153 matches
-
recolte anual, una în primăvară și alta la sfârșitul verii. Smochinii sunt de 3 feluri: smochini polenizați de viespea "Blastophaga", cei de San Pietro (prima recoltă se face fără polenizare, iar a doua necesită polenizare de către viespea Blastophaga) și smochinii dioici — smochini care fac fructe fără polenizare. Smochinii fac uneori chiar 3 recolte pe an. Pot trăi până la vârsta de 80 de ani. Fructele smochinului sunt clasificate după varietăți și anotimpuri: smochine albe, smochine regină, smochine negre și de primăvară. Smochinul
Smochin () [Corola-website/Science/309653_a_310982]
-
Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare ("Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea frunzelor. Întâlnim, de asemenea, lumânărica ("Verbascum phlomoides") sau coada-vacii și captalanul (Petasites officinales). Colinele uscate, terenurile stâncoase și
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
devine conferențiar, respectiv profesor universitar - titular al disciplinei de Fitotehnie - Plante Tehnice la Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A condus în cadrul stațiunii SCDA LOVRIN-Timis activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
de ameliorarea grâului și cânepii dioice fiind în același timp director de proiecte de cercetare cu CNCSIV. Este recompensat cu medalia de aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” ,pentru rezultatele remarcabile în ceea ce privește două soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana. Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român. În anul 1990 devine membru fondator "Vatra Românească" .În 1991 s-a înscris în Partidul Unității Națiunii Române (PUNR) și pentru 5 ani, în perioada 1992-1997, a
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
politică. Alte activități: Din 2008 este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR). iar în prezent vicepreședinte. - onorat cu medalia cu aur de către Academia de Stiinte Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” pentru omologarea a doua soiuri de "cânepă dioica" omologate, Lv110 și Silvana.
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
Astfel, toate nodurile cu soț au frunzele dispuse în același plan, iar nodurile fără soț au frunzele în alt plan, perpendicular pe primul. Această așezare a frunzelor se numește "decusată" și este întâlnită la specii din familia Lamiaceae, la Urtica dioica, Syringa vulgaris ș.a. Dispunerea verticilata se caracterizează prin inserția la fiecare nod a trei (Nerium oleander) sau a mai multor frunze (Asperula odorata). Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb. În funcție de grosimea și de
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Lonicera xylosteum"), rubus ("Rubus hirtus"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării; astfel: floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), ochiul găinii ("Primula minima"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), cristeț ("Salvia glutinosa"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), degetăruț ("Soldanella hungarica", "Soldanella montana"), scorzonera ("Scorzonera purpurea ssp. rosea"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), opaiță roșie ("Silene dioica"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), odolean ("Valeriana montana"), șopârliță ("Veronica arvensis") sau coada-vacii ("Verbascum glabratum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
loc o întoarcere a cozii: coada se mută din spate într-o poziție ventrală și se răsucește la 90° față de trunchi. După acest eveniment, individul începe secreția primei case. Inventarea recentă a tehnicilor de exprimare a genelor străine în "Oikopleura dioica" a făcut această specie să devină un organism-model pentru studiul regulației genelor și evoluției cordatelor.
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
plantele textile, in cânepă și bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate și adaptabilitate la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei Total lei: Situația pe plan național cuprinde noi orientări în cultivarea cânepei monoice, dioice și a inului pentru fibre, prin creșterea producției, adaptabilitate la condițiile de stres și la cerințele cultivatorilor. Dispunem în acest sens de resurse genetice vegetale cu variabilitate mare, specifice selecției de linii și familii, în vederea obținerii de noi cultivare. Cercetările
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
hibrizilor unisexuați, în vederea omologării, brevetării și implementarea în unitățile cultivatoare, ce vor determina un spor de producție de 15-20% la tulpini și 20-25% la sămânță; - reducerea conținutului în THC (tetrahidrocannabinol) la valori sub 0,2% la genotipurile de cânepă monoică, dioică și hibrizii nou creați; - producerea seminței din verigile superioare și pregătirea specialiștilor ca multiplicatori pentru obținerea seminței certificate; - studiul, menținerea și conservarea germopasmei la plantele textile: in, cânepă și bumbac; - stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț. ul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse într-o inflorescență spiroidală și apar atât pe ramuri cât și direct pe trunchiul arborelui. Florile mascule produc un miros asemănător cu acel al spermei. Fructul este o păstaie
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
cromozomică de tipul XX iar sexul heterogametic este sexul masculin, cu o constituție cromozomică de tipul XY sau X0. Sistemul XY de determinare a sexului este un sistem genetic de determinare a sexului prezent identificat atât la unele plante (Angiosperme dioice ca "Ginkgo") cât și la animale, protostomieni - unele specii de artropode - sau deuterostomieni - la marea majoritate a mamiferelor, inclusiv la specia umană. Sistemul XY de determinare a sexului a fost descris independent de Nettie Stevens și Edmund Wilson Beecher în
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri, granidiorite și granițe; ravene, rupturi de pantă, abrupturi, conuri de dejecție, torente), forestier, floristic ("Anthenaria dioica" - floarea semenicului) și faunistic.
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile și pești; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"); în amestec cu brad ("Abies") și molid ("Picea abies L."), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petrea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de cornișor ("Ruscus hypoglosum"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), sau floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), o specie de roua cerului ("Drosera intermedia"), bumbăcarița ("Eriophorum angustifolium"), pufulița ("Epilobium palustre"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhăieș ("Listera cordata"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), țăpoșica ("Nardus strictă"), vuitoare ("Empetrum nigrum"), bucățel ("Agrostis canina
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
rechini, cum ar fi rechinul alb ("Carcharodon carcharias") și rechinul mako ("Isurus oxyrinchus"). Peștii spadă mari sunt atât de activi și puternici, încât au puțini dușmani, dar cad pradă balenelor ucigase și cașaloților ("Physeter macrocephalus") și rechinilor mako. Scombroidele sunt dioice (au sexele separate) și majoritatea au un dimorfism sexual slab sau absent în culoare. Cele mai multe specii depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în larve (alevini) planctonice. Populațiile mai
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din persanul "pista" și terebintul din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt compuse, de 10-20 cm lungime, cu penaj de din 5 până la 11 foliole ovale, cu margini întregi, aflate în opoziție
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), nu-mă-uita ("Myosotis scorpioides"), lemn dulce ("Polygonum bistorta"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), darie ("Pedicularis exaltata"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), ruin ("Succisa pratensis"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), bucățel ("Agrostis canina") sau diferite specii de rogozuri ("Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex curta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee ("Epipactis helleborine"), păștiță ("Anemone nemerosa"), ghiocel ("Galanthus
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor zigomorfe), adesea apetale (fără petale). Formula florală adesea KC AG sau KCAG Florile de obicei bisexuate (hermafrodite), la unele specii unisexuate (monoice sau dioice) sau poligame și sunt dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]