440 matches
-
cu care se confruntă rivalul potențial, poziția de răspuns a superputerii dacă se face vreo provocare și poziția de reacție a rivalului în cazul în care trebuie să facă față rezistenței supraputerii. Fiecare nod decizional generează un set de ramuri dihotomice. Există doar patru puncte terminale ale jocului. Ca să completăm specificațiile, vom acorda recompense fiecărui punct terminal. Acesta este unul din punctele critice în construirea unui model și cercetătorul trebuie să ia deciziile cu pricepere. În primul rând, există situația în
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezultatele așteptate. Voi prezenta trei forme diferite de calcul a echilibrului pentru jocurile de două persoane - echilibrul în strategia dominantă, echilibrul Nash în strategia pură și echilibrul Nash în strategia mixtă. Toate vor fi ilustrate folosindu-se jocuri cu alegeri dihotomice pentru fiecare jucător, dar aceeași logică se aplică și la jocuri mai complexe. Echilibrul este o noțiune fundamentală pentru analiza strategiilor de joc și a rezultatelor. Totuși, anumite jocuri nu au soluții de echilibru, în timp ce altele au soluții multiple. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
introduce problema acțiunii colective, prezentul curs va începe cu trei jocuri formale, toate fiind identice ca structură și înrudite ca efecte. Voi analiza aceste jocuri mai întâi în versiunea lor de două persoane, în care jucătorii au la dispoziție alegeri dihotomice între cooperare și refuz. În toate aceste jocuri, participanții preferă cooperarea mutuală față de refuzul mutual. Totuși, în toate cele trei jocuri nu este probabil că va avea loc o cooperare mutuală. Cursul va folosi aceste trei jocuri spre a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
încredere în guvernul în funcție; sau ar putea dori să introducă în mulțimea de variabile calitatea de membru al unei alianțe, care explică cheltuielile militare ca parte a cheltuielilor totale. Sexul și calitatea de membru al unei alianțe sunt variabile dihotomice, nepermițând nici un fel de gradație de volum. Este posibil ca acest tip de variabile să fie transformate în variabile artificiale numite dummy - prin care femeile sunt codificate cu 0 și bărbații cu 1, ca și cum o schimbare de o unitate la
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și bărbații cu 1, ca și cum o schimbare de o unitate la nivelul unei variabile ar produce o schimbare de la un sex la celălalt -, dar interpretarea coeficienților rezultați trebuie făcută cu prudență. Mai problematice sunt situațiile în care avem o variabilă dihotomică dependentă. Cercetătorul ar putea fi interesat de factorii cauzali care fac astfel ca o anumită persoană să voteze pentru un partid politic naționalist, sau o oarecare națiune să se alăture unei alianțe internaționale, sau să intre în război. Dar votul
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu este decât "un mediu care înconjoară" omul dar care suferă dintr-o poziție de inegalitate, de subordonare față de dorință omului de a o modela, de a o cumpăra sau vinde, până la a o distruge). Este vorba de denunțarea modelului dihotomic om-natură, pe care s-au edificat nu doar conceptele de orașe (industrializate, poluante, cu zone de zgârie-nori, mini-orașe izolate prin înălțime între ele, fără parcuri sau cu zone verzi din cele mai puține, orașe extinse prin distrugerea unor ecosisteme unice
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
schimbată printr-o simplă schimbare de regim politic sau într-o singură generație. Abia generația mea a reușit să-și asume mai clar stratergiile maritale de tranziție și să iasă din conflictul produs de pendularea între două modele de socializare dihotomice, prin propunerea parteneriatului de gen care implică valorizarea deopotrivă și în egală măsură a atributelor feminine și masculine. Identitatea de gen Identitatea de gen a fost asociată cu înțelegerea genului și a tot ceea ce este legat de acesta. Ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a avea cel puțin un băiat, cu roluri de gen predeterminate și valorizarea inegală a atributelor/calităților masculine și feminine, cu femei de succes care performează după calități sau prescripții socio-culturale masculine etc. Mă refer la acel mod de gândire dihotomică sau în alb-negru, superior-inferior, incapabilă să accepte diversitatea și complexitatea vieții, care configurează relațiile între oameni și implicit relațiile de gen ca relații de putere, generând reprezentarea stereotipică a femeii obiect și a bărbatului subiect. Macho este acea societate și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
conștientizat al segregării de gen. Pentru a înțelege în profunzime și pentru a opera schimbări în mecanismele sociale și culturale care contribuie la reproducerea inegalității/polarității de gen ar fi nevoie să punem în discuție însăși paradigma gândirii liniare și dihotomice a raționalismului cartezian care a fundamentat modernitatea europeană și în limitele căreia continuăm să gândim și să acționăm în contexte actuale de viață postmodernă. Alegeri dificile sau diferite? Condiția femeilor între supunere, sacrificiu de sine, renunțare și resemnare? Pe parcursul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
egale de dezvoltare personală și profesională pentru ambele genuri? Ce schimbări percep autorii/autoarele în dinamica relațiilor de gen de-a lungul timpului? Cercetările din domeniul psihosociologiei și studiile asupra genului arată că socializarea diferențiată se face după un model dihotomic care produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale transmise în procesul de socializare diferențiată stereotipă, sunt proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de gen, normele și valorile, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale transmise în procesul de socializare diferențiată stereotipă, sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Cu alte cuvinte, modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică (A-nonA), urmând coordonate aflate în opoziție activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect, public-privat, care grupează caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
două genuri. Inegalitățile de gen sunt, în bună parte, inegalități în raport cu timpul și muncile prestate în spațiul public și privat. Este vorba despre diferențele și inegalitățile de gen în alocarea bugetului de timp și valorizarea muncilor. Același model de gândire dihotomică ce legitimează socializarea de gen diferențiată intervine și în reprezentarea sferelor separate și genizate ale vieții publice și private, precum și a modelului diviziunii sexuate și inegalitare a muncii. În acest context, procesul de socializare este privit în corelație cu standardul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și emoție, public și privat, creștere/ competiție și cooperare etc.), cu alte cuvinte, respectul diferențelor și acceptarea diversității, egalitatea în și prin diferență, precum și libertate egală. Pentru a obține această schimbare de perspectivă este nevoie să ieșim din tiparele gândirii dihotomice (disjunctivă, bipolară sau gândirea în alb-negru, care separă și exclude) și să optăm pentru o gândire sistemică, flexibilă, deschisă, incluzivă, care face posibilă echilibrarea relațiilor de gen ca relații parteneriale de tip win-win (câștig-câștig). Referințe bibliografice Abele, A., & Wojciszke, B.
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
adevărurile" aparent intangibile ale psihiatriei paranoiei nu rezistă la o examinare detaliată: anume, ideea că persoana care suferă de paranoia are un fel de credință oarbă în propriile convingeri și nu poate fi niciodată determinată să renunțe la ele, perspectiva dihotomică conform căreia o persoană fie are deliruri, fie nu le are (studiile par să indice că este vorba mai curând de un continuum al stărilor delirante, de la cele mai blânde, la cele foarte acute), că delirurile nu sunt entități absolute
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Cele care se contopesc cu Modelul. Stoparea intenției de a ignora Modelul creează drama verificării, a raportării. Modelul este desăvârșit. Dacă imitația nu se suprapune exact, existența ei nu mai e îndreptățită. E anulată! Existența e dublă în identitatea ei, dihotomică: materie și spirit. Una din acestea se anulează, cea perisabilă, cea care cade sub incidența legii limitării: materia. Cealaltă, sufletul, trăiește condiția nemuririi în poziția liber aleasă când constituia o existență unică, trup-suflet. Cine suferă drama despărțirii, de vreme ce trupul nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vreunul dintre noi această stare de conștiință? Nu avem! Atunci drama este îndreptățită. Nu ne putem îndumnezei existența decât raportându-ne la o condiție în afară de timp și spatiu. Celui care se naște îi este cauzată doar apariția în existență. Condiția dihotomică îl obligă să lupte cu materia din ființa sa, cu cea din mediu; iar eliberat de materie, prin moarte, se integrează în Cel Care l-a cauzat ca existență, în Cel fără de timp și spațiu, în Cel Care singur rămâne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cauzat. În ceea ce privește finalitatea existenței sale, e liber să și-o determine prin voință și rațiune proprie. Unde găsește Modelul trup-suflet? Iată-L! Cel Ce este mai presus de toate, este și în toate. Se numește Hristos. Omul-Dumnezeu. Acesta este existență dihotomică, trup și suflet, ambele îndreptățite în Dumnezeire cu o singură identitate. Eu, ca existență dihotomică, am voie să-mi doresc îndreptățirea în veșnicie? Da! Aceasta este și frumusețea actului creator divin. Dar trupului (materiei) îi trebuie aplicată o lege de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
proprie. Unde găsește Modelul trup-suflet? Iată-L! Cel Ce este mai presus de toate, este și în toate. Se numește Hristos. Omul-Dumnezeu. Acesta este existență dihotomică, trup și suflet, ambele îndreptățite în Dumnezeire cu o singură identitate. Eu, ca existență dihotomică, am voie să-mi doresc îndreptățirea în veșnicie? Da! Aceasta este și frumusețea actului creator divin. Dar trupului (materiei) îi trebuie aplicată o lege de funcționare care să-i anuleze legea firească a perisabilității, a consumului, a morții! Legea Vieții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
crea viabil decât în spirit autohton, în baza tradiției, e normal să fie luați drept model acei înaintași prin care s-a exprimat plenar originalitatea națională. Reconsiderând istoria spiritualității românești din perspectivă etnicistă și ortodoxă, gândiriștii clasează personalitățile reprezentative moderne dihotomic: Kogălniceanu, Eminescu, Hasdeu, Iorga, Pârvan, Goga, de o parte, Maiorescu, I.L. Caragiale, Lovinescu, Zarifopol, Ralea, de alta. Cei dintâi reprezintă, în viziunea lor, spiritul constructiv, elanul creației pornit din zonele cele mai adânci ale ființei neamului, ceilalți - spiritul critic, sceptic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
și Hagedorn în 2008. 5.5.1 Chestionarul Implicații Motivaționale (IM 4) Este realizat și dezvoltat de către Ticu Constantin și echipa e-team, varianta pe care am aplicat a fost cea din 2008, care este alcătuit din 40 de itemi dihotomici, după cum se poate vedea în exemplu următor: 13. Profesional vorbind, cred că mai important este: * să am libertatea să fac ceea ce îmi place; * ca efortul meu să fie răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
parte, obiectele cunoașterii umane nu sunt independente de interpretările omului și de limbajul său. Acest lucru înseamnă că semnificațiile comune din realitatea materială sunt date de două caracteristici: realitatea socială și cunoașterea științifică. Cu alte cuvinte, cunoașterea este de natură dihotomică: pe de o parte, ea reprezintă un cadru în care teoriile, conceptele, semnificațiile și simbolurile sunt folosite de oamenii de știință pentru a interpreta realitatea socială; pe de altă parte, ea este o resursă pe care oamenii o folosesc în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Într-o categorie sau alta? Unii autori (de exemplu, Shafir, 1985, sau Robert King, The History of the Romanian Communist Party, Stanford, 1980) sugerează că nu trebuie să căutăm mai multă claritate, ci, pur și simplu, să abandonăm această imagine dihotomică În care indivizii sunt Împărțiți În politicieni sau tehnocrați. Ar trebui, susțin ei, să adoptăm categoria de „expert roșu” (ceea ce eu am numit „tehnocrați incerți”) și să apreciem eforturile comuniștilor care au reușit să depășească o veche dilemă. În analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
politic al orânduirii socialiste”. În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele atitudini care să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
anticomunist Își reclamau propria legitimitate invocând, la nivel discursiv, tradiția de dinainte de instaurarea comunismului și lupta lor Împotriva regimului dictatorial. Astfel, nucleul dur al discursului acestor partide a determinat structurarea acestora În opoziția anticomunistă. Identificând Frontul Salvării Naționale drept element dihotomic și exponențial al comunismului deja dispărut În forma sa anterioară, aceste partide și-au construit strategia politică a primilor ani utilizând mai degrabă o autodefinire prin negare, decât printr-o construcție autonomă a propriei ideologii. Acest proces de autodefinire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
marfa“ pe care o cară, grosieră ori subtilă, apa mediază atât influența noastră asupra a ce ne Înconjoară, dar și influența tuturor celor din jur, neviu și viu, asupra noastră. Și, mai „apos“ - deși mai plăcut ar fi etilicul - decât dihotomica jumătate feminină a speciei, mă simt cu atâta mai expus. Motiv pentru care mă grăbesc să spăl putina. Lăsându-i delicatei amfitrioane, pe care feomelanina din păr o trădează ca negentropică - sămânță de vorbă pentru altă dată - să Închidă ușa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]