524 matches
-
împărtășite de toți membrii familiei în legătură cu rolurile lor mutuale în familie, cu natura relațiilor dintre ei, cu potențialitățile și calitățile lor. Psihoterapeuții preferă termenul de „mit” celui de „temă”, pentru a evidenția că aceste crezuri pot să fie eronate și disfuncționale (cazul copilului despre care în familie se spune și se „știe” că este timid în relațiile cu oamenii, de exemplu); - din lumea simbolică a familiei fac parte însă și legendele, povestirile, întâmplările, fotografiile, jurnalele și alte bunuri simbolice transmise din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în sistemul parental și de descendență mai larg. În reprezentarea grafică figurează și date pe care clientul le consideră relevante pentru „clanul” familial (profesie, boli, întâmplări, atașamente sentimentale etc.). Prin studierea genogramelor, terapeutul și clientul pot identifica fixații emoționale, interacțiuni disfuncționale și alte tare transmise de-a lungul generațiilor. Desenele sau picturile efectuate în comun de membrii familiei pun în evidență fenomene de izolare, dominanță și agresivitate, alianțe și coaliții, moduri de cooperare și negociere. Acestea se deduc din cât de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
critica pe celălalt și de a-i vorbi în termeni moralizatori, de a-l judeca, punându-i etichete, începând de la unele foarte grave cum ar fi „ești un neserios”, „ești un incapabil”, până la unele mai „nevinovate”, dar tot cu efect disfuncțional, ca, de exemplu: „ești prea îngăduitor”, „ar trebui să fii mai organizat”, „ești cam neglijent”. Psihologul american atenționează că, în cele mai multe cazuri, și sfaturile date produc bariere comunicaționale, ca și apelurile la logică și rațiune, atunci când nu se ține seamă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un model sociocultural alienant, situație care rupe echilibrul social dintre „funcțional” și „disfuncțional” în favoarea proliferării deviației. Datorită aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute și definitive și nici nu se pot crea formule standard în privința devianței. Fiecare formă de societate definește și configurează p. 143 RĂU POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deviației. Datorită aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute și definitive și nici nu se pot crea formule standard în privința devianței. Fiecare formă de societate definește și configurează p. 143 RĂU POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA PRIMEI FAZE DISFUNCȚIONAL GRUPUL POPULAȚIONAL NORMAL ÎNCEPE SĂ SE CONFORMEZE LA NOILE VALORI ȘI EXPERIENȚE FUNCȚIONAL RUPTURĂ POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA FAZEI A DOUA RUPTURĂ VALORI SUBCULTURALE VALORI CULTURALE FOTO schema un model propriu de „individ”, membru al societății respective, căruia îi corespunde un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fizice ale acestuia. În ce privește metodologia specifică aplicată în cadrul programului terapeutic complex, aceasta se diferențiază în raport cu obiectivele urmărite în fiecare etapă de terapie. Unele programe terapeutice se axează în dezvoltarea și corectarea tulburărilor de limbaj pe dezvoltarea aptitudinilor, pe înlocuirea comportamentelor disfuncționale cu unele mai potrivite. Altele se axează pe crearea unui mediu de învățare stimulant potrivit cu necesitățile unice ale copilului logopat. Caiet de lucrări practice - Logopedie. Modele de programe logoterapeutice urmărește să pună la dispoziția studenților, de la Facultatea de Psihologie și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
celor care nu au beneficiat de studii muzicale. Se demonstrează astfel că stimularea postnatală, mai mult decât factorii înnăscuți, au un rol primordial în realizarea complexității activității creierului uman și în ceea ce privește unicitatea persoanei. Dacă un copil trăiește într-o familie disfuncțională și este privat socio-familial, lobul temporal, locul unde sunt reglate emoțiile se dovedește inactiv metabolic și copilul va suferi nu numai cognitiv, ci și emoțional datorită lipsei de stimulare. Există în prezent pericolul scăderii/reducerii interacțiunii părinți-copii. Tehnica alimentației artificiale
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
prin tradiția ei istorică, este chemată să ofere persoanelor/grupurilor/comunităților în dificultate sprijin focalizat în funcție de riscuri, în vederea integării sociale, sprijinind, totodată, și refacerea deficitului de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate „șocuri/seisme” pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin neglijarea constantă a problemelor individului, a dus treptat la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punct de vedere istoric, s-au evidențiat trei concepții ale stressului <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> : stressul ca răspuns al organismului la orice fel de schimbare stressul că o caracteristică a mediului stressul că tranzacție disfuncționala între persoană și mediu Prima concepție se încadrează în teoriile clasice despre stress în care accentul cade pe individ. În acest sens, fiziologul american W.B. Cannon, printr-o serie de studii inițiate pe animale în laborator, a arătat că
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului serotoninergic. Același sistem disfuncțional este legat și de „atacurile de furie”. Serotonina este acreditată În prezent ca având un rol de inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
boli, cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice și a lui D.R. (53 ani, a fost confecționer), în prezent pensionată pe caz de boală. Istoricul familial Relațiile dinte victimă și mama acesteia sunt descrise de ambele ca fiind normale, însă disfuncționale în ceea ce privește comunicarea tuturor problemelor cu care se confruntă victima. Mama a aflat despre infracțiunea a cărei victimă a fost fiica sa de la o prietenă a acesteia, aspect care a deranjat-o și nemulțumit-o. În ceea ce privește relația cu tatăl său, A
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
familie dezorganizată, părinții au divorțat cănd minora avea cinci ani, ea find încredințată spre creștere și educare, mamei sale P.L. Nu ține legătura cu tatăl său. Relațiile dinte victimă și mama acesteia sunt descrise de ambele ca fiind normale, însă disfuncționale în ceea ce privește comunicarea tuturor problemelor cu care se confruntă victima. P.N. este elevă în clasa a opta la școala din comună. Situația la învățătură este una medie, nu absentează de la ore. Situația financiară a familiei minorei este modestă, sigurul susținător în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
asupra celorlalte (de la resurse materiale și umane care susțin curriculumul și până la filosofia care îl orientează). (**) (Numeroasele componente - materiale și umane - sunt atât de precare în noul curriculum, încât el nu poate fi caracterizat decât ca dezechilibrat și, în consecință, disfuncțional.) Principiul colaborării. Curriculumul trebuie să fie o realizare colectivă la care iau parte toți cei competenți și toți cei interesați (de la specialiști, instituții oficiale și autorități până la profesori, elevi și părinții lor). (***) (Noul curriculum românesc a fost „fabricat” în taină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Efectele negative, previzibile, nu au întârziat să apară. Astfel încât putem conchide, cu regret, că în ciuda intenției de a se realiza un curriculum educațional preuniversitar modern, în România nu s-a alcătuit decât o structură diformă, aproape o caricatură pedagogică, incoerentă, disfuncțională și cu consecințe previzibil maligne. De aceea, pentru a-i ajuta pe primii afectați de această gravă eroare pedagogică și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12.5. Factorii optimizării curriculare modernetc "12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de organizare și la cei de perturbare, pentru a se obține elemente de detaliu în fiecare caz în parte. 2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional‑intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelurile. La fiecare nivel în parte, factorii de perturbare distorsionează funcțiile până la schimbarea tipului normal de organizare (pe baza factorilor de organizare). În practică este posibil ca acest tip „pur” de organizare mintală să se întâlnească destul de rar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor ca moduri de manifestare strict artistică și festiv-sărbătorească (obiceiurile religioase, colindele etc.). Sunt fenomene care apar ca simplu produs, efect al unor procese sociale exterioare, dar față de care diferitele sisteme sociale reacționează, caută să le suprime dacă acestea sunt disfuncționale sau le preiau și le remodelează dacă sunt potențial funcționale. Problema elementelor nonfuncționale și a „supraviețuirilor”. Unul dintre postulatele fundamentale ale schemei funcționale, vehement contestat de către mulți, este cel al funcționalității universale: totul funcționează; nu există vreun fenomen social care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considerat a fi lipsit de orice funcție actuală, când în fapt el este lipsit de o asemenea funcție doar în cadrul unui anumit sistem, putând avea funcții importante în cadrul altui sistem, fapt care îi explică persistența. Menținerea unor procese sociale clar disfuncționale pentru societatea în ansamblu sau pentru un subsistem important al ei poate fi explicată, în schema funcțională, doar prin faptul că ele au funcții pozitive importante într-un alt subsistem, care le reproduce în mod permanent. Postulatul funcționării universale nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schemele funcționale clasice: dacă totul are o funcție, înseamnă că totul este justificat: și de aici implicații ideologice conservatoare. În schema funcțională propusă aici, un asemenea argument este lipsit de sens. Ceea ce este justificat pentru un sistem, poate fi nejustificat, disfuncțional pentru un altul. Fiecare sistem își susține elementele care îi sunt funcționale, indiferent de semnificația acestora pentru alte sisteme. Afirmarea funcționalității universale trebuie înțeleasă, de asemenea, tendențial. Există, desigur, o anumită inerție în sistemele sociale care explică „supraviețuirea” unor componente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a respectivei cerințe funcționale. Dacă în posibilul acțional al sistemului nu există vreo posibilitate de a acționa în sensul satisfacerii cerinței funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interne, de creativitate și adaptare flexibilă pot varia mult din punctul de vedere al intensității în funcție de condițiile de mediu. O amenințare externă determină cerința unei coeziuni interne ridicate care, în condiții normale, ar putea fi peste o anumită limită chiar disfuncțională, anulând „jocul” dintre părțile sistemului, necesar pentru o dezvoltare creativă, inovativă. c) Conținutul concret al cerințelor funcționale. Chiar făcând abstracție de caracterul lor latent/manifest sau de intensitatea și importanța lor, cerințele funcționale au conținuturi variabile în funcție de condițiile particulare. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are alte cerințe prioritare: responsabilitate, atitudine critică, participare la decizie, emiterea de sugestii, implicarea activă în rezolvarea problemelor generale. Același tip de comportament sau atitudine va avea pentru diferite alternative structurale semnificații funcționale diferite. Un comportament critic, inovator va fi disfuncțional și reprimat într-o structură ierarhic autoritară și, dimpotrivă, funcțional și stimulat într-una democratică. Presupunem o țară în curs de dezvoltare, aflată într-un punct de criză a evoluției sale. Ea are de ales între mai multe strategii de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Pentru a stimula performanțele subsistemelor, sistemele utilizează diferite stimulente pentru membrii acestora: beneficii și penalizări. Devine interesul personal al membrilor subsistemului ca acesta să câștige în importanță în cadrul sistemului. Acest mecanism poate explica, într-o bună măsură, dezvoltarea unei autonomii disfuncționale a subsistemelor: apărarea de controlul sistemului, umflarea lor artificială dincolo de funcția efectivă pe care o îndeplinesc în cadrul sistemului mai general, promovarea finalităților proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă cerințe reciproce. Școala, de exemplu, poate educa la tineri o mentalitate științifică, disfuncțională pentru sistemul religios. Din acest motiv, biserica, dacă este într-o poziție favorabilă, va încerca să preseze „lateral” asupra școlii, pentru ca aceasta să adopte o atitudine neutră față de religie sau chiar de a îngloba religia în sistemul său educațional alături de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
presiunilor actuale exercitate în SUA asupra școlii de a include „creaționismul”ca o teorie care să fie predată în cadrul cursurilor de biologie în locul darwinismului sau alături de el, ca o teorie alternativă, egal îndreptățită. Influențele reciproce pot fi nu numai negative, disfuncționale, ci și pozitive,funcționale. Persoanele pot exercita presiuni asupra întreprinderii pentru ca aceasta să dezvolte activități orientate spre satisfacerea necesităților individuale (funcții sociale): procurarea de bilete de odihnă și tratament, bilete la spectacole,organizarea de creșe și grădinițe, perfecționarea școlară și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]