată experimental că, dacă lungimea undei emise este mai mică decât dimensiunile liniare ale sursei, unda se va propaga în linie dreaptă sub formă de fascicul. În afară de aceasta, datorită lungimii de undă mici, fenomenul de difracție 10 (ocolirea obstacolelor) nu apare decât pentru obstacole de dimensiuni foarte mici, în timp ce sunetele obișnuite ocolesc, practic, aproape orice obstacol întâlnit în cale. Ultrasunetele suferă reflexia și refracția la suprafața de separare a două medii diferite, la fel ca undele
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]