5,763 matches
-
spectacolul se dovedește a fi în continuare o realizare de impresionantă coerență în toate dimensiunile sale, atât cea scenică, cât și cea muzicală, un spectacol de mare consistență la împlinirea căruia a participat întregul colectiv al teatrului, colectivul orchestral, neobositul dirijor Cornel Trăilescu, basul Ștefan Ignat în rolul titular, corul condus de maestrul Stelian Olariu. O problemă restantă ce trebuie a fi ameliorată este aceea a dicțiunii în limba franceză. Se dovedește a fi pusă dificil la punct într-o comunitate
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
Conservator, teatrologi, ziariști, oameni de cultură, toți interesați de ,fenomenul Șerban", chiar și elevi de la școlile de artă. Exercițiile păreau simple, se complicau treptat. Dar ce rigoare, ce atenție, concentrare și cunoaștere de sine pretindeau. Regizorul, Andrei Șerban ca un dirijor, în afara cercului, din diverse locuri, impunea ritmul, explica. Rareori intervenea din interior, exemplificând. Într-un exercițiu cu bastoanele (celebrele bastoane de bambus ale lui Brook, care la Cluj au devenit tuburi de plastic), cu care urmau să se provoace unii
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
elitei intelectuale care în anii 30 a părăsit Germania din cauza lui Hitler, risipindu-se în lume. Le-am făcut portretele, am stat de vorbă cu ei. Deși erau somități în materie de filozofie, științe naturale, laureați ai premiului Nobel, regizori, dirijori, compozitori, cu toții, în pofida gloriei,erau atît de modești! Egoul lor era moderat, erau înțelepți, erudiți, plini de umor, plini de viață, m-am putut întreține cu ei absolut normal. Dar ceea ce vreau să subliniez este că ei nu aveau acel
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
soția care, pînă la urmă, i-a descoperit identitatea. Ea îl denunță, el o ucide. Iago - Emilia (Elena Cassian), dublu burghez al dublului tragic Otello - Desdemona. Printr-un miracol, împreună cu o tînără plasticiană, Iuliana Vâlsan, am fost plasat chiar în spatele dirijorului, James Conlon, dirijor miniatural, un fel de „Napoleon” al pupitrului, spun unii. Partitura plasată sub ochii lui a rămas nedeschisă căci muzica e în el, îl traversează și o comunică asemeni unui amant exaltat care iubește fiecare notă, care îndrăgește
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
la urmă, i-a descoperit identitatea. Ea îl denunță, el o ucide. Iago - Emilia (Elena Cassian), dublu burghez al dublului tragic Otello - Desdemona. Printr-un miracol, împreună cu o tînără plasticiană, Iuliana Vâlsan, am fost plasat chiar în spatele dirijorului, James Conlon, dirijor miniatural, un fel de „Napoleon” al pupitrului, spun unii. Partitura plasată sub ochii lui a rămas nedeschisă căci muzica e în el, îl traversează și o comunică asemeni unui amant exaltat care iubește fiecare notă, care îndrăgește fiecare indicație, care
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat “Corul vânătorilor” (de voturi) din opera Freischutz, într-un aranjament muzical în transcripție modernă, adaptat actualei stagiuni politico-electorale. Compozitor și dirijorul corului fiind dl Adrian Năstase, care semnează și regia în colaborare cu dl Ion Iliescu. Din nefericire, deși s-au făcut eforturi mari, televizarea în direct a spectacolului nu s-a putut efectua din cauza unui satelit de comunicații cu releele
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
juca rolul unui seducător.” Apar pe urma Rodica Ionesco (soția lui Eugen Ionescu) și față acesteia Mărie France Ionesco. Ele ne dau foarte interesante amănunte despre relațiile dintre Eliade și Ionesco, precum și Lisette Perlea, sora lui Christinel și soția cunoscutului dirijor la Scală și la București, care ne dau multe amănunte inedite. Poate cea mai emoționantă parte a acestui capitol este idila dintre Eliade și Christinel, pe care o cunoaște în 1948 și-i devine repede soție, în cadrul cel mai romantic
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
proiect cultural, a fost o personalitate plurivalentă, care a marcat pozitiv destinul cultural al Lugojului anteși interbelic: politician (a activat, în perioada interbelică, ca deputat, ca reprezentant al Partidului Maghiar în județul Trei Scaune), avocat, dar și un muzician rafinat - dirijor, compozitor, pianist, violonist și pedagog -, cu studii la Academia de Muzică din Budapesta, unde fusese coleg și întreținuse relații de prietenie cu Béla Bartók și Zoltán Kodály. Strămoșii săi, francezi hughenoți (informația o datorăm evocărilor lui Zeno Vancea, greu de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Strămoșii săi, francezi hughenoți (informația o datorăm evocărilor lui Zeno Vancea, greu de pus la îndoială), se refugiaseră în Ungaria de teama persecuțiilor. Înainte de stabilirea sa la Lugoj (în 1908, la invitația subprefectului Aurel Issekutz, care îi oferise postul de dirijor al corului și orchestrei Reuniunii maghiare), I. Willer activase temporar ca dirijor la Teatrul din Kecskemét, localitatea sa natală. La Lugoj, a fost maestrul și mentorul unei pleiade de viitori eminenți muzicieni: Traian Grozăvescu (I. Willer avea un talent deosebit
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de pus la îndoială), se refugiaseră în Ungaria de teama persecuțiilor. Înainte de stabilirea sa la Lugoj (în 1908, la invitația subprefectului Aurel Issekutz, care îi oferise postul de dirijor al corului și orchestrei Reuniunii maghiare), I. Willer activase temporar ca dirijor la Teatrul din Kecskemét, localitatea sa natală. La Lugoj, a fost maestrul și mentorul unei pleiade de viitori eminenți muzicieni: Traian Grozăvescu (I. Willer avea un talent deosebit în a cultiva vocile, în spiritul belcantoului), Zeno Vancea (lecții de armonie
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
foștii săi învățăcei fiind astăzi nume importante ale artei interpretative: Florin Paul (prim-concertmaistru al Orchestrei Simfonice Radio din Hamburg), Dana Paul-Giovaninetti (pianistăconcertistă și profesoară la Școala de Muzică din Franconville și Conservatorul Regional din Argenteuil, Franța), Franz Metz (muzicolog, dirijor și organist la biserica „St. Pius” din München) ș.a. Primul recital al lui Pablo Casals, acompaniat de Theodor Szántó, a avut loc în 18 noiembrie/1 decembrie 1911 în sala festivă a Hotelului „Regele Ungariei”, actualul Hotel „Dacia” („Drapelul”, Lugoj
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
epic, textual, ceea ce îi lipsește libretului în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către compozitor, regizor, dirijor, soliști etc. Fiecare le va reda prin mijloacele specifice de expresie de care dispune pentru a fi din nou deduse de către spectator. Urmărind parcursul variabilelor vom reuși să înțelegem mai bine acest gen de spectacol și îi vom sesiza mai
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
prelucrează anumite elemente din realitate formând prima versiune a operei (V1). Pentru a putea fi transmisă prin canalul reprezentat de partitură, aceasta va fi codificată (V2). Codul constă în text și notație muzicală. În continuare, partitura este preluată de către transmițători (dirijor, soliști, cor, orchestră, regizor, scenograf, coregraf etc.) pentru a fi decodificată (V3), prelucrată (V4) și din nou codificată (V5) urmând să fie transmisă prin intermediul spectacolului. Codul este, în acest caz, deosebit de divers, iar în centru se află vocea umană. Versiunea
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
a o reda. Modul în care se decodifică opera este schimbat. Spectatorul este nevoit să se raporteze la tradiție, iar posibilitatea de a deduce propriile soluții este redusă. Dacă în primul caz descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii, iar mijlocul principal de codificare era muzica, acum rolul decisiv îl are regizorul și vizualul are aceeași pondere ca și muzica în codificare . Astfel, forma particulară pe care o ia o anumită operă la un moment dat este
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al Operei Italiene din București, Atanasie Verzianu, autor de manuale didactice de muzică, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, cum l-am prezentat într o lucrare de specialitate<footnote Vasile, Vasile - Pagini
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
din RSR, București 1967, p. 222. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul 2. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de recepție, pentru întâia oară, două lucrări ale compozitorului Paul Constantinescu: o simfonieta cu care
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938, dirijor fiind însuși autorul<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Mihail Jora consemna evenimentul în ziarul „Timpul” nr. 307 din 12 martie 1938, p.2: Marți seara am ascultat la aparatul de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton). În România s-a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub baghetă dirijorului Cristian Mandeal. Soliști: Vladimir Popescu Deveselu (Iuda, un Tâlhar, un înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un tâlhar). Revenind la punctul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Andricu și ceilalți, ca ăștia pe aci prea sunt seci și lipsiți de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de inspirație. Va veni și ziua aceea! [........................................................] Referitor la conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante orchestre din Europa și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
orchestre din Europa și din lume. S-a naturalizat în 1965 în Canada. Invitat adesea în România, a dirijat în 1984 la București, în primă audiție mondială Cântată profana de Bartók, în versiunea ei originală în limba română reconstituita de dirijor și soția sa, pianista Anisia Campos. footnote>, a cărui scrisoare stă mărturie în acest sens: În anul 1962, cănd Enescu trecuse în lumea celor drepți iar Paul Constantinescu se pregătea să-l urmeze, cu prilejul celei de-a XV-a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]