409 matches
-
funcțiile umile ale Bisericii și cu amănuntele muncii pastorale, dar ei mai sînt nemulțumiți și atunci cînd se întîlnesc cu ceilalți Episcopi; compania liberă și facilă a nobilimii bogate este în mod evident preferată și mai avantajoasă. 68. Ca rezultat, diocezele au fost abandonate, nu în favoarea participării la parlamente sau concilii naționale, ci pentru că Episcopii se puteau stabili la curțile regale, de unde puteau combate hotărîrile și decretele care proveneau de la aceste concilii, făcîndu-le să devină nule și împiedicînd astfel abuzurile 125
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fost invidia Suveranilor împotriva lor. Prelații deveniți domni trecători au suferit din partea suveranilor invidia și toate neajunsurile cîte țin de nobilime; au fost iscodiți, iar lucrarea lor restrînsă în mod constant, încarcerați nu numai în hotarele statului, dar chiar în diocezele lor; politica de stat i-a ținut dezbinați, i-a împiedicat să ia parte la concilii și li s-a interzis să le convoace; au fost supuși unui șir nesfîrșit de umilințe. Puterea lor politică s-a diminuat, în mod
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să fie dăruit turmei lui Cristos pentru a face cuiva o favoare? Pot sufletele mîntuite de sîngele Dumnezeului-Întrupat să fie încredințate nu unui om sfînt și înțelept, ci unui favorit al curții, sprijinit de rege de dragul unui profit din averea diocezei? Poate exista o mai mare răsturnare de valori? Hincmar nu își neglija îndatoririle: el a răspuns că "Scrisoarea conciliului nu conținea nimic lipsit de respect la adresa regelui sau împotriva binelui statului. Scopul său era să mențină îndreptățirea Mitropolitului și a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de principi ca însemne ale puterii spirituale, inelul și dotările pastorale; episcopiile erau lăsate vacante în momentul în care conducătorului îi reveneau beneficiile 199; Așadar, alegerile erau influențate de principe 200; scaunele episcopale erau oferite celor care licitau mai mult, diocezele Bisericii erau conduse, deci ajungeau pe tronurile Bisericii suflete ticăloase, a căror singură caracteristică era ticăloșia, aserviți principelui și cultivatori ai viciilor; așadar, degradarea și corupția s-au înmulțit în rîndul Clerului și al poporului și toate relele acestei stări
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Biserica lui Dumnezeu ca alegerea Episcopilor să fie guvernată de autoritatea sacrelor canoane și obiceiuri bisericești care depind de DISPOZIȚIILE LEGII DIVINE ȘI DE TRADIȚIA APOSTOLICĂ; de aceea, cînd un scaun devine vacant la moartea unui păstor, un cleric din dioceză, ales de comun acord de Cler și de popor, numit în mod deschis și solemn prin decret public și consacrat printr-un număr legiuit de Episcopi, va lua pe drept locul Episcopului decedat. Nu este nici o îndoială că dispozițiile divine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a considerat această pretenție regală ca o încălcare a libertății sale. Arhiepiscopul Hincmar și alți Prelați din acea vreme, vom vedea cu ce tărie, s-au opus unei astfel de piedici puse Bisericii, declarînd cu acea ocazie că "îndatorirea unei dioceze înainte de a trece la alegerea păstorului său, cerînd permisiune din partea principelui său, va fi să aleagă candidatul acestuia". Astfel ar fi fost văzută pe atunci o încercare de acest gen. Or, ce ar fi spus Prelații din acea epocă, dacă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Episcopilor doriți de către principi. Iar confirmarea pontificală nu putea să fie decît o formalitate care nu ar fi putut fi refuzată decît în cazul unei persoane care comisese delicte cunoscute? Și nu este îndeajuns această imunitate în privința delictelor publice, pentru ca Dioceza să aibă acel Episcop care era cel mai nepotrivit? Și dacă dorința Bisericii nu avea importanță, dacă nu era ascultată, ce libertate ecleziastică mai rămînea sau la ce bun acea libertate? 110: Un alt pas care a dat în acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este o ches-tiune foarte delicată și poate fi lezată și de cea mai ușoară interferență. Ce ar fi spus Inocențiu al II-lea dacă i s-ar fi acordat regelui posibilitatea excluderii nu a unei singure persoane, dintr-o singură dioceză și într-o situație accidentală, ci numirea tuturor Episcopilor din regatul său, pentru totdeauna? Cum ar fi fost privită libertatea Bisericii în acele vremuri în care s-ar fi transpus în viață un astfel de proiect? Nu ar fi fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
refer la Sf. Bernard, al cărui catolicism era dat drept pildă de însuși Napoleon; la prea-bunul Abate de Clairvaux care era în perfectă concordanță cu Inocențiu al II-lea; deși îl implora să-l excludă pe Pietro di Castra din dioceza de Bourges. Loialitatea și libertatea acestui sfînt om (Bernard) pe care le dovedea în felul său de a scrie la Roma nu pot fi puse la îndoială deși a mijlocit, adresîndu-se în felul următor cardinalilor: "Pentru două lucruri nu putem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai bun om disponibil, dar Biserica nu are nici o garanție că acest lucru va fi făcut. Biserica putea numai să respingă numirea dacă persoana nu era serioasă, nu era absolventă de teologie sau de drept sau nu avea vîrsta necesară. Dioceza căreia îi era destinată nu primea nici o asigurare în această privință. Dar atunci cînd își alegea propriul Episcop, Biserica putea să-și facă propriile investigații; atunci cînd Episcopii provinciali sau Papa alegeau un Episcop, întotdeauna Biserica catolică făcea această alegere
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Papa alegeau un Episcop, întotdeauna Biserica catolică făcea această alegere. Biserica știa, trebuia să știe, care erau cerințele, iar dacă alegea prost își făcea rău sieși. Nimeni altcineva nu îi făcea rău; dar atunci cînd un Episcop este impus unei dioceze, atunci se înțelege de la sine că trebuie să aibă garanția calificării sale. Să analizăm aceste calificări: "O persoană serioasă, absolventă de teologie și care să aibă cel puțin douăzeci și șapte de ani." Chiar dacă Biserica putea să descopere aceste calități
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sale. Să analizăm aceste calificări: "O persoană serioasă, absolventă de teologie și care să aibă cel puțin douăzeci și șapte de ani." Chiar dacă Biserica putea să descopere aceste calități înainte de a confirma numirea, ce garanție ar fi fost aceasta pentru dioceză? Este fiecare absolvent de teologie sau de drept potrivit și îndeajuns pentru o dioceză? În orice caz, calificările sînt atît de generale încît în practică nu înseamnă nimic. În cele din urmă ne vom reduce pretențiile la a avea Episcopi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aibă cel puțin douăzeci și șapte de ani." Chiar dacă Biserica putea să descopere aceste calități înainte de a confirma numirea, ce garanție ar fi fost aceasta pentru dioceză? Este fiecare absolvent de teologie sau de drept potrivit și îndeajuns pentru o dioceză? În orice caz, calificările sînt atît de generale încît în practică nu înseamnă nimic. În cele din urmă ne vom reduce pretențiile la a avea Episcopi a căror singură calitate să constea în a nu fi acuzați de nici un delict
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
principiu de neîncălcat al Bisericii referitor la alegerea Prelaților a fost ca întotdeauna "să fie ales un Sacerdot cunoscut, iubit și dorit de toți cei pe care va trebui să-i păstorească"253; deci de Clerul și de populația din dioceza căreia îi este destinat. Poate să fie vorba despre o persoană care să aibă mari calități, acest lucru nu este de ajuns ca să fii Episcop într-o dioceză, în conformitate cu vechile și sfintele principii ale Bisericii, dacă persoana în cauză nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trebui să-i păstorească"253; deci de Clerul și de populația din dioceza căreia îi este destinat. Poate să fie vorba despre o persoană care să aibă mari calități, acest lucru nu este de ajuns ca să fii Episcop într-o dioceză, în conformitate cu vechile și sfintele principii ale Bisericii, dacă persoana în cauză nu este cunoscută și nu este potrivită pentru viitorii săi supuși sau nedorită de dioceză, din indiferent ce motiv. Bisericile, ca și oamenii, au mai multă încredere într-un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aibă mari calități, acest lucru nu este de ajuns ca să fii Episcop într-o dioceză, în conformitate cu vechile și sfintele principii ale Bisericii, dacă persoana în cauză nu este cunoscută și nu este potrivită pentru viitorii săi supuși sau nedorită de dioceză, din indiferent ce motiv. Bisericile, ca și oamenii, au mai multă încredere într-un preot decît în altul, iar dorința de a avea ca Părinte și Păstor pe cel în care ai mai multă încredere este rațională și bună; de ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
trainic al Bisericii, o normă plină de înțelepciune și caritate a fost dată deoparte. 115. Un al treilea principiu neschimbat al Bisericii a fost acela ca "Episcopul să fi fost de mai multă vreme Sacerdot înscris în rîndurile Clerului din dioceza care trebuie guvernată și nu să fie adus din alt loc"254. Cel care a trăit și îmbătrînit, să zicem așa, în dioceză, cunoaște lucrurile, per-soanele, nevoile și mijloacele potrivite pentru a le satisface; este cunoscut și stimat pentru marile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fost acela ca "Episcopul să fi fost de mai multă vreme Sacerdot înscris în rîndurile Clerului din dioceza care trebuie guvernată și nu să fie adus din alt loc"254. Cel care a trăit și îmbătrînit, să zicem așa, în dioceză, cunoaște lucrurile, per-soanele, nevoile și mijloacele potrivite pentru a le satisface; este cunoscut și stimat pentru marile servicii pe care le-a făcut; este deja un bătrîn părinte al acelui popor, vechi confrate al acelui Cler, și în lumina virtuților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Și acest principiu atît de luminos și evanghelic este abandonat prin numirile regale. Este și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și trimite în dioceză persoanele care îi plac lui, de oriunde ar fi acestea, nu numai din afara diocezei, dar chiar din afara provinciei, dar chiar și de pe alte meleaguri sau din altă națiune. Așadar, un străin, care poate că vorbește altă limbă, poate dintr-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și trimite în dioceză persoanele care îi plac lui, de oriunde ar fi acestea, nu numai din afara diocezei, dar chiar din afara provinciei, dar chiar și de pe alte meleaguri sau din altă națiune. Așadar, un străin, care poate că vorbește altă limbă, poate dintr-o țară sfîșiată de rivalități naționale, poate un necunoscut care nu se bucură de altă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să fie asociată cu adevărata Biserică și cu suveranul Pontif, rămînînd atît de lipsită de putere, dar nu umilită din această cauză și nici supusă schismaticei facțiuni 261. 124. Oricîte abuzuri și dezordini ar apărea în ale-gerile făcute de diferitele dioceze sau provincii, acestea vor fi întotdeauna restrînse, corupția ce va urma nu se va extinde la nivel de întreaga națiune și nu va fi făcută după un sistem prestabilit, nu va fi un principiu al răutății infernale care domină toate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din nou puterea asupra nobilimii care slăbea și pe care a reușit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau incluse în bunurile feudale. În acest chip, feudalismul a absorbit toate lucrurile: nu a mai lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte chestiunea suveranității, care privește Scaunul de la Roma numai și nu se regăsește în alte dioceze, cel puțin pentru multă vreme; suveranitatea, ca expresie a stăpînirii independente, nu atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru care a corupt și declasat Clerul; Restricțiile asupra bunurilor temporare sînt mizerabila cauză
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din Evul Mediu conceptul individualității, îndepărtîndu-l pe acela al unității corpului Episcopatului care îi făcea să fie atît de puternici întru Cristos în făurirea binelui și, astfel, minunatul și strălucitorul corp al Bisericii din vremurile sale bune a permis separarea diocezelor în State și seniorii și a sfărîmat în bucăți și bunurile ecleziastice, care prin uniunea sau dezagregarea lor reprezintă efectele și, în parte, formează cauza unității morale a dezagregării persoanelor; și s-au fărîmițat pînă ce au ajuns să fie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
consfințind această libertate prin următorul Decret: Fiind în cunoștință de sfintele canoane, ne-am dat consimțămîntul rînduielii ecleziastice (pentru ca Sfînta Biserică să se afle într-o mai sigură posesie a onoarei și demnității) necesare pentru alegerea Episcopilor de către propria lor dioceză, de clerul și de oamenii lor, în conformitate cu normele canoanelor, în conformitate cu viețile lor merituoase și darul lor de înțelepciune, fără a ține seama de o persoană anume sau de regalia (uzufructul rezultat de pe o feudă), pentru ca să-și poată ajuta supușii prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]