317 matches
-
face, altul trage”; „Unul duce ponoasele, și altul trage foloasele”; „Unul taie și croiește, și-altul stă și potrivește” etc.) A fi Între ciocan și nicovală. (A fi prins, adică, Între două rele sau a trebui să rezolvi o situație dilematică, În care se confruntă, de exemplu, două dorințe opuse, la fel de puternice și dintre care nu știi pe moment pe care să o alegi.) Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolaretc "Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare" Nimeni nu e atât de bun Încât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei, e „bolnavă de poezie”. Culegerea Țara extremelor (1994) probează un echilibru artistic matur. Tensiunea „știrilor” dramatice e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă se aseamănă hainei „cu stofa întoarsă pe dos”. Cartea de proză Schițe pe portativ (1995) are un aer comun cu lirica, cel puțin tematic. Evocarea teroarei kafkiene din ultimii ani de regim ceaușist stă alături de instantanee din cotidianul
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
un mandat de deputat ș.a.m.d. Toate aceste „duplicități” sunt analizate cu finețe și competență de un exeget care apelează la mijloace și metodologii mai puțin cultivate la noi. Rezultatul este un portret cu totul nou, al unui Caragiale dilematic, care s-a opus „unei lumi pe care a descris-o de mai multe ori ca fiind o lume pe dos”, dar de la care aștepta o recunoaștere a meritelor personale. Portretul mișcat al unui clasic al literaturii române ce părea
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
dovedesc că acest popor a suferit un proces de educare. Paradoxul, după mine, este că acest proces de educare a fost mult mai eficient În afara Închisorii decât În Închisoare. Oamenii din Închisoare au suferit un proces de educare mult mai dilematic decât acela pe care, foarte firesc, l-au suferit ceilalți. Ceilalți au fost efectiv marcați ideatic și psihic - nu au fost chiar lobotomizați, dar, În sfârșit, li s-a creat o anumită memorie, o anumită conștiință În perimetrul cărora gândesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unul al pretranziției, și aici Încerci o anumită etapizare. Eu te Întreb: nu este mai degrabă „revoluția” (haideți să o punem Între ghilimele) o punte sau un pod necesar către ideea de tranziție? De asemenea, mai ai un alt comentariu dilematic sau problematizant despre „revoluția română”. Spui: revoluția română a produs o ruptură ireversibilă care a dus la o tranziție logică, chiar dacă tranziția a fost conștientizată morfologic doar de intelectuali, apoi de demnitarii și militarii care au participat la schimbarea din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teatru și uzura măștii - rețin în piese ca Manole și Ana (1935; rescrisă în 1940, în umbra dramei expresioniste a lui Blaga) ori Sala de așteptare (1938), un text demitizând condiția actorului, nu și „magia” actului artistic. În fine, cuplul dilematic și predestinat, asociat misterului creației, revine într-un poem dramatic ce improviza pe tema jocului himeric al artistului (Natură moartă, 1941). Atașamentul pentru teatru o face a se regăsi din când în când pe F. și în postura cronicarului dramatic
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
și responsabilitate ce caracterizează normal serviciile de informații prin comparație cu alte agenții guvernamentale, Shulsky și Schmitt schițează totuși diferența dintre accesul la informații și cunoștințele suficiente pentru a controla eficient lumea informațiilor. Spre disperarea scepticilor, ilustrarea oferită acestei situații dilematice este însă fundamental favorabilă serviciilor de informații, care, prin „negarea plauzibilă” (p. 201), le creează „stăpânilor politici” avantajul de a nu fi niciodată vinovați în caz de eșec. Situația este ilustrată cu referire la documentele - sau, mai precis, absența acestora
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
bărbatul și femeia exercită același rol, se atentează la propria identitate a fiecăruia. d) Supraîncărcarea de rol ridică mai acut întrebarea ce câștiguri și ce pierderi sunt în menținerea într-o rețea de rudenie, prietenie etc., dar mai ales e dilematică alegerea rețelei (a soțului sau a soției) care merită cultivată. e) Relevanța rolurilor și ciclurile de rol: deoarece soțul și soția sunt angajați concomitent în trei sisteme de roluri (sistemul profesional al unuia, sistemul profesional al celuilalt, sistemul familial al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nemulțumiți de rezultatele pe care le obținem în comunicare. Iată de ce credem că întotdeauna, atunci când este concepută o carte despre comunicare (cu atât mai mult când avem de-a face cu o comunicare eficientă), autorul se află într-o situație dilematică: dacă, așa cum remarcau mulți cercetători din aria științelor comunicării, aceasta din urmă se regăsește în ansamblul tuturor proceselor sociale, cât de mult trebuie să intre în cuprinsul unui volum? Asupra căror zone putem să ne aplecăm mai cu migală, asupra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pierderii uniformității și continuității exact în parametrii urmăriți de către cadrul didactic (mai precis, participarea elevilor în activități ce acoperă numai o anumită arie a problemei nu îi prejudiciază de aportul cunoștințelor la care lucrează colegii lor?). Considerăm că această situație dilematică - deși dacă rămâne în aria reflecției didactice - nu reprezintă un pericol autentic, dacă este să ne gândim că elevii concentrați asupra rezolvării unei părți a problemei au nevoie de o privire globală, holistică asupra sarcinii și tocmai integrarea într-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
explicat: este vorba despre polarizarea grupului. În esență, polarizarea grupului înseamnă că grupul produce întărirea tendințelor de dezbatere pe care membrii acestuia le aveau inițial. Myers citează experimentul lui James Stoner, care a propus unor grupuri de studenți un exercițiu dilematic: trebuiau să sfătuiască un scriitor ce decizie să adopte într-un anumit caz, palierul deciziilor întinzându-se de la un risc minim acceptat la o valoare de risc maxim (Myers, 1990, pp.286-292). S-a observat că, după discuție, nu numai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a) Încă din primele rânduri ale scrisorii sale, Augustin face o distincție clară între problema necunoașterii, legată de data parusiei (ignorantia temporum) și cea a „decăderii moravurilor” (labes morum amorque uitiorum). Așa cum putem deduce, răspunsul lui Hesychius cuprinde următorul enunț dilematic: a susține credința potrivit căreia data sfârșitului lumii (și a Judecății) nu poate fi cunoscută riscă să demotiveze creștinii pentru viața spirituală. Dacă sfârșitul lumii constituie o necunoscută absolută, cum se justifică atunci stringența pregătirii, care mai este atunci sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ridică Mara, definită prin vigoare sufletească și o dârzenie aproape bărbătească. Voluntară și abilă, chibzuită și egoistă, ea își folosește însușirile pentru a răzbate în viață. Purtătoare de cuvânt a naratorului, femeia se configurează ca un personaj-martor, așezat lângă personajele dilematice, opușii ei fiind Trică și Persida. Dominați de sentimente contradictorii, cei doi nu reușesc decât cu mare greutate să își găsească echilibrul sufletesc care, în viziunea lui S., poate fi dobândit numai prin respectarea convențiilor sociale, considerate temelie a moralei
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor Români din 1921. Interpret înzestrat cu finețe în analiza celor mai derutante concepte estetice, S.-R. vădește aceeași propensiune către dilematic și cazuistică și în scrierile literare, puține, pe care le-a lăsat. Piesa de teatru Andrei Braniște este, în fond, ilustrarea unei meditații pe tema precarității existenței, cum anunță și motoul din Eschil: „O umbră ajunge să întunece fericirea omului
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
Stanca (pentru proză). Studiile de estetică aparțin lui Victor Iancu (Sensul și actualitatea clasicismului) și lui Al. Dima ( Problema clasificării artelor), iar Romulus Vulcănescu e prezent cu eseul Stilul horal. Ample și docte contribuții de filosofie au Dumitru Isac ( Caracterul dilematic al cunoașterii filosofice, Lucian Blaga și Marele Anonim, Specificul etnic și cunoașterea filosofică), Traian Morariu, Victor Iancu, Ion Petrovici (Misiunea filosofului), Constantin Micu, D. D. Roșca (Etică intelectuală), Nicolae Găgescu, Gh. V. Găgescu, Florian Nicolau. De artele plastice se ocupă
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort pe frontul de Răsărit. SCRIERI: Orizontul lecturii, Timișoara, 1983; Vocația sintezei. Eseuri asupra spiritualității românești, Timișoara, 1985; Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Cele două Românii?, Timișoara, 1993; Scriitorul
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
Blaga, Ion Pillat, Dinu Pillat, V. Voiculescu, Vladimir Ghika ș.a. Versurile debutantului N. anunță un poet religios autentic - în sensul sincerității devoțiunii -, devansând poezia ortodoxistă a „Gândirii”. „Deniile” lui sunt laude și adorații de mistic medieval, străin de spiritul religios dilematic al modernilor, în această privință distanțându-se și de poezia lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează lirismul. Poemele ulterioare se nutresc din aceeași magmă incandescentă, însă universul tematic se
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
lumii vechi și purtător al stigmatului trecutului. Scriitorul exersează mijloace stilistice total diferite însă abandonează subtilitățile unei scriituri poetico-simbolice, de sugestie și de atmosferă, în favoarea uneia realiste, exacte, de tipul scenariului cinematografic, dar cu suplețea unui stil intelectual în cheie dilematică filosofico-psihologică, fără mari profunzimi analitice. Există aici ambiția romanului total, proprie epocii în care au apărut romanele, vizând concomitent cronica unei familii (Arghir), o frescă socială (a burghezo-aristocrației de provincie) și mărturia unei conștiințe intelectuale și morale supuse vremilor. Personajul
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
in 43 Societies, Princeton University Press, Princeton, 1997. 1. Acest enunț are implicații epistemologice ce vizează însuși statutul sociologiei ca „știință a societății” sau ca „știință a societăților”. Adoptarea unei poziții în această eventuală dispută ține de mai vechiul raport dilematic dintre particularismul și universalismul sociologic. Primul pretinde, în numele unui principiu al naționalismului metodologic, că, așa cum nu există societate în general, ci numai societăți particulare identificabile de regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
profundă indignare și o condamnare fără reținere. Știm prea bine că în asemenea situații și în multe altele rațiunea comună și sentimentele asociate ei sunt pe deplin suficiente pentru a asigura orientarea noastră. Cum stau însă lucrurile în situații excepționale, dilematice, în acele situații în care soluțiile alternative îi apar rațiunii morale comune drept deopotrivă de inacceptabile? Nu ar putea ajuta în acest caz luminile filosofiei rațiunea morală comună să depășească impasul în care se găsește? Vom fi bine sfățuiți dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
juridice. În sfârșit, alți experți au fost mai rezervați apreciind că acest caz reprezintă o dilemă de nesoluționat și, în acest sens, un coșmar pentru polițiști și juriști.37 Facând abstracție de controversa juridică este vorba aici de un caz dilematic în primul rând din punct de vedere moral. Într-adevăr, interzicerea torturii și amenințării cu tortura, ca normă juridică, are o întemeiere morală. Înainte de scoaterea ei în afara legii, tortura a fost considerată de rațiunea morală comună o metoda inacceptabilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
negativ. Dacă lucrurile ar sta altfel, atunci sistemele de filosofie morală ar trebui să ocupe primul loc în pregătirea politicienilor, juriștilor, medicilor și a altor profesiuni în care oamenii sunt puși uneori în situația de a lua decizii în cazuri dilematice din punct de vedere moral. Dacă resursele rațiunii comune sunt în asemenea cazuri pe deplin suficiente, aceasta arată încă o dată că ele conduc la maxime de acțiune care sunt convergente cu cele pe care le susține o reflecție filosofică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de mai sus cu privire la originile tendințelor rigoriste ale lui Kant, dincolo de educația religioasă primită în tinerețe, nu sunt lipsite de plauzibilitate. Am în vedere îndeosebi împrejurarea că în centrul reflecției morale a lui Kant nu au stat acele situații profund dilematice în care omul cu intenții pure nu se află în situația de a alege între bine și rău, ci va trebui să aleagă răul cel mai mic, ca alternativă la suspendarea resemnată a acțiunii 40. Cu greu s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pp. 140-143. 38. Ibidem, p. 151 și pp. 347-348. 39. Vezi Immanuel Kant, Religia în limitgele rațiunii pure, ed. cit., pp. 44-50. 40. Pentru un studiu de caz în acest sens, vezi M. Flonta, „Colaborare sau ieșire din scenă? Situația dilematică a elitelor în regimuri dictatoriale, ilustrată de cazul Heisenberg”, în Revista de Filosofie nr. 5-6/2002. 41. Ca venerat profesor al Universității din Königsberg, Kant a resimțit nu puține din vicisitudinile timpului sub fața lor cea mai suportabilă. Trupele rusești
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
s-au realizat prin programele educative clasice. Ceea ce se schimbă fundamental în noile ipostaze ale educației este raportul față de cunoaștere. Aceasta nu mai este o entitate dată, definitivă, statică, fixă, sigură și unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici și schimbarea modului de percepție și pricepere a ei. Relația cu cybercultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informație devine generator, girant și gestionar al acesteia. Cyberspațiul oferă instrumente de construcție cooperative a unui context comun pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]