376 matches
-
viclenie, să ia cuvântul și să salveze onoarea patrupedelor. E o strategie de a-i pasa altuia o sarcină dificilă, pe care, dacă se poate, e bine să nu ți-o asumi: "Frate Hulpe, dzisă, poți răbda ca între pasiri dihanie mai cu socoteală și mai cu meșterșugul loghicăi decât între noi să să afle? (că nu ieste în lume cuvânt atâta de isteț, sau lucru așé de cu preț, ca carile vreodată să nu mai fie fost sau a nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vréme ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
stână mai mare a Împărtășit aceeași soartă cu oamenii din sat. Era un dulău ciobănesc de toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a sărit pe pieptul meu, apoi peste straturi, spre gardul din fundul ogrăzii și nu l-am mai văzut. Am rămas cu lanțul în mână: Doamne, toate le-ai făcut slobode pe pământ. Noi ne înlănțuim unii pe alții; nici măcar dihăniile și jivinele nu le lăsăm slobode, cum le-ai făcut Tu. Ne am făcut mai mari decât Tine! Ți-am luat dreptul de stăpânire asupra făpturii Tale! Nu știam cum voi explica evadarea cățelandrului; am lăsat lucrurile să se explice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Vineri, 24 august, ora 0,28, în rapidul Botoșani București, după Pașcani, trei minute cît n-a scris pixul s-au strîns oamenii, Franța transversală esențială pentru centrele regionale, n-am mașină, dacă mă duc prietenii pe rînd! Viorica Agarici, dihanie! la noul magazin "Dedeman" de peste Moldova, aud cîntecul, beția vitezei după atîtea drumuri, centrala electrică prevestește Bacăul, Galbeni mulțumim Domnului pentru cele neînțelese! somnul ne-a potolit între cuvinte, fragilitatea viteză pe șine, plăci, conturate din vis două foi, ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
piept gândește-te doar la contemporanele ciori, șobolani, câini, care vă „descotorosesc“ de deșeurile obișnuite, menajere, dar care vă invadează oricât v’ați opune vă vor strânge de gât. Nu vor mai fi sticle goale, ci mai știu eu ce dihănii. Care vă vor concura și la oxigen musai -, adăugând alt bioxid de carbon tot musai la „zestrea“, cam băgată pe gât, pe care i-o strângeți Naturii... E ceva de genul a repara o greșeală printr’o gogomănie și mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În eventualitatea nedorită a victoriei NATO următoarea sulă În coasta acestuia... Și sper, În al 24-lea ceas chiar cu recentele dovezi de ostilitate pe care le-au dat fruntașii noștri că nu vom deveni al 11-lea corn al dihaniei Apocalipsei lui Ioan, pe care un prieten jugoslav vai, ce pleonasm! o evoca, asociindu-i cele 10 coarne cu tot atâtea state agresoare... Și, dacă n’o fi așa, rămâne măcar scuza mea, a unui simplu dar adevărat român, față de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământ. Văzând cine i-a aplicat corecția nemiloasă, și-a adunat ultimele puteri și s-a târât anevoie spre adăpost, la locul lui, sub prispă. Dar-ar naiba-n tini di strâmbăturî afurisitî! Ti omor amu! Îț crăp capu'! Auzâtu-m-ai, dihanii flocoasî??! Eu n-am mai asistat până atunci și nici de atunci până în momentul în care scriu aceste rânduri la o manifestare atât de violentă din partea unei femei de nouăzeci de ani. Era un acces de furie necontrolată, o răbufnire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
După ce mi-a scos pijamaua, mama a crezut că am scarlatină. Se uita la mine și nu înțelegea ce s-a întâmplat. Dar ce ai, Titi dragă, ce ți s-a întâmplat? Uitându-se pe cearșaful meu, a văzut urmele dihăniilor care mă torturaseră întreaga noapte. Cearșaful alb era plin de puncte roșii-maronii și nu trebuia să fii expert în materie ca să știi ce s-a întâmplat și cui aparțin. Întrebarea era următoarea: cum de apăruseră aceste spurcăciuni? Pereții au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini, și-l mai bușesc și țiganii ăștia de sus și se mai umple de julituri jucându-se prin toate gropile și șantierele astea dimprejur. Nu poate să-l țină În casă cu nici un chip. Numai când o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Gilbert. Da’ la fiecare zece vorbe aiurea, ți-aș mai fi băgat un ac În limbă. Până ți-aș fio umplut toată gura cu fier. — Adică tu să-i tragi limbi mutei până dă În chelălăială și face ca toate dihăniile dupe pământ... Și mai trage-i și tu, vere, și m-aș mai liniști și io la creier dacă asta te-ar face să taci. Gata, nu mai zic nimica. Futeți-vă, neică, pân-oți varia sânge! Ești taman pă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe la Steluța, chicotește ea. E ca la Tomică la vamă, la care Laur se luă cu mâinile de cap. — E balamuc mare, doamnă, zău așa. Nu știu cum reziști cu așa vecini. Le-a luat Dumnezeu graiu’, da’ ei face ca toate dihăniile dupe pământ. Te doare capu’, oh... m-aș duce așa Într-un loc, undeva Într-o pădure cu liniște și verdeață unde să n-aud de nimeni și de nimica. — Să-ți ciripească păsărica, face părințelul, stârnind râsul vameșului. — Lu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
l-a Întrebat Hansi În tramvai dacă au tras În lume. Paltonul său cu mânecile Înnodate În jurul brâului se zbătea ca o trenă lungă prin sfărâmătura de pământ și parcă dansa și izbea cu toporul În toată pădurea asta de dihănii care fugărește poporul. Pe urmă l-am zărit pe Carol Înotând prin mulțime, izbind cu pumnii și coatele În toate părțile ca să-și facă loc, asudat și congestionat și cu tâmplele Înnegrite de funingine și deja smulsese ranga din mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
izbind cu pumnii și coatele În toate părțile ca să-și facă loc, asudat și congestionat și cu tâmplele Înnegrite de funingine și deja smulsese ranga din mâna micuțului. Se apleca și se lăsa pe vine și parcă vroia să Înțepe dihăniile alea În boașe, și după câteva Încercări reuși să bage ranga Între șenilele uneia, care mai merse zece metri și se opri horcăind și scuipând flăcări prin eșapamenți. Douăzeci de inși s-au cocoțat după Carol ca să tragă de capacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se ung coarnele vitelor și mănîncă cu toții usturoi, de care miros fug strigoii. La Sf. Andrei umblă strigoii. Ca să scapi de ei, trebuie să ungi casa, pe la uși și ferești, cu usturoi. în ziua Sf. Andrei nu se lucră, ca dihăniile să nu mănînce vitele și ca vitele să fie ferite de toate relele. La Sf. Andrei, oamenii din popor nu se împrumută cu nimic unii pe alții. Toate animalele vorbesc în noaptea de Sf. Andrei. Oamenii care ascultă cum vorbesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar sub cap, ac cu ață. în unele locuri, o babă înconjoară mormîntul, îl descîntă și înfige lîngă cruce cuțitul pe care îl ține în mînă. (Gh.F.C.) Filipi Trei zile de Filipi nu se coase, că îți merge rău de dihănii. în zilele de Filipi nu trebuie să se dea gunoiul afară din casă, nici cenușa din vatră, căci îi vor mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe fereastră. Iască Cînd cuiva i se fură iasca*, îi mănîncă dihăniile vitele. Icoană E mare păcat dacă strici sau părăsești o icoană! Cel mai bun lucru e s-o iei într-o să rbătoare și s-o arunci pe o apă curgătoare. Cînd icoana cade din cui așa, de la sine, e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea la drum. Dacă te doare capul și te jălui cuiva lunea, te va durea capul toată săptămîna. Lup Lupul se zice că e cînele Sf. Petru, și unde-i poruncește el, acolo face pradă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii care au mîncat un om. Ei umblă pînă la miezul nopții. Trimis Să nu te excrementezi pe marginea drumului, căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cuvinte create ad- hoc. Într-un mod asemănător, dar cu mijloace specifice și elemente împrumutate din folclorul românesc, prezintă Creangă portretul lui Gerilă: Mai merge el cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne, și tot atunci striga cât îl lua gura că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]